Vasile Lincu @ Pro Lex

Cand am constituit sindicatul, viziunea a fost ca membrii de sindicat sa se poata exprima liber si sa pretinda sa le fie respectate drepturile profesionale. Am incercat sa invatam lectia solidaritatii. Ideea de la care am plecat, a avut rezonanta pentru multi oameni (aproximativ 17.000) dintre care multi au invatat sa-si exercite dreptul la libera exprimare, unii au invatat sa pretinda sa fie respectati si sa li se respecte drepturile,  iar altii au invatat sa fie solidari si chiar au venit de la sute de kilometri si au stat in ploaie pentru a revendica conditii mai bune de munca si de viata.

Mi-am luat angajamentul sa transform Politia Romana, individ cu individ, pana ce stresul va dispare, drepturile profesionale si salariale sa fie respectate integral, meseria de politist sa fie respectata, iar politistii sa fie sursa de transformare a intregii tari.

In aceasta posibilitatea pe care mi-am creat-o, vreau sa inrolez cat mai multi oameni, intrucat este un motiv pentru care merita cu adevarat sa traiesti. Stiu ca nu este usor si ca vor fi din ce in ce mai greu incercati, cu cat devenim mai puternici. Rezistenta la schimbare este mare si se manifesta zi de zi, prin invidiosi, frustrati sau prin cei carora le sunt afectate interesele.

Intre a fi “sclav” toata viata si a fi om liber, chiar cu riscul de a suferi pierderi, aleg sa fiu om liber. Pretul platit pentru a fi “sclav” este mult mai mare decat posibila pierdere pricinuita de a fi integru.

Personal nu cunosc politist care sa nu se planga de stresul de zi cu zi, multi abia asteptand sa iasa la pensie.

Vreau ca politistii sa fie vii acum, nu in putinul timp care le mai ramane dupa data iesirii la pensie (va reamintesc ca speranta de viata a politistului roman este de 62,5 ani).

Ii recunosc pe toti liderii care au ales sa fie alaturi de mine, desi au avut sau au pierderi materiale datorita alegerii de a fi sursa de curaj pentru ceilalti colegi.