Art. 7¹ Funcţiile publice specifice de poliţist sunt: agent de poliţie şi ofiţer de poliţie.

(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

a) Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;

b) ministrul administraţiei şi internelor, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al Poliţiei Române;

c) inspectorul general al Poliţiei Române şi şefii celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pentru agenţii de poliţie.

Art. 15.   (1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

   a) ministrul afacerilor interne, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie;

   b) inspectorul general al Poliţiei Române, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie;

   c) persoana care are competenţă de emitere a actului administrativ de numire în funcţie, pentru agenţii de poliţie.

Aceasta propunere este in armonie cu Legea nr. 188/1999

(1¹) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posture prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

Art. 16. (1¹) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor.

(4) Poliţiştilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.

a) sub 7 ani  – subinspector;

b) între 7 și 12 ani – inspector;

c) peste 12 ani – inspector principal.

(4¹) Poliţiştilor prevăzuți la art. 9 alin. (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.

(4²) Prevederile alin. (4¹), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică și poliţiştilor prevăzuți la art. 9 alin. (2), în situația în care s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condițiile alin. (4).

(1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.

(2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.

(3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.

(4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.

(…)

(4¹) Poliţistul este trecut anual în funcţia imediat superioară în cadrul postului ocupat, dacă la evaluarea de serviciu pentru anul anterior a obţinut calificativul de cel puţin «bine» şi nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.

(1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare. Încadrarea în coeficientul de ierarhizare se face între minimul şi maximul funcţiilor corespunzătoare gradului professional.

(4) Polițiștii se numesc în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari faţă de cele pe care le au.

In conformitate cu art. 22 alin. (5)  din Legea nr. 360/2002 si art. 6 și 33 din Legea nr. 153/2017.

Art. 6. – Principii  (…)

a) principiul legalităţii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forţa legii, cu excepţia hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enunţate de art. 120 din Constituţia României, republicată, dar cu încadrare între limitele minime şi maxime prevăzute prin prezenta lege;

b)principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;

c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;

g) principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilităţii salariale pentru personalul din sectorul bugetar;

i) principiul publicităţii în sensul transparenţei veniturilor de natură salarială, precum şi a altor drepturi în bani şi/sau în natură pentru toate funcţiile din sectorul bugetar.

Art. 33. – Transparenţa veniturilor salariale

(1) Toate autorităţile şi instituţiile publice enumerate la art. 2 alin. (1) şi (3) vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând următoarele:

a) salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau indemnizaţia lunară, după caz;

b) tipul, baza de calcul, cota procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie, precum şi baza legală a acordării acestora;

c) valoarea anuală a voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acestora;

d) valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acesteia;

e) orice alte drepturi în bani şi/sau în natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;

f) orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial, precum şi baza legală a acestora.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 şi 10.000 lei.

(3) Inspecţia Muncii are competenţa de a constata şi sancţiona contravenţia prevăzută la alin. (2).

(4) Contravenţiei prevăzute la alin. (2) i se aplică regimul general stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(…)

(2) Poate fi împuternicit poliţistul care îndeplinește condiţiile de studii prevăzute în fișa postului, nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.

(2) Poate fi împuternicit poliţistul care îndeplinește condiţiile de studii prevăzute în fișa postului și nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.

(1) Transferul poliţistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Art. 27¹⁸. Transferul poliţistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne la instituţiile sau autorităţile publice, pe funcţii echivalente.

Situația poliţistului pus la dispoziție se soluționează astfel:

…

b) pentru poliţistul prevăzut la art. 27^21 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.

b) pentru poliţistul prevăzut la art. 27²¹ alin. (2), atunci când a fost soluționată definitiv cauza prin clasare, renunțare la urmărirea penală, achitare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.

Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:

(…)

c) îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;

Art. 27²⁵.Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:

(…)

c) îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată, cu normă întreagă, în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;

Suspendarea se justifica doar in situatia in care contractul de munca cu sindicatul este pentru o norma intreaga.

Atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul este repus în funcţia deţinută şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţie sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau suspendării.

Atunci când s-a soluționat definitiv cauza prin clasare, renunţare la urmărirea penală, achitare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei, precum şi prin încetarea procesului penal, poliţistul este repus în funcţia deţinută şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţie sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării.

Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea:

a) în funcţia ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul poliţistului nu mai este necesar;

b) într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte;

c) într-o funcţie similară, în altă unitate;

d) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;

e) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;

f) într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în unitatea din care face parte;

g) într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în altă unitate.

(2) În vederea numirii în funcție, polițistului i se prezintă funcțiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1). Procedura se repetă, o singură dată, dacă poliţistul nu-şi exprimă acordul pentru una din funcțiile prezentate.

(3) În situația în care nu se realizează numirea după parcurgerea procedurii prevăzute la alin.(2), polițistul este numit, fără acordul lui, într-o funcție identificată potrivit ordinii de priorități prevăzută la alin. (1), în aceeași unitate sau într-o unitate din aceeași localitate.

Postul de execuţie vacant se ocupă prin:

a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;

b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului;

c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) şi (3).

Art. 27³⁴.

Postul Functia de execuţie vacanta se ocupă prin:

d) transfer

d)

Fie ca provine din sectorul de aparare sau siguranta nationala, fie din alte institutii publice, transferul nu poate sa nu fie reglementat ca forma de ocupare a unei functii vacante.

(…)

  (3) Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne.

Art. 27⁴¹. (…)

  (3) Proba de evaluare a performanţei fizice se diferenţiază după specificul atribuţiilor, se apreciază şi se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne.

Agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;

b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;

c) nu este pus la dispoziţie ori suspendat din funcţie în condiţiile art. 27^21 alin. (2) sau art. 27^25 lit. a), b) şi h);

d) a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

b) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

d) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele trei evaluări anuale de serviciu, calculate de la data încadrării, respectiv a reîncadrării.

(1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care:

(…)

b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;

…

(2) Condiţiile de vechime necesare participării ofiţerilor de poliţie la concurs sunt:

…

IV. pentru oricare alte funcţii de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile ierarhice – vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei – 2 ani.

b) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală;

V. pentru funcțiile de șef birou care presupun atribuții de poliție judiciară – 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei sau 5 ani vechime în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare.

(1) Poliţistul are dreptul la:

…

o) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne;

o) plata cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de serviciu, precum şi în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj;

Pro Lex:

p) asistenta psihologica prin programe de decompresie a stresului, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului

(1) Plata cheltuielilor de asistență juridică prevăzute la art.28 alin.(1) lit.o) se efectuează în limita unor plafoane.

(2) În situațiile prevăzute de prezenta lege, referitoare la plata cheltuielilor de asistență juridică, polițistul are, după caz, calitatea de solicitant sau beneficiar.

(3) Prin faptă săvârșită în exercitarea atribuțiilor de serviciu se înțelege acea acțiune sau inacțiune a polițistului săvârșită în exercitarea atribuțiilor prevăzute de fișa postului sau de actele normative în vigoare.

Plata cheltuielilor de asistență juridică se solicită prin raport scris.

(3) Raportul trebuie să cuprindă precizările necesare și să fie însoțit de documentele stabilite prin procedura prevăzută la art.28⁸.

Modalitatea de soluționare a raportului se comunică solicitantului, în scris. Respingerea raportului se motivează.

(1) Plata cheltuielilor de asistență juridică nu se realizează dacă solicitantul:

a) la data săvârșirii faptei, avea raportul de serviciu suspendat;

b) nu depune toate documentele necesare analizei cererii;

c) renunță, în scris, la raportul depus;

d) a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, contract de tranzacție sau acord de mediere.

(2) Dispozițiile alin.(1) lit. a) nu se aplică în situația în care poliţistul are calitatea procesuală de persoană vătămată.

(3) Nu se plătesc cheltuielile de asistență juridică aferente serviciilor prestate anterior depunerii raportului.

(1) Plata cheltuielilor de asistență juridică se efectuează după încheierea unei convenții, între ordonatorul de credite care, potrivit legii, asigură plata drepturilor bănești, și beneficiar sau reprezentantul legal al acestuia.

(2) Orice cerere de plată transmisă ordonatorului de credite trebuie să cuprindă precizările necesare și să fie însoțită de documentele stabilite de procedura prevăzută la art.28⁸.

(1) Plata cheltuielilor de asistență juridică se asigură, în limita bugetului aprobat prin legile bugetare anuale, de către ordonatorul de credite.

(2) În situația în care bugetul aprobat prin legile bugetare anuale nu permite plata cheltuielilor de asistență juridică, ordonatorul de credite este obligat să solicite suplimentarea bugetului cu sume având această destinație.

(3) Cheltuielile efectuate de polițist, pentru care nu s-a asigurat plata în condiţiile alin.(1), se decontează, pe bază de documente justificative, după aprobarea fondurilor bugetare necesare, în ordinea cererilor depuse.

(2) Sumele recuperate se fac venit la bugetul de stat.

(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.

(1^1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.

(2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de baza al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

(3) Abrogat.

(4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plata a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.

(5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.

(1) Se abrogă

(1¹) Se abrogă

(5) Se abrogă

(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau al cărui raport de serviciu se modifică altfel decât prin mutare la cererea sa are dreptul la o compensație lunară pentru chirie, dacă a închiriat o locuință în aria locului de muncă şi locuiește efectiv în această locuință.

(2) Pentru scopul prevăzut la alin. (1):

a) numire în prima funcţie reprezintă acea numire în funcţie, realizată la nașterea raportului de serviciu, a absolventului unei instituţii de învățământ a MAI sau care pregătește personal pentru nevoile MAI, precum şi a personalului care se transferă în MAI sau se încadrează direct;

b) modificarea raportului de serviciu altfel decât prin mutare la cererea sa trebuie să aibă drept consecință schimbarea localității în care se află locul de muncă;

c) aria locului de muncă cuprinde:

1. localitatea (A) în care își are sediul unitatea, precum şi orice localitate (B) situată la cel mult 30 de km față de limita administrativ-teritorială a localității (A);

2. oricare dintre localitățile pe raza cărora sunt îndeplinite, cu regularitate, sarcinile de serviciu, datorită specificului locului de muncă[1], precum şi oricare dintre localitățile învecinate acestora.

Pro Lex:

 (3) Prin excepţie de la alin. (2), poliţistul care a beneficiat de compensaţie de chirie, păstrează acest drept dacă modificarea reportului de serviciu are loc în aceeaşi localitate.

In acest moment, politist care beneficiaza de compesatie de chirie isi pastreaza acest drept si in cazul promovarii la un esalon superior sau se muta la cerere in aceeasi localitate. Modificarile din proiect, conduc la pierderea compensatiei pentru chirie, drept pentru care sustinem introducerea alin. (3) in forma propusa

(1) Poliţistul nu are dreptul la o compensație lunară pentru chirie, dacă:

a) deține un drept de proprietate, inclusiv în cote-părți, asupra unei locuințe situată în aria locului de muncă, indiferent dacă deține sau nu dreptul de folosință aferent dreptului de proprietate;

b) are atribuită o locuință de serviciu sau de intervenție situată în aria locului de muncă;

c) are dreptul de a folosi, cu titlu gratuit sau cu chirie subvenționată integral din sume de la bugetul de stat sau local, o locuință situată în aria locului de muncă;

d) locuința închiriată este în proprietatea sau folosința fostului soț, a unei rude sau afin de gradul I sau II, ori contractul de închiriere a fost încheiat cu una dintre aceste persoane;

e) decontează, integral sau parțial, cheltuieli de transport pentru deplasarea la şi de la locul de muncă;

f) a înstrăinat dreptul de proprietate sau folosință asupra unei locuințe situată în aria locului de muncă, cu mai puțin de 5 ani anteriori numirii în prima funcţie sau mutării în interesul serviciului;

g) a beneficiat de prevederile Legii nr.562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare, republicată;

h) primește alt ajutor financiar destinat suportării cheltuielilor de chirie pentru locuința închiriată;

i) un membru al familiei acestuia, cu care locuiește efectiv, se află în una din situațiile prevăzute la alin.(1) lit.a) – c), f) – h) sau primește o compensație lunară pentru chirie.

(2) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu operează în cazul cotelor-părţi dobândite prin moștenire, dacă acestea nu permit poliţistului şi familiei sale să locuiască efectiv în spațiul aferent.

(3) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. f) nu operează dacă înstrăinarea locuinței s-a realizat ca urmare a retrocedării în condiţiile legii către foștii proprietari sau executării silite, ori ca rezultat al divorțului.

Pro Lex:

(1) Compensația lunară de chirie reprezintă un cuantum egal cu suma suportată lunar cu titlu de chirie, prevăzută contractul de închiriere, dar nu mai mult decât plafonul stabilit. valoarea de piaţă a chiriei stabilită în actele normative specifice magistraţilor.

(2) Plafonul prevăzut la alin.(1) se stabilește pe tipuri de localități, din fiecare județ, şi pentru municipiul București, în raport de prețul chiriei practicat la nivelul pieței.

(3) În situația în care poliţistul sau familia acestuia obțin venituri din închirierea unor locuințe, compensația lunară de chirie acordată se stabilește prin scăderea acestor venituri din cuantumul ce s-ar fi cuvenit potrivit alin.(1). Veniturile din închirierea unei locuințe se stabilesc ca medie lunară prin raportare la perioada contractuală.

(4) În situația în care poliţistul sau familia acestuia dețin o locuință în afara ariei locului de muncă, fără a obține venituri din închirierea acesteia, compensația lunară de chirie acordată se stabilește la 50% din cuantumul ce s-ar fi cuvenit potrivit alin.(1).

(2) Locuința închiriată trebuie să fie situată în localitatea (A). Poliţistul poate opta pentru închirierea unei locuințe situată oriunde în aria locului de muncă, dacă plafonul stabilit pentru localitatea (B) este mai mic decât cel stabilit pentru localitatea (A).

(3) În cazul poliţistului ale cărui sarcini de serviciu sunt îndeplinite, cu regularitate, pe raza mai multor localități, locuința închiriată poate fi situată oriunde în aria locului de muncă.

(1) Pentru a beneficia de compensația lunară pentru chirie, poliţistul solicită unității competente, în scris, acordarea acestui drept.

(2) Compensația lunară pentru chirie se acordă de data înregistrării solicitării scrise, la secretariatul unității competente, sau de la data înscrisă în contractul de închiriere, dacă este ulterioară.

(1) Compensația lunară pentru chirie se acordă prin act administrativ al conducătorului unității competente.

(2) Plângerea prealabilă prevăzută la art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se adresează unității competente.

(1) Poliţistul beneficiar al compensației lunare pentru chirie are obligația de a comunica, în scris, în termen de 10 de zile lucrătoare, orice schimbare intervenită în condiţiile care au stat la baza acordării acesteia.

(2) În situația încheierii unui nou contract de chirie sau de prelungire a celui existent, pentru a beneficia de compensația lunară pentru chirie, poliţistul trebuie să parcurgă procedura prevăzută de prezenta lege.

Plata compensației lunare pentru chirie se face pe baza documentelor care atestă suportarea chiriei.

Prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, sumele plătite necuvenit cu titlu de compensație lunară pentru chirie în ultimii 3 ani de la data acordării acestora, se recuperează de la cel care le-a primit.

(1) Procedura de acordare a compensației lunare pentru chirie se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Plafoanele prevăzute la art.31³ alin.(2) se stabilesc şi se actualizează prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin.(1).

Art. 49. – (1) Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a tuturor poliţiştilor.

(1) Veniturile Corpului se constituie din:

a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;

Art. 51.

(1) Veniturile Corpului se constituie din:

  a) abrogat.

…

(4) Nu pot fi nominalizați membri ai consiliului polițiștii care au calitatea de consilier juridic, aflați în situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare.

(4) Nu pot fi nominalizați membri ai consiliului polițiștii care au calitatea de consilier juridic, aflați în situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare, precum şi cei care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul cercetat.

(1)      Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc: (…)

h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori,

j) pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, după expirarea perioadei de punere la dispoziţie sau, pe parcursul acesteia, la cererea poliţistului, în condiţiile art. 27²¹ alin. (1) atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcţie;

Art. 69

j) după expirarea perioadei de punere la dispoziție sau, pe parcursul acesteia, la cererea poliţistului, în condiţiile art. 27²¹ alin. (1) atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcţie;

Polițistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat sa restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporțional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.

(1) Candidatul admis în instituțiile de formare profesională inițială ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la data nașterii raportului de serviciu.

(2) Angajamentul prevăzut la alin.(1) se completează, prin act adițional, astfel:

a) cu perioada de școlarizare urmată în calitate de elev, dacă această calitate încetează ca urmare a admiterii într-o altă instituție de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;

b) cu perioada rămasă de executat din angajamentul inițial, dacă agentul de poliție nu-l poate respecta ca urmare a admiterii la un program de studii de licență, cu frecvență, în cadrul unei instituții de învățământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Polițistul care urmează un program de formare profesională continuă sau un curs de inițiere în carieră este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne, proporțional cu durata cursului sau programului urmat.

(4) Elevul, studentul sau poliţistul îndepărtat sau care întrerupe din motive imputabile frecventarea programelor/ cursurilor, care refuză încheierea actului adițional prevăzut la alin.(2) sau care nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie cheltuielile efectuate pe timpul școlarizării/ desfășurării programelor/ cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.

(1) Ministerul Afacerilor Interne constituie şi gestionează un corp de rezervă, cu rol de evidenţă a polițiștilor și cadrelor militare cărora le-au încetat raporturile de serviciu cu drept la pensie și care au desfășurat activități de formare profesională inițială sau a obținut calitatea de formator pe parcursul carierei profesionale.

(2) Includerea în corpul de rezervă se realizează, la cererea persoanelor interesate, pentru o perioadă de 2 ani de la data încetării raporturilor de serviciu.

În raport de nevoile de formare profesională, persoana inclusă în corpul de rezervă poate fi încadrată, în baza unui concurs de dosare, pentru a desfășura activități de formare profesională într-o instituție de formare profesională inițială sau continuă a MAI, cu contract individual de muncă, pe perioadă determinată.

Aspectele administrative referitoare la constituirea şi gestionarea corpului de rezervă se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Dispozițiile art.70 din Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, se aplică şi celor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află în situațiile respective şi nu au restituit cheltuielile efectuate.

(1) În termen de __ zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul adoptă hotărârile prevăzute la art……

(2) Ordinele ministrului afacerilor interne prevăzute la art.70 din Legea nr.360/2002 şi art.IV se emit în termen de __ zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Prezenta lege intră în vigoare în termen de … de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.