OMAI nr. 140/2016

    Având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (5), art. 15 alin. (1) lit. c), art. 21 alin. (8), art. 22 alin. (7), art. 25 alin. (1), art. 26³ alin. (5), art. 26⁵, art. 26⁶, art. 54 alin. (2), art. 73 alin. (11), art. 74 şi art. 74¹din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 100 şi 109 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 34 alin. (2), art. 41, art. 176 alin. (3) şi (5) şi art. 339 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 96 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 510/1998 privind aprobarea Metodologiei-cadru pentru gestionarea resurselor umane în administraţia publică centrală,

    în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

    ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

 

   Art. 1. – Prezentul ordin conţine prevederi referitoare la:

a)activităţile de analiză a postului şi de întocmire a fişei postului, prevăzute în anexa nr. 1;

b)recrutarea poliţiştilor, prevăzute în anexa nr. 2;

c)selecţionarea poliţiştilor, prevăzute în anexa nr. 3;

d)formarea profesională a poliţiştilor, prevăzute în anexa nr. 4;

e)perioada de stagiu/probă, definitivarea în profesie şi exercitarea tutelei profesionale a poliţiştilor, prevăzute în anexa nr. 5;

f)acordarea gradelor profesionale, înaintarea în gradul profesional următor, precum şi încadrarea în funcţii, prevăzute în anexa nr. 6;

g)proceduri privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, prevăzute în anexa nr. 7;

h)evaluarea de serviciu a poliţiştilor, prevăzute în anexa nr. 8;

i)sistemul de gestiune a datelor de personal, prevăzute în anexa nr. 9;

j)procedura de notificare privind exercitarea altor funcţii sau activităţi, prevăzute în anexa nr. 10;

k)competenţele de gestiune a resurselor umane, prevăzute în anexa nr. 11.

   Art. 2. – Se aprobă modelele, conţinutul şi instrucţiunile de completare a următoarelor formulare:

a)“Chestionar pentru analiza postului”, prevăzut în anexa nr. 12;

b)“Fişa de observaţie a sarcinilor postului”, prevăzută în anexa nr. 13;

c)“Structura fişei postului şi instrucţiuni de completare”, prevăzute în anexa nr. 14;

d)“Programul activităţilor de tutelă profesională”, prevăzut în anexa nr. 15;

e)“Referatul tutorelui”, prevăzut în anexa nr. 16;

f)“Raportul de stagiu”, prevăzut în anexa nr. 17;

g)“Raportul de evaluare a perioadei de stagiu/probă/tutelă profesională”, prevăzut în anexa nr. 18;

h)“Evaluarea de serviciu”, prevăzută în anexa nr. 19;

i)“Evaluare de serviciu – fişa sintetică”, prevăzută în anexa nr. 20;

j)“Îndrumarul de organizare şi desfăşurare a interviului de evaluare”, prevăzut în anexa nr. 21;

k)“Îndrumarul de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor”, prevăzut în anexa nr. 22;

l)“Fişa matricolă”, prevăzută în anexa nr. 23;

m)“Situaţie centralizatoare privind modul de utilizare a competenţelor poliţistului care a frecventat programe de pregătire profesională în străinătate”, prevăzută în anexa nr. 24;

n)“Tabel cu rezultatele obţinute la concurs”, prevăzut în anexa nr. 25;

o)“Model de borderou”, prevăzut în anexa nr. 26.

   Art. 3. – Dispoziţiile prezentului ordin se aplică:

a)poliţiştilor;

b)cadrelor militare în rezervă şi în retragere, precum şi veteranilor de război care au avut calitatea de poliţişti;

c)funcţionarilor publici, numai cu privire la dispoziţiile privind gestiunea datelor de personal;

d)personalului contractual, numai cu privire la dispoziţiile privind analiza postului şi gestiunea datelor de personal;

e)elevilor şi studenţilor, numai cu privire la dispoziţiile privind tutela profesională.

   Art. 4. – În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au următorul înţeles:

a)post (de muncă) – componenta de bază a unei structuri organizatorice, căreia îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi ce revin unei anumite persoane şi pentru care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) stabileşte, potrivit legii, un raport de serviciu/raport de muncă; în cadrul statului de organizare, postul este unic;

b)funcţie – expresia sintetică şi generalizată a ansamblului de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi de serviciu, desfăşurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de activităţi din MAI, respectiv rolul, de conducere sau de execuţie, ce revine unei persoane în structura instituţiei; este elementul de generalizare a posturilor asemănătoare; mai multe posturi pot avea în statul de organizare al unităţii aceeaşi funcţie, cum ar fi, de exemplu: şef secţie de poliţie orăşenească, ofiţer psiholog, consilier juridic;

c)funcţie de specialitate – funcţia care implică, între cerinţele de ocupare prevăzute în fişa postului, existenţa unei specializări ori calificări profesionale pentru care MAI nu poate asigura formarea profesională iniţială sau continuă prin reţeaua proprie de instituţii de învăţământ;

d)competenţă de gestiune a resurselor umane – drept conferit de actele normative în vigoare prin care ministrul afacerilor interne, alte persoane care ocupă funcţii de demnitate publică în cadrul MAI sau, după caz, persoanele care ocupă funcţii de conducere realizează managementul resurselor umane;

e)numire în funcţie – manifestarea de voinţă cu caracter unilateral, exercitată în condiţiile legii prin emiterea unui act administrativ de către persoana cu competenţă de gestiune a resurselor umane, având ca finalitate stabilirea funcţiei exercitate de persoana numită;

f)specialitatea studiilor absolvite – specializarea şi, după caz, domeniul de studii universitare sau, în cazul studiilor preuniversitare, profilul de studii obţinute ca efect al absolvirii unei forme de învăţământ;

g)vechime în specialitatea structurii – perioada desfăşurată într-un domeniu, prin raportare la natura activităţilor desfăşurate;

h)instituţie de învăţământ – denumire generică ce include instituţii de învăţământ ale MAI şi alte instituţii de învăţământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI.

   Art. 5. – Directorul general al Direcţiei generale management resurse umane, denumită în continuare DGMRU, este abilitat să emită precizări referitoare la aplicarea prezentului ordin, precum şi proceduri şi formulare utilizate în activitatea de management resurse umane, al căror conţinut se postează pe site-ul oficial al MAI.

   Art. 6. – Anexele nr. 1-26*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

*) Anexele nr. 1-26 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 bis.

 

   Art. 7. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 22 iulie 2013, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(2) În anexele la regulament se prevăd diagrama de relaţii şi structura organizatorică – reprezentarea grafică.”

2. În anexa nr. 2, la capitolul VI, paragraful al doilea se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “Anexe

    – Structura organizatorică – reprezentarea grafică

    – Diagrama de relaţii

    – Alte anexe, dacă este cazul”.

   Art. 8. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea asupra personalului prevăzut la art. 3 următoarele

a)Instrucţiunile ministrului de interne nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Afacerilor Interne¹;

Instrucţiunile ministrului de interne nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului de Interne nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece au ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

b)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 privind unele activităţi specifice domeniului resurse umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare²;

Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 privind unele activităţi specifice domeniului resurse umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

c)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 339/2004 privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la programe de pregătire profesională în străinătate şi utilizarea ulterioară a acestuia³;

Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 339/2004 privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la programe de pregătire profesională în străinătate şi utilizarea ulterioară a acestuia nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

d)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 600/2005 pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administraţiei şi internelor, secretarilor de stat, secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare⁴;

Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 600/2005 pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administraţiei şi internelor, secretarilor de stat, secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

e)Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative  665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 11 decembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;f)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor  69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 9. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor. 298/2011 privind procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 28 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

   Art. 10. – Procedurile de concurs nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentului ordin se finalizează potrivit reglementărilor aflate în vigoare la momentul iniţierii acestora.

   Art. 11. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 12. – Prezentul ordin intră în vigoare la data de 10 septembrie 2016.

 

	Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă

    Bucureşti, 2 septembrie 2016.

    Nr. 140.

 

 

 

ANEXA 1

    Activităţile de analiză a postului şi de întocmire a fişei postului

ART. 1
(1) Fiecare post are asociată o fişă a postului. Aceasta cuprinde elementele de identificare a postului, cerinţele de ocupare, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum şi a standardelor de performanţă asociate.
(2) Fişa postului se întocmeşte, se modifică sau se completează în urma desfăşurării activităţii de analiză a postului.
(3) Responsabilitatea întocmirii, modificării şi completării fişei postului revine şefului nemijlocit al titularului postului pentru care se întocmeşte fişa respectivă.
(4) Fişa postului este rezultatul activităţii prevăzute la alin. (2) şi reprezintă principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare, încadrare, formare profesională, apreciere/evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului MAI, normare a activităţii, precum şi de reproiectare a postului.
ART. 2
(1) Fişa postului şefului unităţii, precum şi fişele posturilor adjuncţilor acestuia, se întocmesc, modifică sau completează în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea ordinului pentru aprobarea modificărilor organizatorice privind înfiinţarea/modificarea funcţiilor respective.
(2) Fişele posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se întocmesc, modifică sau completează în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sau reorganizarea unităţii.
ART. 3
(1) Fişa postului se întocmeşte într-un singur exemplar original, se înregistrează la secretariatul unităţii şi se păstrează la şeful nemijlocit. O fotocopie a fişei postului se anexează la actul administrativ de numire în funcţie.
(2) Fişa postului se aduce la cunoştinţa titularului postului, pe bază de semnătură. O fotocopie a documentului semnat de titular se introduce în dosarul personal, una se înmânează titularului postului, iar alta se păstrează la şeful nemijlocit.
(3) Refuzul titularului postului de a lua la cunoştinţă de fişa postului se consemnează într-un proces-verbal, care se introduce în dosarul de personal.
(4) Fişa postului are caracter nesecret, cu excepţia situaţiilor în care conţine informaţii clasificate potrivit legii.
ART. 4
În cadrul unităţii se constituie, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, comisia de analiză a postului în vederea întocmirii sau modificării/completării fişelor posturilor. În situaţia în care unitatea are în componenţă subunităţi, se pot constitui comisii de analiză a posturilor în cadrul acestora.
ART. 5
(1) În vederea gestionării în mod unitar a activităţilor de analiză a posturilor şi de întocmire a fişelor posturilor, inspectoratele generale/similare pot elabora fişe-cadru. Acestea se referă exclusiv la posturi sau categorii de posturi având atribuţii şi cerinţe de ocupare similare la nivelul mai multor structuri centrale şi/sau teritoriale, aflate în subordine/coordonare pe linie de specialitate.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1), la nivelul inspectoratelor generale/similare se constituie comisii de elaborare a fişelor-cadru, din care fac parte specialişti cu funcţii de conducere şi de execuţie, cu aptitudini analitice şi experienţă în posturile pentru care se întocmeşte fişa-cadru.
(3) Fişa-cadru se avizează de unitatea aparatului central al MAI care coordonează pe linie de specialitate sau în subordinea căreia se regăsesc structurile ce încadrează posturile sau categoriile de posturi vizate.
(4) După elaborarea fişei-cadru, în termen de 30 de zile se modifică sau se completează, dacă este cazul, fişele posturilor pentru care a fost elaborată respectiva fişă-cadru.
(5) Stabilirea în fişele posturilor a unor cerinţe de ocupare a posturilor, diferite de cele prevăzute în fişa-cadru aplicabilă, se realizează cu avizul inspectoratului general/similar care a elaborat fişa-cadru.
ART. 6
(1) Etapele desfăşurării analizei postului sunt următoarele:
a) constituirea comisiei de analiză a postului;
b) completarea Chestionarului pentru analiza postului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 la ordin, de către titularul postului sau, după caz, de către fostul titular al postului, ori de către titulari ai unor posturi cu atribuţii similare, în situaţia în care se analizează modificarea atribuţiilor de serviciu;
c) culegerea datelor necesare analizei postului, de către şeful nemijlocit al titularului postului, prin utilizarea, cu titlu orientativ, a Fişei de observaţie a sarcinilor postului al cărei model este prevăzut în anexa nr. 13 la ordin, în situaţia în care se analizează modificarea atribuţiilor de serviciu;
d) stabilirea, de către şeful nemijlocit al titularului postului, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului care se vor include în modulul D din fişa postului, precum şi, de către membrii comisiei de analiză, a condiţiilor specifice de muncă care se vor include în modulul C din fişa postului, conform Structurii fişei postului şi Instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 14 la ordin;
e) stabilirea de către comisia de analiză, în funcţie de datele analizate până la această etapă, a cerinţelor postului, care se vor include în modulul B din fişa postului, şi a standardelor de performanţă asociate postului, care se vor include în modulul E din fişa postului;
f) întocmirea formei finale a fişei postului, de către şeful nemijlocit al titularului postului.
(2) La culegerea datelor necesare potrivit alin. (1) lit. c), comisia de analiză a postului utilizează în principal următoarele documente:
a) regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii;
b) fişele postului respectiv întocmite anterior;
c) chestionarul pentru analiza postului completat de către titularul postului;
d) observaţiile membrilor comisiei de analiză a postului şi ale celorlalte persoane consultate, precum şi sinteza acestora, cuprinsă în fişa de observaţie a sarcinilor postului;
e) actele normative care au ca obiect de reglementare exercitarea unor profesii sau ocupaţii, cum ar fi, de exemplu, statutul cadrelor medicale, cadrelor didactice, arhitecţilor etc., ori domenii de activitate/de lucru în anumite condiţii de solicitare fizică, de izolare etc.;
f) strategiile şi concepţiile ministerului/inspectoratului general/domeniului cu privire la activitatea structurii în care este prevăzut postul;
g) fişa de identificare a factorilor de risc profesional, prevăzută de legislaţia privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
h) fişa-cadru a postului/categoriei de posturi, dacă aceasta este întocmită;
i) actele normative care au generat întocmirea, modificarea sau completarea fişei postului, precum şi orice document cu incidenţă directă pentru o analiză completă a postului.
(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) – e), precum şi analiza documentelor prevăzute la alin. (2) lit. a) – g), nu se realizează dacă postul este unul dintre cele pentru care se aplică o fişă-cadru.
(4) Activitatea comisiei de analiză a postului se consemnează într-un proces-verbal.
ART. 7
(1) Comisia de analiză a postului este compusă dintr-un şef şi mai mulţi membri.
(2) Şeful comisiei de analiză a postului este numit dintre adjuncţii şefului unităţii/subunităţii. În situaţia în care în statul de organizare a unităţii nu există o asemenea funcţie, ori nu este încadrată, şeful comisiei de analiză a postului este şeful unităţii.
(3) Membrii comisiei de analiză a postului sunt:
a) psihologul de unitate, dacă unitatea are încadrat un asemenea specialist;
b) cel puţin un reprezentant al structurii de resurse umane, care poate fi din rândul personalului cu atribuţii de încadrare, formare profesională, planificare structurală sau evidenţă;
c) un reprezentant al structurii de resurse umane cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv atribuţii de lucrător desemnat cu securitatea şi sănătatea în muncă;
d) şeful nemijlocit al titularului postului.
(4) Pentru culegerea datelor necesare analizei postului, membrii comisiei de analiză a postului pot consulta:
a) titularul postului, respectiv fostul titular al postului sau titulari ai unor posturi cu atribuţii similare;
b) medicul de unitate sau, acolo unde postul este încadrat, medicul de medicina muncii;
c) şefi ai compartimentelor unităţii care prin natura atribuţiilor intră frecvent în contact cu titularul postului;
d) persoane/instituţii care pot oferi date pentru o analiză completă a postului.
(5) Şeful şi membrii comisiei de analiză a postului, în cazul posturilor aflate în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, a secretarului general, secretarilor generali adjuncţi sau a inspectorilor generali/similari, sunt desemnaţi de către persoanele competente enumerate.
ART. 8
Se interzice modificarea sau completarea aleatorie a elementelor de conţinut ale fişei postului, pentru ca aceasta să corespundă criteriilor conjuncturale pe care le îndeplineşte o persoană propozabilă pentru numirea în acel post.
ART. 9
Documentele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c) se arhivează, în condiţiile legii.

ANEXA 2

    Recrutarea poliţiştilor

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale cu privire la recrutare

ART. 1
(1) Recrutarea pentru admiterea în instituţiile de învăţământ are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund condiţiilor legale şi criteriilor specifice în vederea formării profesionale iniţiale a poliţiştilor.
(2) Recrutarea din sursă internă în vederea ocupării posturilor vacante are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund cerinţelor postului, din rândul personalului încadrat în unitatea în care este prevăzut postul sau în alte unităţi ale MAI.
(3) Recrutarea în vederea reîncadrării are drept scop identificarea şi atragerea persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (2^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care au studii corespunzătoare cerinţelor postului vacant şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
(4) Recrutarea în vederea încadrării directe are drept scop identificarea şi atragerea persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante.
(5) Recrutarea în vederea transferului are drept scop identificarea şi atragerea personalului din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care îndeplineşte condiţiile legale şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante.

SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea şi desfăşurarea recrutării candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor

ART. 2
(1) DGMRU coordonează şi monitorizează activitatea de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ.
(2) La începutul fiecărui an calendaristic, DGMRU comunică inspectoratelor generale/similare şi celorlalte structuri beneficiare cifrele de şcolarizare stabilite pentru fiecare instituţie de învăţământ.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a recrutării candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ se stabileşte prin dispoziţie-cadru a directorului general al DGMRU.
(4) Anual, prin dispoziţie a directorului general al DGMRU sunt stabilite aspecte procedurale cu privire la recrutarea candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ.
ART. 3
Recrutarea candidaţilor pentru participarea la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ se realizează de către unităţile/compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare stabilite prin dispoziţia-cadru prevăzută la art. 2 alin. (3).
ART. 4
Compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare desfăşoară, în principal, următoarele activităţi:
a) identifică şi aplică metode şi tehnici de publicitate în vederea atragerii potenţialilor candidaţi pentru admiterea în instituţiile de învăţământ;
b) prezintă persoanelor interesate oferta de formare a instituţiilor de învăţământ şi/sau traseul carierei absolvenţilor acestor instituţii;
c) orientează candidaţii spre instituţiile de învăţământ şi îi consiliază cu privire la potenţialul lor viitor profesional;
d) verifică existenţa documentelor necesare constituirii dosarului de recrutare, cu respectarea cerinţelor de formă şi conţinut;
e) solicită efectuarea verificărilor în evidenţele Poliţiei Române şi ale Serviciului Român de Informaţii cu privire la persoana candidatului;
f) întocmesc dosarele de recrutare pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare şi care au depus documentele necesare în perioada destinată activităţilor de înscriere la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ;
g) întocmesc tabelele nominale cuprinzând candidaţii care participă la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, pe suport hârtie şi în format electronic;
h) după caz, transmit instituţiilor de învăţământ dosarele de recrutare şi tabelele nominale cuprinzând candidaţii care participă la concursul de admitere;
i) completează cu documente specifice dosarele de recrutare ale candidaţilor declaraţi “admis”;
j) efectuează, în volum complet, activităţile de cunoaştere a candidaţilor declaraţi “admis”, materializând rezultatul acestora în Nota de cunoaştere;
k) transmit instituţiilor de învăţământ ale MAI, dosarele de recrutare completate, precum şi fişele de personal ale candidaţilor declaraţi “admis” la forma de învăţământ cu frecvenţă/cu frecvenţă redusă şi propun, după caz, înmatricularea/neînmatricularea/exmatricularea în/din instituţia de învăţământ;
l) restituie candidaţilor declaraţi “respins”, la solicitarea acestora, pe bază de semnătură, documentele personale din dosarele de recrutare;
m) comunică, în scris, candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare, motivul/motivele respingerii cererii de înscriere la concurs, respectiv al/ale îndepărtării/exmatriculării.
ART. 5
(1) În vederea participării la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, candidaţii parcurg următoarele etape premergătoare desfăşurării concursului:
a) completează cererea-tip de înscriere la concurs şi declaraţia prin care confirmă luarea la cunoştinţă despre condiţiile legale, criteriile specifice, celelalte condiţii de organizare a concursului şi măsurile care vor fi luate în cazul neîndeplinirii acestora şi îşi exprimă acordul pentru efectuarea verificărilor specifice;
b) depun la dosarul de recrutare, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a concursului, documentele necesare potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Anexa nr. 3 la ordin.
(2) Pentru a fi înmatriculaţi în anul I de studii, candidaţii declaraţi “admis” în instituţiile de învăţământ superior ale MAI, cu excepţia celor care au absolvit studiile liceale în anul participării la concursul de admitere în instituţia de învăţământ superior, trebuie să depună la secretariatul instituţiei de învăţământ superior, odată cu cererea de înmatriculare, dovada achitării contravalorii studiilor superioare de lungă durată, studiilor universitare de licenţă sau echivalente acestora, în situaţia în care au beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui astfel de program de studii universitare finanţate de la bugetul de stat, sau, după caz, o declaraţie din care să rezulte că nu au beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat pentru un alt program de studii universitare de licenţă sau echivalent.
(3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc în dispoziţia-cadru a directorului general al DGMRU prevăzută la art. 2 alin. (3).

SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii legale şi criterii specifice de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ

ART. 6
(1) Condiţiile legale de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor sunt următoarele:
a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;
f) să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;
g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist;
h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.
(2) Aptitudinea/inaptitudinea prevăzută la alin. (1) lit. d) se constată de structurile de specialitate ale MAI, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv. Evaluarea psihologică se susţine înaintea examinării medicale.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. f) se face cu diplomă sau cu adeverinţă care îndeplineşte condiţiile de valabilitate, din care să rezulte faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat.
(4) Criteriile specifice pentru recrutarea candidaţilor prevăzuţi la alin. (1) la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, forma de învăţământ cu frecvenţă, sunt următoarele:
a) să aibă înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile; candidaţii pentru instituţiile de formare a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie de frontieră pentru specializarea marină trebuie să aibă înălţimea de minimum 1,60 m;
b) să nu aibă semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;
c) să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;
d) să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ.
(5) Verificarea îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (4) lit. a) şi b) se realizează cu ocazia examinării medicale.
(6) Pentru admiterea în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, altele decât cele din subordinea MAI, pe locurile rezervate MAI, candidaţii trebuie să îndeplinească, după caz, şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de acestea.
(7) Candidaţii care au fost declaraţi “admis” la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(8) Agenţii de poliţie care se înscriu la concursul de admitere pe locurile aprobate la programul de studii universitare de licenţă “Ordine şi siguranţă publică” din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, potrivit locurilor aprobate pentru MAI şi repartizate unităţilor de poliţie beneficiare, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), precum şi următoarele criterii specifice de recrutare:
a) la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor MAI, în calitate de agent de poliţie, subofiţer sau maistru militar;
b) au obţinut calificativul de cel puţin “bine”, la ultima evaluare anuală;
c) nu sunt puşi la dispoziţie ori nu sunt suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 27^21 alin. (2) sau ale art. 27^25 lit. a) şi b) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
d) nu sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
(9) Dacă până la momentul înmatriculării intervine una dintre situaţiile prevăzute la alin. (8) lit. c) şi d), înmatricularea nu se realizează.

SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii legale şi cerinţe de ocupare a posturilor prevăzute pentru încadrarea în funcţii de poliţist prin reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională

ART. 7
(1) Condiţiile legale de recrutare pentru încadrarea în funcţii de poliţist prin reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt următoarele:
a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
f) îndeplinesc condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului;
g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist;
h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.
(2) Candidaţii care au fost declaraţi “admis” la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute a fi încadrate cu poliţişti prin reîncadrare ca poliţist sau încadrare directă, nu trebuie să aibă, la încadrare, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(3) Nu pot fi recrutate în vederea reîncadrării ca poliţist, persoanele care se află în următoarele situaţii:
a) le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. a), c), g) – i), k), l) şi n) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
b) nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 6 alin. (4) lit. b);
c) prin reîncadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă;
d) prin reîncadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mari decât gradele profesionale maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs.
(4) Nu pot fi recrutate în vederea încadrării directe ca poliţist, persoanele care se află în următoarele situaţii:
a) nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 6 alin. (4) lit. a), cu excepţia candidaţilor recrutaţi în vederea încadrării directe pe posturi didactice, posturi prevăzute cu specialităţi medicale, precum şi sportivii de performanţă;
b) nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 6 alin. (4) lit. b);
c) prin încadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă;
d) prin încadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mari decât gradele profesionale maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs.
(5) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), prevederile art. 6 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(6) Verificarea cerinţelor prevăzute la alin. (3) lit. b) şi alin. (4) lit. a) şi b) se realizează cu ocazia examinării medicale.
ART. 8
Prevederile art. 4 se aplică în mod corespunzător şi compartimentelor de resurse umane care desfăşoară activităţi de recrutare a personalului în vederea ocupării prin concurs a posturilor de conducere vacante, respectiv a posturilor de execuţie vacante prin trecere în corpul ofiţerilor de poliţie, reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, după caz.

  ANEXA 3

    Selecţionarea poliţiştilor

CAP. I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI, pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor

ART. 1
(1) Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ postliceal ale MAI pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor se face potrivit metodologiei- cadru privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI, elaborată de DGMRU, metodologiei specifice întocmite de inspectoratul general beneficiar, precum şi pe baza reglementărilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
(2) Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” se face potrivit metodologiei elaborate de această instituţie, cu acordul inspectoratelor generale beneficiare şi cu avizul DGMRU.

SECŢIUNEA a 2-a
Selecţionarea candidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante

ART. 2
Postul vacant se ocupă de poliţistul care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului.
ART. 3
(1) Postul de execuţie vacant se ocupă în condiţiile art. 27^34 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Concursurile sau examenele prevăzute la art. 27^34 lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se organizează cu aprobarea ministrului afacerilor interne. Aprobarea este valabilă pe parcursul exerciţiului bugetar anual în care a fost acordată.
ART. 4
Postul de conducere vacant se ocupă în condiţiile art. 27^35 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 5
În situaţia în care s-a demarat procedura de concurs, până la finalizarea acesteia, postul vacant nu mai poate fi ocupat prin nicio altă modalitate.

CAP. II
Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, constituirea şi atribuţiile comisiilor şi subcomisiilor

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante

ART. 6
Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se organizează exclusiv pentru posturile finanţate.
ART. 7
(1) Pentru ocuparea posturilor vacante de conducere sau de execuţie, concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a structurii/structurilor în care se regăsesc posturile.
(2) Concursul se poate organiza şi pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate.
(3) Atunci când s-a stabilit ocuparea mai multor posturi vacante, prin trecerea agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie, reîncadrare ca poliţist sau încadrare directă, inspectorul general/similar poate dispune organizarea concursului, în sistem centralizat, după caz:
a) la nivelul unităţilor teritoriale în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de execuţie pentru care se organizează concurs;
b) la nivelul inspectoratului general/similar, de regulă, în instituţiile de învăţământ ale MAI ori în cadrul altor instituţii din afara MAI.

SECŢIUNEA a 2-a
Constituirea comisiilor şi subcomisiilor

ART. 8
(1) În vederea ocupării prin concurs a posturilor vacante din unitatea în al cărei stat de organizare sunt prevăzute posturile, se constituie, de regulă, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2) În situaţia prevăzută la art. 7 alin (3) lit. a), activitatea comisiilor de concurs şi comisiilor de soluţionare a contestaţiilor este coordonată de o comisie centrală de concurs, constituită la nivelul inspectoratului general/similar.
(3) În situaţia prevăzută la art. 7 alin (3) lit. b), comisiile de concurs şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor se constituie la nivelul inspectoratului general/similar. În acest caz, la nivelul unităţilor teritoriale cu competenţă de gestiune a resurselor umane, în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de execuţie, sau care asigură din punct de vedere al gestiunii resurselor umane structurile în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile pentru care se organizează concurs, se constituie comisii de recrutare.
(4) În cadrul comisiei de concurs, în raport de numărul şi complexitatea probelor, precum şi de numărul de candidaţi, se pot constitui subcomisii, până la susţinerea primei probe/probei de concurs, prin ordin/dispoziţie, la propunerea motivată a preşedintelui acestei comisii.
(5) Comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia centrală de concurs şi comisia de recrutare dispun de un secretar.
ART. 9
(1) Comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia centrală de concurs şi subcomisiile se alcătuiesc dintr-un număr impar de membri. Unul dintre membri are calitatea de preşedinte.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) se alcătuiesc din persoane care nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi care nu au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv, cu oricare dintre candidaţi.
(3) Membrii comisiei de concurs şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs. Cel puţin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(4) În cazul în care în unitatea în care organizează concurs nu există persoane care deţin studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs, din comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor fac parte specialişti de la eşalonul superior sau, cu aprobarea acestuia, de la altă unitate a MAI sau/şi din afara MAI.
(5) Calitatea de membru al comisiei de concurs este incompatibilă cu cea de membru al comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Calitatea de membru al comisiei de concurs este compatibilă cu cea de membru al subcomisiei.
(6) După terminarea înscrierilor, membrii comisiei de concurs, comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi ai comisiei centrale de concurs, secretarii acestora, precum şi membrii subcomisiilor completează o declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă că nu au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre candidaţi.
(7) Înainte de începerea activităţii, membrii comisiei de concurs şi ai comisiei centrale de concurs, precum şi secretarul acestora completează un angajament cu privire la păstrarea confidenţialităţii subiectelor/temelor, ghidului de interviu şi grilei de apreciere/corectare şi notare/baremului de apreciere.
ART. 10
Preşedinte al comisiei de concurs este desemnat:
a) şeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o persoană cu funcţie de conducere, desemnată de persoana care are competenţă de numire în funcţie pentru postul respectiv;
b) şeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o persoană cu funcţie de conducere desemnată de directorul general al Direcţiei generale de paşapoarte sau de directorul Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, în cazul posturilor vacante din structura serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple sau a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.
ART. 11
(1) Preşedinte al comisiei centrale de concurs şi preşedinte al comisiei de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) este desemnat:
a) şeful sau înlocuitorul legal al structurii de specialitate din cadrul aparatului central al inspectoratului general/similar, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează concurs;
b) unul dintre adjuncţii inspectorului general/similar.
(2) Ceilalţi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (1) se desemnează din rândul specialiştilor în domeniul de activitate al posturilor vacante şi/sau cadre didactice din unităţile de învăţământ aflate în subordinea inspectoratului general/similar.
(3) În situaţii excepţionale, cu avizul DGMRU, inspectoratul general/similar poate solicita desemnarea în comisii a unor cadre didactice din alte instituţii de învăţământ ale MAI şi din afara MAI.
ART. 12
(1) Preşedintele comisiei de recrutare este desemnat:
a) şeful sau înlocuitorul legal al structurii de specialitate din cadrul unităţii teritoriale, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează concurs;
b) unul dintre adjuncţii/locţiitorii şefului unităţii.
(2) Ceilalţi membri ai comisiei de recrutare sunt desemnaţi din rândul ofiţerilor din cadrul unităţii teritoriale, din care cel puţin unul din compartimentul de resurse umane al unităţii.
ART. 13
(1) Secretarul comisiei de concurs poate fi şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Acesta nu este membru al comisiilor. Secretarul comisiilor este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte secretarul comisiei centrale de concurs.
(3) În cazul constituirii comisiei centrale de concurs, secretarul comisiei de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane de la nivelul aparatului central al inspectoratului general/similar. Acesta poate fi ajutat de alte persoane din cadrul compartimentului de resurse umane al inspectoratului general/similar şi/sau din cadrul compartimentelor de resurse umane ale unităţilor teritoriale, desemnate de către preşedintele comisiei de concurs.
(4) Secretarul comisiei de recrutare poate fi unul din membrii acestei comisii, de regulă, din cadrul compartimentului de resurse umane al unităţii.
ART. 14
(1) Componenţa nominală a comisiilor constituite potrivit art. 8 alin. (1) şi (2), precum şi desemnarea secretarului acestora se stabilesc prin ordin/dispoziţie al/a persoanei care le constituie, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data susţinerii primei probe/probei de concurs. Componenţa nominală a comisiei de recrutare se stabileşte după desemnarea comisiilor de concurs şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor.
(2) Pentru posturile vacante din competenţa conducerii MAI, componenţa comisiilor se aprobă de ministrul afacerilor interne, la propunerea DGMRU.
ART. 15
În cazul constatării existenţei unei situaţii care determină imposibilitatea exercitării atribuţiilor membrilor comisiilor sau ale secretarilor, aceştia sunt înlocuiţi în condiţiile prezentei anexe.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile comisiilor de concurs, comisiilor centrale de concurs, comisiilor de recrutare şi comisiilor de soluţionare a contestaţiilor

ART. 16
(1) Comisia de concurs are următoarele atribuţii:
a) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor;
b) stabileşte probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs;
c) stabileşte graficul de desfăşurare a concursului;
d) elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, ghidul de interviu pentru probele de concurs, cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe, având în vedere tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cerinţele înscrise în fişa postului scos la concurs, folosind, dacă este cazul, şi propuneri ale unor specialişti în domeniul de activitate al postului pentru care se organizează concurs;
e) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a concursului, cu referire la spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor, afişarea grilelor de răspuns la ieşirea din sală etc.;
f) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a concursului, precum şi, înaintea fiecărei probe, cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare, data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a concursului;
g) corectează/apreciază şi notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaţilor/proba practică/evaluarea performanţei fizice/evaluarea competenţelor lingvistice şi, dacă este cazul, dispune măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor;
h) semnează procesul-verbal care conţine concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei şi îl prezintă şefului unităţii organizatoare a concursului, însoţit de tabelul cu rezultatele obţinute de candidaţi, în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competenţelor;
i) păstrează în deplină securitate documentele de concurs şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor.
(2) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (1) lit. a), comisia de concurs verifică, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs şi semnează procesul-verbal care conţine concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afişează de către secretarul comisiei de concurs şi se postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs.
(3) În situaţia în care se constituie comisie centrală de concurs, aceasta exercită exclusiv atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d).
(4) Comisia centrală de concurs stabileşte modalitatea de lucru şi de transmitere a documentelor între aceasta şi comisiile de concurs organizate la nivelul unităţilor teritoriale.
ART. 17
Comisia de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) are următoarele atribuţii:
a) primeşte listele finale cu candidaţii ale căror candidaturi au fost validate de comisiile de recrutare;
b) stabileşte probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs;
c) stabileşte graficul de desfăşurare a concursului, pe care îl comunică şi structurilor cu sarcini de recrutare;
d) elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, ghidul de interviu pentru probele de concurs cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe, având în vedere tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cerinţele înscrise în fişele posturilor scoase la concurs, folosind, dacă este cazul, şi propuneri ale unor specialişti în domeniul de activitate al postului pentru care se organizează concurs;
e) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a concursului – spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor, afişarea grilelor de răspuns la ieşirea din sală etc.;
f) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a concursului, precum şi înaintea fiecărei probe cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare, data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a concursului;
g) corectează/apreciază şi notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaţilor/proba practică/evaluarea performanţei fizice/evaluarea competenţelor lingvistice şi, dacă este cazul, dispune măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor;
h) semnează procesul-verbal care conţine concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei, şi îl prezintă inspectorului general/similar în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competenţelor;
i) păstrează în deplină securitate documentele şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor/foilor de răspuns.
ART. 18
(1) La nivelul comisiei de recrutare se asigură măsurile necesare pentru respectarea condiţiilor şi criteriilor de recrutare şi întocmirea dosarelor de recrutare, în conformitate cu prevederile prezentei anexe, precum şi ale anexei nr. 2 la prezentul ordin.
(2) În vederea verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor, comisiile de recrutare analizează cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs şi semnează procesul-verbal care conţine concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afişează de către secretarul comisiei de recrutare, şi se postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs.
ART. 19
(1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
a) soluţionează contestaţiile cu privire la notarea/aprecierea probei/probelor concursului depuse de candidaţi în termenul prevăzut la art. 52 alin. (1);
b) semnează procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a contestaţiilor;
c) transmite, prin secretarul comisiei, rezultatele analizei contestaţiilor pentru a fi aduse la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiei.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor ia în considerare exclusiv contestaţiile formulate de candidaţi cu privire la propriile rezultate.
ART. 20
(1) Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte anunţul de concurs şi îl supune aprobării preşedintelui comisiei de concurs, cu avizul membrilor acesteia;
b) gestionează primirea şi păstrarea dosarelor de recrutare şi prezentarea acestora comisiei de concurs;
c) întocmeşte procesul-verbal care conţine concluziile verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs, precum şi lista candidaţilor care nu pot participa la concurs;
d) constituie şi gestionează dosarul de concurs;
e) afişează rezultatele probei/probelor de concurs, precum şi celelalte informaţii necesare bunei desfăşurări a concursului şi le postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate;
f) întocmeşte procesul-verbal cu rezultatele concursului;
g) întocmeşte tabelul cu rezultatele finale ale concursului, după soluţionarea contestaţiilor sau, după caz, expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, îl prezintă spre semnare preşedintelui comisiei şi îl aduce la cunoştinţa candidaţilor prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate;
h) solicită Corpului Naţional al Poliţiştilor/structurilor teritoriale ale acestuia să asiste la organizarea şi desfăşurarea concursului.
(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu se exercită de către secretarul comisiei de concurs prevăzută la art. 17.
ART. 21
Secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
a) primeşte contestaţiile depuse în termen de maximum 24 de ore de la afişarea rezultatului;
b) întocmeşte procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a contestaţiilor, pe care îl prezintă spre semnare comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
c) prezintă preşedintelui comisiei de concurs procesul-verbal cu privire la modul de soluţionare a contestaţiilor, împreună cu contestaţiile;
d) afişează la sediul unităţii rezultatele la contestaţii şi le postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate.

SECŢIUNEA a 4-a
Dispoziţii privind publicitatea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante

ART. 22
(1) Anunţul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se postează prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în presa scrisă.
(2) Anunţul prevăzut la alin. (1) conţine următoarele elemente:
a) denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele condiţii de ocupare ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fişa postului;
b) condiţiile de participare la concurs, respectiv condiţiile de recrutare;
c) normele şi baremele minime pentru a fi declarat “admis” la probele de evaluare a performanţei fizice, după caz;
d) actele solicitate candidaţilor pentru constituirea dosarului de recrutare în vederea participării la concurs, data-limită până la care se pot depune acestea şi compartimentul care gestionează problematica specifică concursului. În anunţ se specifică datele de contact, datele necesare desfăşurării concursului, precum şi faptul că fişa postului scos la concurs poate fi consultată de către candidaţi, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate;
e) tematica şi bibliografia de concurs;
f) graficul şi locul desfăşurării concursului.
(3) În situaţia în care anunţul se publică în presa scrisă, acesta conţine doar elementele prevăzute la alin. (2) lit. a), data-limită până la care se poate depune dosarul de recrutare în vederea participării la concurs şi datele de contact ale compartimentului care gestionează organizarea concursului sau modul în care pot fi obţinute informaţii suplimentare.
(4) Pentru posturile prevăzute în statele de organizare în alternativă, anunţul prevede în mod obligatoriu categoria de personal căreia i se adresează.
(5) Sumele necesare publicării anunţurilor în presă sunt asigurate de compartimentele financiare care deservesc unităţile în care se organizează concursul pentru ocuparea posturilor vacante.

SECŢIUNEA a 5-a
Organizarea şi desfăşurarea concursului

§1. Probele de concurs

ART. 23
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video.
ART. 24
(1) Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, care poate fi înregistrat/supravegheat video.
(2) În funcţie de specificul atribuţiilor postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cum urmează:
a) probă practică;
b) evaluarea performanţei fizice;
c) evaluarea competenţelor lingvistice.
ART. 25
Testul scris constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unui test-grilă.
ART. 26
Interviul pe subiecte profesionale are drept scop aprecierea cunoştinţelor profesionale, precum şi a aptitudinilor, abilităţilor, atitudinilor şi motivaţiilor relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor postului, în acord cu tematica şi bibliografia de concurs.
ART. 27
(1) Proba practică se proiectează astfel încât să se aprecieze cât mai corect potenţialul de utilizare în context profesional a acelor aptitudini şi abilităţi personale care sunt indispensabile realizării atribuţiilor postului.
(2) În funcţie de atribuţiile postului scos la concurs, proba practică poate consta în demonstrarea unor abilităţi cum ar fi: lucru cu computerul personal ori de utilizare a unor programe informatice, dactilografiere ori stenodactilografiere, translaţie la cască, intervenţie într-o situaţie standard, coordonare a unei echipe, sinteză a unui text, descriere a unei situaţii standard observate etc.
ART. 28
(1) Evaluarea performanţei fizice se face potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în MAI.
(2) La evaluarea performanţei fizice se aplică acele probe care sunt relevante pentru măsurarea performanţelor fizice necesare îndeplinirii atribuţiilor postului.
ART. 29
(1) Evaluarea competenţelor lingvistice se face raportat la nivelul şi specificul atribuţiilor postului care necesită abilităţi de citire sau/şi scriere sau/şi vorbire în limba străină.
(2) Evaluarea competenţelor lingvistice se poate face prin susţinerea cel puţin a unei probe dintre următoarele:
a) test scris;
b) interviu;
c) probă practică.

§2. Condiţii de participare la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante

ART. 30
La concursurile pentru ocuparea posturilor vacante pot participa numai candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice de recrutare, condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune, respectiv cei ale căror dosare de recrutare sunt complete, corect întocmite şi depuse în termenul prevăzut în anunţul de concurs.
ART. 31
(1) Agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de execuţie de ofiţeri de poliţie dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27^45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Agenţii de poliţie cărora li s-a acordat gradul profesional ca urmare a nepromovării examenului de licenţă din prima sesiune organizată în anul absolvirii instituţiei de învăţământ superior care formează personal pentru nevoile MAI, sunt trecuţi în corpul ofiţerilor de poliţie, fără concurs, în urma promovării examenului de licenţă.
ART. 32
La concursurile organizate în vederea ocupării posturilor vacante de conducere poate participa poliţistul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 27^46 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

§3. Elaborarea subiectelor

ART. 33
Comisia de concurs sau, după caz, comisia centrală de concurs elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, precum şi ghidul de interviu, ţinând cont de următoarele cerinţe:
a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia afişată;
b) să poată fi rezolvate în timpul alocat probei respective;
c) să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea şi soluţionarea acestora.
ART. 34
(1) Pentru fiecare subiect se elaborează grila de corectare/apreciere şi notare.
(2) Baremele, respectiv grilele de corectare/apreciere şi notare, se afişează prin grija secretarului comisiei de concurs imediat după încheierea probei.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), normele şi baremele minime pentru a fi declarat “admis” la probele de evaluare a performanţei fizice se includ în anunţul de concurs.
ART. 35
Divulgarea subiectelor, a grilelor de corectare/apreciere şi notare, a ghidului de interviu, în întregime sau părţi componente ale acestora, atrage după sine pentru cei vinovaţi, după caz, măsuri penale, administrative sau disciplinare, stabilite de prevederile legale în vigoare.

§4. Desfăşurarea concursului

ART. 36
(1) Sălile, precum şi celelalte locaţii destinate pentru susţinerea probelor vor fi adaptate activităţilor legate de concurs prin:
a) dotarea corespunzătoare;
b) înlăturarea oricăror materiale care ar putea influenţa candidaţii în elaborarea lucrărilor.
(2) În săli au acces numai candidaţii, după verificarea identităţii acestora, precum şi comisia de concurs/subcomisia de concurs şi secretarul acesteia.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pot fi prezenţi în sălile unde se susţin probele de concurs pentru ocuparea posturilor vacante:
a) supraveghetori desemnaţi de şeful structurii care organizează concursul, la propunerea preşedintelui de concurs, în situaţia în care supravegherea candidaţilor la susţinerea testului scris nu poate fi asigurată numai de către membrii comisiei de concurs. Prevederile art. 9 alin. (2) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi supraveghetorilor.
b) reprezentanţi ai Corpului Naţional al Poliţiştilor;
c) reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative care au fost comunicaţi cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurarea concursului, la fiecare probă în parte, în calitate de observatori;
d) specialişti din structurile cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor/informatică/similar, pentru înregistrarea probelor de concurs în condiţiile prezentei anexe.
ART. 37
(1) înainte de comunicarea subiectelor, comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică, pe baza actului de identitate al candidatului, corectitudinea datelor înscrise de către acesta în colţul din dreapta al lucrării/foii de răspuns. În situaţia în care testul constă în redactarea unei lucrări, aceasta se sigilează de către candidaţi în prezenţa preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, ocazie cu care acesta certifică prin semnătură şi aplică ştampila de control a unităţii organizatoare.
(2) Din momentul comunicării subiectelor niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează de predarea acesteia, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, când candidaţii pot părăsi sala însoţiţi de unul dintre membrii comisiei de concurs.
ART. 38
Durata fiecărei probe se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, fără a depăşi limita maximă de 3 ore.
ART. 39
(1) Aprecierea rezultatelor finale ale fiecărei probe de concurs se face cu note de la 1 la 10.
(2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00. Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în MAI.
(3) Candidaţii care au promovat proba sunt declaraţi “admis”, iar cei care nu au promovat sunt declaraţi “respins”.
(4) Este declarat “admis” la concurs candidatul care a fost declarat “admis” la toate probele concursului şi a obţinut nota cea mai mare la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului de posturi pentru care a candidat.
(5) Rezultatele se înscriu în tabelul cu rezultatele obţinute la concurs, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 25 la prezentul ordin, şi se aduc la cunoştinţă prin afişare şi prin postare pe pagina de internet dacă există această posibilitate, după susţinerea fiecărei probe. Rezultatul final al concursului, în acelaşi format, se aduce la cunoştinţa candidaţilor prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, după finalizarea, dacă este cazul, a etapelor de departajare şi de soluţionare a contestaţiilor.
(6) Tabelul prevăzut la alin. (5) se întocmeşte de secretarul comisiei de concurs şi se semnează de acesta şi de preşedintele comisiei.
ART. 40
(1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă, este declarat “admis” candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
(2) În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat “admis” candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.
ART. 41
(1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii, este declarat “admis” candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
(2) În situaţia în care au fost susţinute mai multe probe eliminatorii, este declarat “admis” candidatul care a obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
(3) În situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.

§5. Corectarea şi notarea testelor scrise

ART. 42
(1) Testul scris se corectează şi se notează, independent, de fiecare membru al comisiei de concurs sau, după caz, al subcomisiei de concurs, cu excepţia preşedintelui, respectându-se baremele de corectare şi notare. 1 punct se acordă din oficiu.
(2) Fiecare corector înregistrează în borderouri punctajele şi notele acordate pentru lucrări.
(3) Modelul borderoului este prevăzut în anexa nr. 26.
ART. 43
(1) În situaţia în care testul scris constă în redactarea unei lucrări, după încheierea acţiunii de corectare şi notare, borderourile semnate şi lucrările corectate sunt predate preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(2) După ce preşedintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs verifică să nu fie diferenţe mai mari de 1 punct între notele acordate, notele obţinute se trec pe fiecare lucrare în parte, de fiecare corector.
(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de corectori, cu două zecimale, fără rotunjire şi se trece pe lucrare de către preşedintele comisiei, care semnează alături de corectori.
ART. 44
(1) În cazul în care între notele acordate unei lucrări există o diferenţă mai mare de 1 punct, preşedintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs recorectează lucrarea. Recorectarea se va face în prezenţa membrilor comisiei care au acordat iniţial notele.
(2) Nota dată la recorectare este nota finală şi se trece pe lucrare sub semnătura corectorilor şi a preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(3) Situaţiile care necesită recorectare vor fi consemnate într-un proces-verbal, întocmit de secretar şi semnat de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(4) După finalizarea activităţii de corectate, lucrările se desigilează de secretarul comisiei în prezenţa membrilor şi a preşedintelui comisiei de concurs de concurs/subcomisiei de concurs.
ART. 45
(1) Testul grilă se desfăşoară astfel:
a) la finalizarea testului sau la expirarea timpului afectat probei, fiecare candidat predă, pe baza actului de identitate, comisiei de concurs/subcomisiei de concurs foaia de răspuns, ciornele, precum şi, după caz, documentaţia de specialitate primită pentru formularea răspunsului la itemii care prevăd această situaţie;
b) comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică dacă au fost respectate recomandările privitoare la completarea foii de răspuns, iar în caz contrar răspunsurile completate necorespunzător vor fi anulate prin trasarea unei linii orizontale cu cerneală/pastă de culoare roşie;
c) până la predarea ultimei foi de răspuns, în sală rămân permanent 5 candidaţi sau, dacă numărul acestora este mai mic, toţi candidaţii;
d) candidatul semnează în borderou pentru a certifica predarea foii de răspuns;
e) ciornele şi foile de răspuns anulate se strâng separat, subiectele rezolvate pe ciorne nefiind luate în considerare la corectare;
f) comisia de concurs/subcomisia de concurs, împreună cu supraveghetorii, iau măsuri pentru ca niciun candidat să nu părăsească sala fără să predea lucrarea şi să semneze de predare şi ţine permanent evidenţa foilor de răspuns folosite şi validate, nefolosite sau anulate, a testelor distribuite/nedistribuite, precum şi a ciornelor.
(2) Imediat după predarea ultimei foi de răspuns, candidaţii revin în sala de concurs pentru a asista la corectarea testului grilă.
(3) Corectarea testului grilă se face în prezenţa candidaţilor, astfel:
a) este chemat în faţa comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, în ordinea prevăzută în fişa de examinare, candidatul a cărui lucrare urmează a fi corectată;
b) se aplică grila de corectare şi se calculează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs punctajul şi nota obţinute, în prezenţa candidatului şi a unui martor, de regulă următorul candidat înscris în fişa de examinare;
c) se consemnează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, atât în borderoul cu rezultate, cât şi pe foaia de răspuns, punctajul şi nota obţinute de candidat, în cifre şi litere, cu cerneală/pastă de culoare roşie;
d) corectorii semnează în borderoul cu rezultate şi pe foaia de răspuns, în dreptul notei/punctajului înscrise/înscris;
e) candidatul ia cunoştinţă, sub semnătură, pe foaia de răspuns şi în borderou, de punctajul şi nota obţinute;
f) corectorii asigură, la verificarea ultimei foi de răspuns, prezenţa în sală a ultimilor 2 candidaţi martori.
(4) Acordarea notelor se realizează potrivit grilei de corectare, fără a exista posibilitatea acordării unor punctaje/note diferite între corectori.
ART. 46
(1) Secretarul comisiei de concurs întocmeşte tabelul nominal cu datele de identificare ale candidaţilor şi notele obţinute de aceştia.
(2) Preşedintele comisiei de concurs verifică corectitudinea transcrierii notelor finale de pe lucrări în tabelul nominal.
(3) Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în tabelul nominal se fac numai cu cerneală/pastă roşie de către preşedintele comisiei de concurs, care semnează şi ştampilează în dreptul acestora.

§6. Aprecierea şi notarea interviului structurat pe subiecte profesionale

ART. 47
(1) În cadrul interviului structurat pe subiecte profesionale fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, exceptând preşedintele, adresează întrebări candidatului, fără a depăşi tematica şi bibliografia afişate şi în concordanţă cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului scos la concurs.
(2) Pentru fiecare întrebare se elaborează o grilă de apreciere, care va fi afişată la finalizarea interviului desfăşurat cu ultimul candidat.
(3) Pentru posturile care presupun o comunicare frecventă într-o limbă străină, o parte a interviului se poate susţine în limba respectivă.
ART. 48
(1) Notele se acordă independent de către fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, exceptând preşedintele, şi se trec în borderou.
(2) La borderou va fi anexată motivarea, pe scurt, a notei finale acordate, cu semnătura preşedintelui şi a membrilor comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, cu două zecimale, fără rotunjire.

§7. Aprecierea şi notarea probei practice

ART. 49
(1) Pentru fiecare probă practică se întocmeşte o grilă de apreciere, care va conţine elementele necesare în vederea aprecierii independente – baremul, timpul de realizare a sarcinii, viteza de reacţie, numărul de greşeli şi greşelile apreciate ca fiind foarte grave etc.
(2) Grila de apreciere se afişează la finalizarea probei desfăşurată cu ultimul candidat.
(3) Prevederile art. 48 se aplică în mod corespunzător.

§8. Aprecierea şi notarea probelor de evaluare a performanţei fizice

ART. 50
Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se notează potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne, care se afişează şi se aduc la cunoştinţa candidaţilor înaintea începerii probei.

§9. Corectarea, aprecierea şi notarea probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă străină

ART. 51
Prevederile cu privire la corectarea şi notarea testului scris sau, după caz, la aprecierea şi notarea interviului structurat pe subiecte profesionale, respectiv la aprecierea şi notarea probei practice se aplică în mod corespunzător probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă străină, în funcţie de abilităţile care sunt evaluate – scris, vorbit, citit, după caz.

SECŢIUNEA a 6-a
Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor

ART. 52
(1) Candidatul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.
(2) Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
(4) Admiterea contestaţiei la proba/probele eliminatorie/eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi susţinerea din nou a probei/probelor respective de către candidat.
ART. 53
Nota acordată după soluţionarea contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
ART. 54
(1) Hotărârile comisiei de soluţionare a contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de secretarul comisiei şi semnat de preşedintele şi membrii acesteia.
(2) Rezultatele la contestaţii se comunică candidaţilor prin afişare la sediul unităţii organizatoare a concursului şi se postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate.
(3) În situaţia în care, în urma analizei contestaţiei se constată că grila de apreciere/corectare şi notare/baremul de apreciere conţine erori, comisia de soluţionare a contestaţiilor dispune anularea întrebării/subiectului, precum şi a răspunsurilor formulate pentru respectiva întrebare/subiect şi acordă, din oficiu, punctajul maxim corespunzător întrebării/subiectului tuturor candidaţilor.

SECŢIUNEA a 7-a
Dosarul de concurs

ART. 55
(1) Pentru fiecare concurs de ocupare a posturilor vacante se întocmeşte un dosar.
(2) Dosarul de concurs este întocmit de compartimentul de resurse umane/persoana cu sarcini de recrutare pentru respectivul post vacant şi conţine următoarele documente:
a) documentul prin care au fost constituite comisiile şi subcomisiile;
b) declaraţiile pe propria răspundere, întocmite în condiţiile art. 9 alin. (6);
c) angajamentele cu privire la păstrarea confidenţialităţii subiectelor/temelor, ghidului de interviu şi grilei de apreciere/corectare şi notare/baremului de apreciere, întocmite în condiţiile art. 9 alin. (7);
d) copia fişei postului scos la concurs;
e) copia anunţului postat pe pagina de internet sau, după caz, publicat în presă, precum şi a celui postat la avizier;
f) cererile de participare la concurs ale candidaţilor;
g) lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs;
h) lucrările scrise/foile de răspuns ale candidaţilor şi înregistrările probelor de concurs, după caz;
i) procesele-verbale ale comisiilor de concurs/comisiei centrale de concurs şi, unde este cazul, ale subcomisiilor de concurs, precum şi ale comisiilor de recrutare;
j) procesul-verbal de consemnare a modului de desfăşurare a concursului şi a rezultatelor obţinute de candidaţi;
k) borderourile de concurs;
l) tabelele cu rezultatele obţinute la concurs;
m) după caz, contestaţiile, precum şi procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a acestora.
(3) Pentru concursurile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b), dosarul de concurs este întocmit de structura de resurse umane a inspectoratului general/similar la nivelul căruia se organizează concursul şi conţine documentele enumerate la alin. (2).
(4) Dosarele de concurs se arhivează, în condiţiile legii.
ART. 56
(1) După încheierea concursului, pentru candidaţii declaraţi “admis” la concurs se introduc în dosarele personale lucrările scrise/foile de concurs, în original, precum şi câte o copie a procesului-verbal de concurs.
(2) Dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi “admis” se introduce în dosarul personal.
ART. 57
(1) Dosarul de concurs şi dosarele de recrutare ale candidaţilor declaraţi “admis” la concurs se înaintează, în termen de maximum 45 de zile de la finalizarea concursului, la structura de resurse umane a eşalonului care are competenţe de emitere a actului administrativ de încadrare şi de acordare a gradului profesional, respectiv, după caz, a actului administrativ de numire în funcţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(2) Structurile prevăzute la alin. (1) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de concurs şi a dosarelor de recrutare şi emit sau, după caz, propun emiterea actului administrativ.
(3) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate în condiţiile alin. (2), se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentaţie se restituie unităţii organizatoare, motivat corespunzător, în vederea verificării aspectelor semnalate şi dispunerii, după caz, a uneia din următoarele măsuri:
a) invalidarea concursului;
b) invalidarea concursului în ceea ce priveşte unul sau o parte din posturile pentru care acesta s-a organizat;
c) invalidarea concursului în ceea ce priveşte candidatul declarat “admis” care nu îndeplineşte condiţiile de participare la concurs ori al cărui dosar de recrutare este incomplet.
(4) În situaţia în care competenţa de emitere a actului administrativ de încadrare şi de acordare a gradului profesional, respectiv, după caz, a actului administrativ de numire în funcţie, revine unităţii organizatoare a concursului şi în urma verificărilor efectuate în vederea emiterii acestuia se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) Candidatului declarat “admis” la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie prin încadrare directă sau reîncadrare ca poliţist i se acordă gradul profesional şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute art. 10 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare. Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică.
(6) Candidatul declarat “admis” la concurs este înştiinţat în scris cu privire la emiterea actului administrativ. Acesta are obligaţia de a se prezenta la post în termen de maximum 30 de zile de la data înştiinţării.
(7) În situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se poate organiza un nou concurs, potrivit dispoziţiilor prezentei anexe.
(8) În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. c), precum şi în celelalte situaţii în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat “admis”, acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5) sau nu se prezintă în termenul prevăzut la alin. (6), oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute. Dacă nu există un alt candidat care să fi obţinut nota necesară pentru a fi declarat “admis” la concurs, se poate organiza un nou concurs, potrivit dispoziţiilor prezentei anexe.
(9) Dacă pentru ocuparea unor posturi vacante este necesară obţinerea unor avize/autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor, iar acestea nu se obţin ulterior numirii în funcţie, poliţistul este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie în condiţiile legii.
ART. 58
Candidaţii declaraţi “respins” la concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant nu pot ocupa, în baza notei finale obţinute la respectivul concurs, alte posturi vacante în aceeaşi unitate sau în alte unităţi.

SECŢIUNEA a 8-a
Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant

ART. 59
(1) Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant prin reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii legalizate ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;
c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă şi, dacă este cazul, ale livretului militar;
d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;
e) autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului şi soţul/soţia candidatului;
f) cazierul judiciar;
g) o fotografie color 9×12 cm;
h) fişa medicală-tip de încadrare în MAI;
i) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare.
(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.
(3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi “admis”:
a) nota de cunoaştere;
b) procesele-verbale de distrugere privind rezultatele verificărilor efectuate prin intermediul structurilor de cazier judiciar, evidenţă operativă şi evidenţele speciale ale Poliţiei Române şi ale Serviciului Român de Informaţii pentru persoanele menţionate în tabelul nominal cu rudele şi soţul/soţia candidatului.
ART. 60
Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a unui post de conducere vacant, conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii ale actului de identitate şi ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;
c) adeverinţă care conţine rezultatul ultimului examen medical de bilanţ eliberată de medicul de unitate;
d) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
e) alte documente solicitate în anunţul de concurs, dacă este cazul.
(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.
(3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidatului declarat “admis” nota de cunoaştere.
ART. 61
(1) Dosarul de recrutare în vederea participării agenţilor de poliţie la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant prin trecere în corpul ofiţerilor de poliţie, conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii legalizate ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;
c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă şi, dacă este cazul, livretului militar;
d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;
e) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
f) alte documente solicitate în anunţul de concurs, dacă este cazul.
(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.
(3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi “admis” nota de cunoaştere.

SECŢIUNEA a 9-a
Condiţii privind ocuparea posturilor de specialitate prevăzute cu profesii/ocupaţii reglementate prin statute profesionale distincte

ART. 62
(1) La încadrarea ca poliţist în posturi de specialitate prevăzute cu profesii/ocupaţii reglementate prin statute profesionale distincte se vor aplica şi cerinţele acestor prevederi legale, în măsura în care nu intră în contradicţie cu Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Ocuparea posturilor de poliţist prevăzute cu funcţii didactice universitare se realizează potrivit procedurilor prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor şi criteriilor prevăzute de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pe perioada mandatului pentru ocuparea funcţiei didactice universitare de conducere, poliţistului i se rezervă funcţia didactică deţinută anterior.

SECŢIUNEA a 10-a
Alte reguli privind organizarea şi desfăşurarea concursului

ART. 63
Persoanele care au stabilit componenţa comisiilor de concurs, precum şi preşedinţii acestora pot emite precizări cu privire la desfăşurarea concursului, pe care le aduc la cunoştinţa candidaţilor, în timp util.
ART. 64
Pentru înregistrarea probelor de concurs în condiţiile prezentei anexe, compartimentul de resurse umane al unităţii organizatoare poate solicita sprijinul structurii cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor/informatică/similar.

ANEXA 4

 Formarea profesională a poliţiştilor

CAP. I
Prevederi generale

ART. 1
DGMRU coordonează sistemul general de formare profesională şi managementul carierei poliţiştilor, în acord cu prevederile legale în domeniu.
ART. 2
(1) Formarea profesională are ca scop dobândirea şi menţinerea statutului profesional de poliţist prin dezvoltarea de competenţe în domenii de activitate sau calificări specifice MAI.
(2) Formarea profesională reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate pe parcursul carierei, pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor postului prin:
a) menţinerea şi dezvoltarea competenţelor certificate sau dobândirea de noi competenţe profesionale;
b) evoluţia în cariera profesională pe linie de specialitate;
c) evoluţia în cariera profesională prin schimbarea categoriei;
d) obţinerea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii.
(3) Formarea profesională a poliţistului se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale în cadrul unui sistem articulat de pregătire, care cuprinde formarea iniţială şi formarea continuă.
ART. 3
(1) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor la numirea în prima funcţie de poliţist şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, în cadrul instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională – învăţământ universitar de licenţă sau postliceal, ori prin cursuri pentru iniţierea în carieră în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, după caz;
b) în context nonformal, prin exercitarea tutelei profesionale în vederea definitivării în profesie, în perioada de probă sau de stagiu, după caz;
c) în context informal, la locul de muncă, prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului, sub îndrumare, în perioada tutelei profesionale.
(2) Formarea continuă este ulterioară formării iniţiale, se organizează pentru dezvoltarea carierei profesionale a poliţiştilor definitivaţi în profesie, respectiv a celor care au promovat cursul pentru iniţierea în carieră şi perioada de stagiu/probă, după caz, şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, prin cursuri şi programe formative în cadrul instituţiilor de învăţământ sau desfăşurate de furnizori de pregătire profesională autorizaţi;
b) în context nonformal, prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI, fără scoatere de la locul de muncă, pe post;
c) în context informal, la locul de muncă, prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului.
(3) Poliţistul care participă la examene şi/sau cursuri pentru dezvoltarea carierei, cu scoatere de la locul de muncă, se consideră în misiune pe perioada frecventării acestora, potrivit planului de învăţământ, respectiv graficului de examinare, indiferent de forma de desfăşurare şi contextul de realizare a învăţământului.

CAP. II
Formarea iniţială a poliţistului

ART. 4
(1) Formarea iniţială a poliţistului, în context formal, reprezintă învăţarea organizată şi structurată realizată într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită şi finalităţi educative prestabilite exprimate în cunoştinţe şi/sau competenţe dobândite şi certificate instituţional.
(2) Formarea iniţială, în context formal, cuprinde:
a) programe universitare de licenţă sau postliceale, realizate în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii;
b) cursuri pentru iniţierea în carieră, realizate în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.
ART. 5
(1) Cursul pentru iniţierea în carieră se adresează poliţiştilor care au dobândit acest statut profesional, în următoarele situaţii:
a) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare şi securitate naţională, în calitate de specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului;
b) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante, de poliţist, a persoanelor cu studii corespunzătoare cerinţelor postului.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră trebuie promovat în primul an de activitate, perioadă maximă prevăzută pentru încheierea formării iniţiale a poliţistului.
(3) Cursul pentru iniţierea în carieră se desfăşoară, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă şi are o durată de cel puţin:
a) 4 săptămâni -160 de ore, din care minimum 120 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a);
b) 3 luni – 480 de ore, din care minimum 360 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b).
(4) În situaţia în care cursul pentru iniţierea în carieră se organizează în sistem modular, durata acestuia se prelungeşte până la asigurarea minimului orelor de curs prevăzut la alin. (3) lit. a) sau, după caz, lit. b).
ART. 6
(1) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară potrivit categoriei de personal, în grupe cuprinse între 7 şi 30 de cursanţi.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de formare profesională specializate din structura inspectoratelor generale/similare de către Institutul de Studii pentru Ordine Publică şi centrele de perfecţionare a pregătirii personalului din subordinea DGMRU, pentru aparatul central al MAI şi inspectoratele generale/similare fără instituţii proprii de formare profesională specializate sau pentru situaţiile în care la nivelul inspectoratelor generale/similare nu se întruneşte numărul minim de cursanţi.
(3) Curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră se întocmesc de instituţiile de formare profesională specializate organizatoare, se avizează de inspectoratul general/similar în calitate de beneficiar şi se aprobă de DGMRU.
(4) Ponderea tematicilor în curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră este stabilită procentual din orele de curs pe unităţi de competenţă cheie/generale/specializate, astfel:
a) pentru cursul de cel puţin 4 săptămâni: 20/50/30;
b) pentru cursul de cel puţin 3 luni: 20/30/50.
(5) Cursul pentru iniţierea în carieră se promovează prin certificarea tuturor competenţelor la cursanţii cu o frecvenţă de minimum 75% a fiecărei unităţi de competenţă şi care dovedesc că le-au dobândit la nivelul indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate solicitate prin curriculă.
(6) Competenţa nepromovată poate fi susţinută ulterior, la data stabilită de instituţia de învăţământ. Susţinerea reverificărilor este în responsabilitatea poliţistului.
(7) Poliţistul nu poate urma niciun program din cadrul formării continue în cadrul MAI fără promovarea formării iniţiale.
ART. 7
Rezultatele obţinute la cursul de iniţiere în carieră se valorifică în mod corespunzător de către tutorele profesional, atunci când perioada cursului se suprapune cu perioada de tutelă profesională.

CAP. III
Formarea continuă a poliţistului

SECŢIUNEA 1
Formarea profesională continuă în context formal

ART. 8
Formarea profesională continuă, în context formal, pentru dezvoltarea carierei poliţistului, se asigură prin:
a) cursuri de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de: comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie;
b) cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
c) alte cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.
ART. 9
(1) Cursul de capacitate profesională este un program formativ în domeniul ordinii şi siguranţei publice, cu durata de două săptămâni la forma de învăţământ cu frecvenţă, organizat anual în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.
(2) Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (1), ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.
(3) Exceptarea de la cursul prevăzut la alin. (2) se realizează de şeful unităţii la propunerea şefului nemijlocit şi a structurii de resurse umane, în baza raportului motivat al poliţistului în cauză.
ART. 10
(1) Au competenţa de organizare a cursurilor de capacitate profesională următoarele structuri:
a) DGMRU, în cadrul Institutului de Studii pentru Ordine Publică, în vederea obţinerii gradului profesional de comisar-şef de poliţie, precum şi a celorlalte grade profesionale pentru poliţiştii din unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora;
b) inspectoratul general, în cadrul instituţiilor de formare profesională specializate din subordine, pentru obţinerea gradului profesional de subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie.
(2) Inspectoratul General al Poliţiei Române organizează cursuri de capacitate profesională şi pentru poliţiştii din cadrul celorlalte inspectorate generale/similare fără instituţii de formare profesională specializate în subordine. în acest sens, inspectoratele generale/similare fără instituţii de formare profesională specializate în subordine trimit anual, până la data de 1 noiembrie, situaţia nominală a poliţiştilor care îndeplinesc cumulativ condiţiile pentru înscriere.
(3) Pentru înscrierea la cursul de capacitate profesională, poliţistul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) este propus de inspectoratul general/similar;
b) se află în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad;
c) a fost evaluat cu calificative care îi permit obţinerea gradelor profesionale următoare.
(4) Admiterea la cursul de capacitate profesională se face la propunerea unităţii din care poliţistul face parte, pe categorii de personal, în grupe cuprinse între 5 şi 20 de cursanţi.
(5) Cursul de capacitate profesională se finalizează prin examen de absolvire cu rol integrator al competenţelor curriculare, organizat cu cel puţin două forme de desfăşurare a probelor – teorie şi practică – potrivit tematicii, bibliografiei şi curriculei cursului stabilite de unităţile organizatoare. La probele examenului de absolvire participă poliţistul care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) a dobândit competenţele curriculare potrivit indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, respectiv nota/media 5,00;
b) a participat la cel puţin 75 % din orele de curs.
(6) Promovează cursul de capacitate profesională poliţistul care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) a obţinut minimum nota 6,00 la fiecare formă de desfăşurare a probelor examenului de absolvire stabilite în curriculum;
b) media probelor examenului de absolvire este de minimum 7,00.
(7) În caz de nepromovare, cursul de capacitate profesională se reia începând cu seria anului următor. În acest caz, poliţistul nu beneficiază de prevederile art. 3 alin. (3).
ART. 11
(1) Cursul pentru schimbarea specialităţii sau profilului de muncă se organizează în termen de cel mult un an de la producerea schimbării, sub coordonarea unităţilor aparatului central al MAI/subordonate acestora, ori după caz a unităţii/instituţiei/structurii aflate în subordinea/în cadrul MAI, pentru specialităţile/profilurile de muncă/domeniile de activitate care nu există la nivelul aparatului central al MAI, denumite în continuare unitate de specialitate.
(2) Cursul are o desfăşurare de minimum 60 de ore de curs, astfel:
a) la forma cu frecvenţă, cu o durată de minimum 2 săptămâni;
b) modular, cu o durată de minimum o lună;
c) la distanţă, cu o durată de minimum 2 luni.
(3) Cursul se organizează şi se desfăşoară pe categorii de personal, pe grupe cuprinse între 7 şi 20 de cursanţi.
(4) Cursul se încheie cu examen de absolvire a celor care au dobândit competenţele curriculare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 10 alin. (4)-(6).
ART. 12
(1) Participarea la un program de formare profesională continuă organizat de instituţiile de formare profesională specializate pentru categoria altor cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului se realizează în strânsă legătură cu ocupaţia şi cerinţele de ocupare ale postului şi se centrează pe obţinerea de competenţe profesionale aplicabile la locul de muncă.
(2) Din categoria altor cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului fac parte cursurile de perfecţionare şi specializare, precum şi programele formative, efectuate după cum urmează:
a) pe linii conexe de muncă în sprijinul specialităţii, cum ar fi, de exemplu, manager de proiect, evaluator de competenţe, formator, ş.a.m.d – minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă;
b) pe linia formării continue pe post, cum ar fi, de exemplu, instructor de tragere, instructor de educaţie fizică ş.a.m.d – minimum 4 luni în sistem modular, din care minimum 4 săptămâni la forma de învăţământ cu frecvenţă;
c) misiuni internaţionale – cursuri cu examen de admitere şi durată de desfăşurare de minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă;
d) pentru atestări/reatestări mijloace mobilitate navală, instruire a conductorilor şi dresajul animalelor de serviciu – potrivit normelor specifice domeniului;
e) cursuri de reintegrare profesională – cu durata de 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă, pentru personalul care s-a aflat într-o perioadă de mai mult de doi ani, neîntrerupt, în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: concediu (fără plată, creştere copil, studii ş.a.), suspendarea raporturilor de serviciu/ în funcţie, detaşare la alte autorităţi şi instituţii din afara MAI, reprezentare externă, misiuni internaţionale etc., precum şi pentru personalul reîncadrat în funcţii de poliţist;
f) programe/stagii de formare pe linii de activitate, cum ar fi, de exemplu, convocări tematice, şedinţe lucrative, exerciţii tactice ş.a.m.d – cu durata sub 60 ore de curs, indiferent de forma de organizare şi contextul de realizare a învăţării;
g) cursuri de management – cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma de organizare în context formal a învăţământului;
h) limbi moderne, în funcţie de nivelul de cunoaştere al cursanţilor şi a celui propus potrivit cadrului european – minimum 2 luni pentru iniţiere şi minimum 1 lună pentru perfecţionare, la forma de învăţământ cu frecvenţă; acestea pot fi organizate şi în alte forme ale învăţământului cu respectarea corespunzătoare a cerinţei minime de durată de la contextul formal cu frecvenţă;
i) cursuri organizate la instituţii de formare profesională specializate din afara MAI: furnizori acreditaţi, instituţii din cadrul sistemului naţional de apărare şi securitate naţională, ş.a.m.d;
j) programe/stagii de studii în străinătate.
(3) Cursurile prevăzute la alin. (2) lit. a) – g) sunt coordonate de unităţile centrale de specialitate din cadrul MAI/inspectorate generale/similare şi se realizează în cadrul instituţiilor de formare profesională specializată.
(4) Participarea poliţistului în timpul sau în afara programului de lucru, la cursuri cu frecvenţă, în afara MAI, în considerarea calităţii sale de funcţionar public cu statut special, se realizează cu aprobarea şefilor ierarhici şi a inspectorului general/similar şi informarea în prealabil a structurii de resurse umane.
ART. 13
(1) Formarea managerială în MAI se organizează pe 3 niveluri, în raport de competenţele manageriale dezvoltate în cadrul cursului, după cum urmează:
a) nivelul I – nivel managerial de bază;
b) nivelul II – nivel managerial tactic;
c) nivelul III – nivel managerial strategic.
(2) Participarea la cursurile de management de nivel II şi III este condiţionată de promovarea concursului de admitere organizat în acest scop, în limita numărului de locuri stabilit prin Graficul cursurilor. Concursul de admitere este prevăzut în curriculumul cursului.
(3) În situaţia în care numărul candidaţilor este mai mic decât numărul de locuri scoase la concurs, admiterea la cursul de management de nivel II se realizează prin examen. Se interzice suplimentarea numărului de locuri ulterior admiterii.
(4) Absolvirea cursurilor prevăzute la alin. (1) nu reprezintă o condiţie pentru ocuparea funcţiilor de conducere.
ART. 14
Cursul de management de nivelul I se asigură în cadrul programelor de formare profesională iniţială şi cuprinde elemente generale ale managementului.
ART. 15
(1) Cursul de management de nivelul II se organizează în vederea dezvoltării competenţelor specifice funcţiilor de şef birou/similare sau şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi pentru funcţiile de conducere din cadrul categoriei agenţilor de poliţie.
(2) Cursul de management de nivelul II este un curs nonuniversitar organizat astfel:
a) la iniţiativa inspectoratului general/similar;
b) în cadrul unei instituţii de învăţământ de nivel postliceal, ori de formare profesională continuă nonuniversitară, după caz;
c) curricula se elaborează de instituţia de formare profesională specializată organizatoare, se avizează de inspectoratul general iniţiator/similar şi se aprobă de DGMRU.
(3) Competenţele formate/dezvoltate la cursul de management pentru nivelul II vizează:
a) management general – strategii moderne de comunicare profesională eficientă, aspecte specifice privind planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi evaluarea activităţilor, psihosociologie managerială ş.a.m.d., maximum 30 % din curriculum;
b) management aplicat – elemente de management organizaţional aplicabil în structurile poliţieneşti, precum şi aspecte specifice privind managementul riscurilor, managementul proiectelor, managementul relaţiilor publice ş.a.m.d., minimum 70 % din curriculum.
(4) Certificatul de absolvire a cursului de management de nivel II este recunoscut în MAI, indiferent de instituţia de învăţământ organizatoare.
ART. 16
(1) Cursul de management de nivel III este un curs postuniversitar care se organizează în vederea dezvoltării competenţelor specifice atribuţiilor de ordonator de credite, de conducere a entităţilor cu personalitate juridică, de conducere strategică în domeniul operativ şi administrativ, precum şi de director general, director general adjunct, director, director adjunct/similare.
(2) Cursul de management de nivel III se desfăşoară la forma de învăţământ cu frecvenţă, de către Colegiul Naţional de Afaceri Interne.
(3) Pentru a se înscrie la cursul prevăzut la alin. (1), candidatul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) să fi absolvit un curs de management de nivel II/echivalent (curs postuniversitar);
b) să aibă minimum 2 ani în funcţii de conducere, ori în funcţii cu atribuţii de îndrumare şi control din unităţile aparatului central al MAI/inspectoratelor generale/similare;
c) să aibă recomandarea şefului nemijlocit;
d) să aibă gradul profesional minim de subcomisar de poliţie;
e) să promoveze concursul de admitere prevăzut în acest scop.
(4) Cursul de management de nivel III vizează în mod deosebit dezvoltarea competenţelor privind:
a) managementul resurselor (umane, materiale şi financiare);
b) managementul integrat în domeniul ordinii publice;
c) managementul strategic al afacerilor interne.
(5) Curriculumul cursului de management de nivel III se elaborează de Colegiul Naţional de Afaceri Interne, se avizează de DGMRU, Direcţia generală management operaţional, Direcţia generală financiară, Direcţia generală logistică şi se aprobă potrivit reglementărilor aplicabile învăţământului superior.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), cursul de management de nivel III poate fi absolvit la instituţii din sistemul de apărare şi securitate naţională, în sistem postuniversitar, organizat de Colegiul Naţional de Apărare, respectiv de Colegiul Naţional de Informaţii.
(7) Participarea la concursul de admitere la cursul de management de nivel III se prezintă de către DGMRU, spre aprobare, ministrului afacerilor interne.
(8) Personalul MAI care deţine titlul de doctor în specialitatea management este creditat cu nivelul III – nivel managerial strategic.

SECŢIUNEA a 2-a
Formarea profesională continuă în context nonformal

ART. 17
Formarea profesională continuă a poliţistului, în context nonformal, cuprinde:
a) participarea la concursuri, respectiv examene pentru dezvoltarea carierei;
b) activităţi de pregătire organizate de unităţile MAI fără scoatere de la locul de muncă, pe post.
ART. 18
Concursurile sau examenele pentru dezvoltarea carierei poliţistului sunt:
a) pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie;
b) pentru ocuparea unor posturi de conducere;
c) pentru schimbarea categoriei.
ART. 19
(1) Şefii răspund de organizarea şi desfăşurarea formării profesionale continue pe post a poliţiştilor din subordine.
(2) Formarea profesională continuă reprezintă o responsabilitate individuală şi constituie obligaţie de serviciu pentru personalul MAI.
(3) Unităţile aparatului central al MAI, precum şi cele din inspectoratele generale/similare coordonează formarea profesională în specialitate; în această calitate pot organiza convocări tematice, şedinţe practice, cursuri/programe de formare profesională şi alte asemenea. Aceste activităţi constituie formare profesională în contexte de învăţare prevăzute de legislaţia în vigoare.
ART. 20
(1) Formarea profesională continuă a poliţistului, pe post, se organizează şi se desfăşoară pe baza determinării necesarului de formare profesională, în urma analizei modului de desfăşurare a activităţilor curente, a îndeplinirii atribuţiilor, a rezultatelor verificărilor periodice, ale inspecţiilor/controalelor, precum şi a datelor furnizate de evaluările de serviciu anuale.
(2) Elementele care se au în vedere pentru determinarea necesarului de formare profesională continuă a poliţiştilor în unităţi şi la elaborarea diagnozei anuale sunt următoarele:
a) misiunile unităţilor şi ale compartimentelor funcţionale, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora;
b) specificitatea cerinţelor posturilor, precum şi descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor cuprinse în fişa postului;
c) datele existente în evaluările de serviciu;
d) posibilităţile de dezvoltare a carierei personalului.
(3) Necesarul de formare profesională individuală a poliţistului se determină de către şeful nemijlocit.
(4) Necesarul de formare profesională la nivelul unităţii se determină anual de către structura cu competenţe de management al activităţilor de formare profesională continuă de la nivelul inspectoratului general/similar şi al unităţilor aparatului central, după consultarea şefilor cu responsabilităţi în domeniu.
(5) Procedura de determinare a nevoilor de formare profesională a poliţiştilor se elaborează de fiecare inspectorat general/similar.
(6) Pe baza determinării nevoilor de formare profesională a poliţistului şi a propunerilor transmise de şeful nemijlocit, structura cu competenţe de management al activităţilor de pregătire continuă elaborează planul de formare profesională continuă, pe post şi prin cursuri, a personalului unităţii.
ART. 21
(1) Formarea profesională a poliţistului organizată de unitate, pe post, se desfăşoară potrivit diagramei relaţiilor de subordonare, astfel încât fiecare şef să coordoneze şi să monitorizeze formarea profesională a subordonaţilor nemijlociţi.
(2) Programele de formare profesională continuă organizate de unitate, pe post, se elaborează astfel încât să fie realizate următoarele obiective:
a) informarea generală în domeniul specialităţilor şi stării operative a unităţii;
b) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor în domeniul activităţii profesionale;
c) menţinerea competenţelor practice profesionale.
ART. 22
(1) Anul de formare profesională continuă începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie al anului următor, cu excepţia instituţiilor de învăţământ, pentru care acesta începe la 1 octombrie şi se încheie la30 septembrie a anului următor.
(2) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI emit anual, până la data de 1 aprilie, dispoziţia privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri.
(3) Şeful unităţii subordonate inspectoratului general/similar, în baza dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), emite propria dispoziţie privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri. Instituţiile de învăţământ emit propriile dispoziţii până la data de 1 octombrie.
ART. 23
(1) Formarea profesională continuă organizată de unităţile MAI, fără scoatere de la locul de muncă, pe post, este realizată potrivit cadrului organizatoric al formelor de desfăşurare şi de realizare a evaluării la nivel individual şi pe structuri funcţionale, după caz, stabilite anual prin dispoziţia inspectorului general/similar şi a şefilor de unităţi, prin programe pe categorii de pregătire după cum urmează:
a) pregătire de specialitate – minimum 12 ore anual;
b) şedinţe de tragere cu armamentul – minimum două şedinţe anual, cu muniţie reală;
c) educaţia fizică – minimum două ore săptămânal.
(2) Unităţile centrale de la nivelul MAI şi al inspectoratelor generale/similare stabilesc anual pe linia lor de coordonare tematica şi bibliografia la pregătirea de specialitate.
(3) Şedinţele de tragere cu armamentul şi educaţia fizică se desfăşoară şi se evaluează cu respectarea actelor normative care reglementează aceste categorii de pregătire.
(4) Unităţile speciale, precum cele de intervenţie, anti şi contrateroristă, pază şi protecţie ş.a.m.d., îşi constituie planuri şi programe de pregătire adaptate la misiunile încredinţate, aprobate la nivelul inspectoratului general similar.
(5) Participarea poliţistului în timpul programului de lucru la activităţi de formare profesională fără scoatere de la locul de muncă, pe post, se realizează cu aprobarea şefului nemijlocit, potrivit competenţelor şi cu informarea în prealabil a structurii de resurse umane.
ART. 24
(1) Documentele de organizare, planificare şi evidenţă a formării profesionale continue organizate de către unităţi sunt următoarele:
a) necesarul de formare profesională continuă;
b) dispoziţia inspectorului general/similar privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue pe post, pentru aparatul central şi unităţile din subordine;
c) dispoziţia şefului unităţii/similar privind organizarea desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue pe post;
d) evidenţa formării profesionale continuă, pe post, care cuprinde:
i. tematici pentru pregătirea de specialitate, trageri şi educaţie fizică;
ii. programe pentru tutela profesională – definitivare/stagiu/probă;
iii. graficul anual al formării continue a personalului prin programe de formare continuă cu scoatere de la locul de muncă/alte activităţi de formare şi dezvoltare profesională;
iv. programul lunar/trimestrial/semestrial, după caz, de pregătire, pe post, a personalului unităţii;
e) mapa cu lecţiile prezentate în cadrul activităţilor de formare profesională şi cu documentele de organizare şi desfăşurare a exerciţiilor, aplicaţiilor etc.;
f) mapa cu documentele de organizare şi desfăşurare a evaluării formării profesionale a poliţistului şi de evidenţă a rezultatelor obţinute în cadrul acesteia;
g) evidenţa participării poliţiştilor la activităţi pe categorii de pregătire;
h) raportul anual de evaluare a pregătirii continue în unitate;
i) analize, sinteze, studii cu privire la formarea profesională continuă a poliţiştilor.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. d) – g) pot fi ţinute în format electronic fiind constituită în acest scop arhiva electronică a formării profesionale în cadrul unităţii.
ART. 25
Structurile de specialitate cu competenţe în managementul activităţilor de pregătire continuă a poliţistului au următoarele atribuţii principale:
a) aplică şi particularizează elementele conceptuale şi politicile generale în domeniul formării profesionale continue;
b) elaborează prevederile referitoare la organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue a poliţistului şi participă la elaborarea procedurilor standard de operare în domeniul formării profesionale;
c) participă la determinarea necesarului de formare profesională a poliţistului şi la elaborarea documentelor de organizare a pregătirii profesionale, pe post, conform competenţelor;
d) valorifică experienţa dobândită ca urmare a participării la programe internaţionale de formare profesională/pregătire, la misiuni şi alte activităţi în străinătate;
e) organizează şi desfăşoară nemijlocit unele activităţi de formare profesională continuă a poliţistului;
f) coordonează, sprijină, îndrumă şi controlează, în cadrul structurilor subordonate, modul de desfăşurare a activităţilor din competenţă;
g) organizează şi asigură, după caz, evaluarea formării profesionale continue a poliţiştilor din structură;
h) constituie şi utilizează, pentru diferite nevoi, bazele de date privind formarea profesională a personalului.
ART. 26
Ofiţerul cu responsabilităţi privind managementul activităţii de formare profesională continuă în unităţi are următoarele atribuţii principale:
a) asigură coordonarea generală a formării profesionale continue în unitate, pe post;
b) îndrumă activitatea de stabilire a necesarului de formare profesională a poliţiştilor;
c) asigură nemijlocit organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de formare profesională;
d) întocmeşte proiectul planului anual de pregătire continuă, pe post, a poliţiştilor în unitate pe baza propunerilor structurilor funcţionale ale acesteia şi îl păstrează timp de doi ani exclusiv anul în curs;
e) participă la evaluarea nivelului de pregătire a poliţiştilor din unitate şi din cele subordonate sau în coordonarea acesteia;
f) ţine evidenţa rezultatelor obţinute de către poliţişti, pe categorii de pregătire.
ART. 27
(1) Formatorii şi instructorii de poliţie din instituţiile de învăţământ efectuează activităţi de informare-documentare, organizare şi participare la seminarii/sesiuni de comunicări ştiinţifice sau ori de câte ori se impune, stagii de documentare stabilite de conducerea instituţiei de formare profesională, în unităţi operative.
(2) Participarea poliţistului la activităţile prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza planificării elaborate la nivelul instituţiilor de învăţământ, pe perioade care să cumuleze 6 luni la fiecare 5 ani de activitate didactică desfăşurată.
ART. 28
(1) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI, urmare a centralizării solicitărilor din fişele de evaluare şi a propunerii unităţilor subordonate, solicită instituţiilor de învăţământ din structura MAI, cursuri şi programe formative pentru anul de învăţământ următor, numeric pe specializări şi serii de pregătire, în vederea elaborării Graficului anual al cursurilor.
(2) Instituţiile de învăţământ din structura MAI care realizează formarea continuă nonuniversitară a personalului înaintează anual la DGMRU, până la data de 10 septembrie, profilurile, specializările, criteriile de selecţionare şi cifrele anuale de şcolarizare potrivit graficelor anuale ale cursurilor aprobate potrivit competenţelor.
(3) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI înaintează anual, până la data de 15 aprilie, la DGMRU:
a) dispoziţia privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post, pentru anul în curs;
b) rapoartele de evaluare a formării profesionale continue pe post şi prin cursuri în anul de pregătire anterior, care cuprind şi situaţiile centralizatoare privind verificările anuale ale poliţiştilor.
(4) Instituţiile de învăţământ specializate înaintează anual, până la data de 15 octombrie, la DGMRU:
a) dispoziţiile proprii privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post, a întregului personal pentru anul în curs;
b) rapoartele cu situaţiile centralizatoare privind verificările anuale ale întregului personal, pe categorii ale acestora.

SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea şi valorizarea cursurilor şi programelor formative

ART. 29
(1) Absolvirea cursurilor şi a programelor formative se încheie prin eliberarea unui act de studii după cum urmează:
a) programele de studii postuniversitare ori universitare de master se promovează în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) cursurile cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma de învăţământ, se încheie cu certificarea competenţelor prin certificate sau atestate;
c) programele/stagiile de formare pe linii de activitate cu durata de sub 60 ore de curs, indiferent de forma de învăţământ, se încheie cu adeverinţe de participare, care conţin denumirea activităţii şi perioada de activitate în ore de curs convenţionale.
(2) Certificatele de studii şi atestatele de competenţe prevăzute la alin.(1) lit.b) sunt însoţite de copii ale fişelor matricole.
(3) Cursurile şi programele formative sunt valorizate prin corespondenţa unui număr de credite de studii, după cum urmează:
a) cursurile prevăzute la alin.(1) lit. a) au durata şi corespund unui număr de credite de studii transferabile stabilit prin curriculum-ul aprobat de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
b) cursurile şi programele formative prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) au corespondent un număr de credite de formare profesională (CP), prin echivalarea a 10 ore de curs convenţionale cu 0,25 CP; această corespondenţă se multiplică corespunzător în funcţie de orele convenţionale şi nu se fracţionează.

CAP. IV
Participarea poliţistului la programe de formare profesională în străinătate şi utilizarea ulterioară a competenţelor acestuia

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 30
(1) Poliţistul poate participa la programe de formare profesională în străinătate.
(2) Poliţistul care participă la programe de formare profesională în străinătate se consideră în misiune temporară în străinătate.
ART. 31
Poliţistul poate fi trimis la următoarele categorii de programe de formare profesională în străinătate:
a) cursuri de formare profesională în academii de poliţie/militare, şcoli/colegii de poliţie/militare, alte instituţii furnizoare de instruire în domenii de interes pentru MAI;
b) stagii de documentare, simpozioane, seminarii, sesiuni de comunicări ştiinţifice sau schimburi de experienţă;
c) alte activităţi care asigură dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi necesare îndeplinirii atribuţiilor sau dezvoltării profesionale.
ART. 32
(1) Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale comunică DGMRU ofertele de formare profesională în străinătate transmise de către partenerii externi.
(2) DGMRU aduce la cunoştinţă unităţilor interesate propunerile de formare profesională în străinătate şi precizează detaliile activităţii.
ART. 33
(1) Oferta primită direct de către inspectoratul general/similar se comunică la DGMRU, care va informa Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale.
(2) După comunicarea ofertei în condiţiile alin. (1), DGMRU organizează şi desfăşoară activităţile prevăzute la art. 32 alin. (2).
(3) Inspectoratul general/similar, titular al programului, după informarea DGMRU şi a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale, dispune măsuri de transmitere la unităţile subordonate a elementelor prevăzute la art. 32 alin. (2), prin grija structurii de resurse umane.

SECŢIUNEA a 2-a
Recrutarea, selecţionarea şi trimiterea poliţistului la studii în străinătate

ART. 34
Pentru participarea la programele de formare profesională prevăzute la art. 31, poliţistul este desemnat de către inspectoratul general/similar, pe baza criteriilor proprii, potrivit nevoilor determinate la nivelul instituţiei.
ART. 35
(1) Recrutarea şi selecţionarea în vederea participării la programe de formare profesională în străinătate, a căror gestiune se asigură de către DGMRU, cuprinde:
a) recrutarea iniţială a candidaţilor la nivelul inspectoratelor generale/similare, cu luarea în considerare a criteriilor transmise pentru fiecare activitate;
b) concursul organizat de către DGMRU.
(2) La desfăşurarea concursurilor, precum şi la recrutarea candidaţilor, se au în vedere criteriile transmise de către partenerii străini.
(3) La solicitarea partenerului extern, concursurile se pot organiza, exclusiv de către acesta sau şi cu participarea acestuia, în unităţi ale MAI sau în alte instituţii stabilite de comun acord.
(4) Numărul de candidaturi care trebuie realizat pentru fiecare program de formare profesională se comunică, încă de la începutul procesului de selecţionare, unităţilor cu sarcini de recrutare.
(5) Procedura de recrutare şi selecţionare se poate relua în cazul în care nu s-a ocupat numărul de locuri cu personalul necesar, din punct de vedere numeric şi/sau calitativ, ori la solicitarea expresă a partenerului străin.
ART. 36
Inspectoratul general/similar, titular al programului de cooperare internaţională în domeniul pregătirii personalului propriu, desemnează participanţi potrivit propriilor proceduri.
ART. 37
(1) Criteriile generale pentru recrutarea candidatului în vederea participării la programe de formare profesională în străinătate sunt următoarele:
a) să deţină specializarea necesară, după caz;
b) să nu fi frecventat aceeaşi formă de formare profesională, specializare şi nivel, la un interval mai mic de 2 ani;
c) să fi obţinut calificativul de cel puţin “bine” la ultimele 3 evaluări anuale de serviciu;
d) să cunoască limba străină în care se desfăşoară cursurile la nivelul stabilit pentru fiecare activitate, cu excepţia situaţiilor în care se asigură traducerea;
e) să aibă perspective de evoluţie profesională care să îi permită utilizarea ulterioară a pregătirii dobândite în timpul studiilor;
f) să fie apt din punct de vedere medical, fizic şi psihologic, dacă se prevăd asemenea condiţii în mod expres;
g) să deţină autorizaţia de acces la informaţii clasificate pentru nivelul solicitat de către partenerul extern, dacă este cazul;
h) să aibă avizul Departamentul de informaţii şi protecţie internă pentru activităţile care depăşesc 20 de zile.
(2) Criteriile specifice se stabilesc de către unitatea organizatoare a procedurilor de selecţie, în funcţie de tipul programului de formare profesională şi de cerinţele partenerului extern, după caz.
ART. 38
Probele de selecţie se stabilesc de către unitatea organizatoare a acestuia, în funcţie de tipul programului de formare profesională pentru care se efectuează selecţionarea. Acestea pot consta în:
a) verificarea cunoştinţelor la limba străină – oral şi scris;
b) pregătire de specialitate oral, scris, practic, după caz;
c) interviul de selecţie;
d) alte probe, în funcţie de tipul programului de formare profesională şi condiţiile stabilite de partenerii străini.
ART. 39
Aprobarea participării personalului MAI la studii în străinătate se realizează în conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 3-a
Utilizarea ulterioară a competenţelor poliţistului care a participat la programe de formare profesională în străinătate

ART. 40
(1) Responsabilitatea utilizării corespunzătoare a competenţelor poliţistului care a frecventat programe de formare profesională în străinătate revine inspectoratului general/similar şi şefului unităţii de provenienţă.
(2) Inspectoratul general/similar asigură utilizarea experienţei dobândite de către participanţii la activităţi de formare profesională în străinătate prin:
a) valorificarea cunoştinţelor în procesul de formare profesională continuă a personalului;
b) realizarea de documentare profesionale, lecţii, sinteze, alte materiale de informare şi difuzarea acestora personalului şi unităţilor interesate;
c) utilizarea la diferite activităţi didactice în instituţiile de formare profesională specializate;
d) participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane etc.;
e) includerea în colective de studii şi cercetare şi desemnarea ca experţi pentru domeniile în care s-au pregătit;
f) propuneri de numire în funcţii care să asigure valorificarea experienţei şi a cunoştinţelor dobândite.
(3) Inspectoratul general/similar organizează ţinerea evidenţei poliţiştilor care au participat la programe de formare profesională în străinătate şi a modului de întrebuinţare ulterioară a acestora.
ART. 41
(1) Anual, până la data de 1 martie, inspectoratul general/similar centralizează de la unităţi datele necesare şi transmite la DGMRU sinteza privind modul de utilizare a poliţiştilor care au frecventat programe de formare profesională în străinătate în anul anterior.
(2) Sinteza prevăzută la alin. (1) cuprinde datele prevăzute în formă tabelară şi text, precum şi alte aspecte care prezintă interes în ceea ce priveşte utilizarea competenţelor poliţiştilor care au frecventat programe de formare profesională în străinătate, conform anexei nr. 24 la ordin.

SECŢIUNEA a 4-a
Recunoaşterea studiilor

ART. 42
(1) Poliţistul care a finalizat o formă de formare profesională în străinătate, la întoarcerea în ţară poate solicita DGMRU echivalarea studiilor absolvite în străinătate cu studii similare din România, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu excepţia celor de nivel universitar şi postuniversitar, pentru care competenţa de echivalare revine Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
(2) Poliţistul care a participat la programe de formare profesională în străinătate se bucură de toate drepturile conferite de lege ca efect al absolvirii studiilor.

CAP. V
Angajamente încheiate de către poliţistul care urmează programe de formare profesională iniţială sau continuă

ART. 43
(1) Candidatul admis în instituţiile de formare profesională iniţială, pentru care MAI suportă cheltuieli aferente şcolarizării, este obligat să încheie, în cel mult 15 zile de la data începerii cursurilor, un angajament că va lucra în cadrul acestei instituţii, pentru o perioadă de 10 ani de la data naşterii raportului de serviciu.
(2) Angajamentul prevăzut la alin. (1) se completează la instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI sau, după caz, la structurile de resurse umane din unităţile MAI care au efectuat recrutarea, şi se introduc în dosarul personal.
ART. 44
(1) Poliţistul care urmează, în ţară sau în străinătate, un program de formare profesională continuă finanţat din bugetul MAI sau un curs de iniţiere în carieră, ori care primeşte în această perioadă drepturi salariale şi/sau alte drepturi materiale şi băneşti pentru participarea la astfel de programe/cursuri, este obligat să se angajeze, în scris, înainte de începerea acestora, că va lucra în cadrul instituţiei după finalizarea programului/cursului, o perioadă stabilită după cum urmează:

┌─────┬──────────────────────────────┬────────────────────────┐
│     │Durata formării profesionale  │ Perioada de angajament │
├─────┼──────────────────────────────┼────────────────────────┤
│a)   │între 8 şi 27 de zile         │       1 an             │
├─────┼──────────────────────────────┼────────────────────────┤
│b)   │între 28 şi 60 de zile        │       2 ani            │
├─────┼──────────────────────────────┼────────────────────────┤
│c)   │între 61 şi 90 de zile        │       3 ani            │
├─────┼──────────────────────────────┼────────────────────────┤
│d)   │91 de zile sau mai mult       │       5 ani            │
└─────┴──────────────────────────────┴────────────────────────┘

(2) În situaţia în care poliţistul beneficiază de mai multe programe de formare profesională continuă într-un an calendaristic, perioada de angajament se calculează prin cumularea perioadei rămase din angajamentele precedente cu perioada aferentă programului de formare profesională la care participă.
(3) La stabilirea perioadei de angajament se ia în calcul numai numărul total de zile de pregătire desfăşurate cu scoatere din activitate.
(4) Refuzul de a semna angajamentul determină atrage neparticiparea la program/curs şi, după caz, răspunderea juridică, potrivit legii.
ART. 45
Elevul, studentul sau poliţistul îndepărtat sau care întrerupe din motive imputabile frecventarea programelor/cursurilor sau nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie cheltuielile efectuate de MAI pe timpul şcolarizării/desfăşurării programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.

ANEXA 5

   Perioada de stagiu, perioada de probă, definitivarea în profesie şi exercitarea tutelei profesionale

CAP. I
Perioada de stagiu sau probă a poliţiştilor

ART. 1
(1) Perioada de stagiu şi perioada de probă este, potrivit dispoziţiilor legale specifice, etapa carierei profesionale a poliţistului cuprinsă între numirea în funcţie şi definitivarea în profesie.
(2) Absolventul instituţiei de învăţământ, repartizat la unitatea de poliţie, este încadrat, astfel:
a) agentul de poliţie, pe o perioadă de stagiu de 6 luni;
b) ofiţerul de poliţie, pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(3) Agentul de poliţie este încadrat pe o perioadă de probă de 6 luni, iar ofiţerul de poliţie este încadrat pe o perioadă de probă de 12 luni, atunci când:
a) a fost încadrat direct;
b) a fost transferat dintr-o instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
c) provine din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă licenţă sau echivalentă, ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei.
ART. 2
(1) Perioada de stagiu sau după caz, perioada de probă se suprapune perioadei de tutelă profesională.
(2) Perioada de stagiu sau după caz, perioada de probă se suspendă odată cu suspendarea raportului de serviciu al poliţistului.

CAP. II
Exercitarea tutelei profesionale

ART. 3
Tutela profesională, denumită în continuare tutelă, reprezintă activitatea desfăşurată pentru sprijinirea integrării socioprofesionale a poliţistului, precum şi pentru integrarea în activitatea practică a elevilor şi studenţilor în unităţi de poliţie.
ART. 4
Tutela se exercită asupra:
a) absolventului instituţiei de învăţământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI, încadrat în funcţie de poliţist;
b) poliţistului reîncadrat;
c) poliţistului încadrat direct, precum şi celui transferat dintr-o instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
d) poliţistului care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate ca urmare a mutării;
e) agentului de poliţie care a trecut în corpul ofiţerilor de poliţie;
f) elevului sau studentului, în cadrul perioadei de stagiu de practică în unităţile de poliţie.
ART. 5
(1) Poate fi tutore profesional, denumit în continuare tutore, lucrătorul MAI desemnat de conducerea unităţii, care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
a) are experienţă de cel puţin 2 ani în specialitatea/profilul/domeniul în care îşi desfăşoară activitatea persoana tutelată;
b) a obţinut calificativul de cel puţin “bine” la ultima evaluare anuală de serviciu;
c) are, de regulă, vechime de cel puţin un an în unitatea în cadrul căreia va fi numit tutore;
d) este, de regulă, mai mare cu cel puţin un grad profesional faţă de persoana tutelată.
(2) Nu poate fi tutore:
a) ruda şi afinul până la gradul al patrulea inclusiv;
b) şeful unităţii;
c) poliţistul aflat în perioada de tutelă.
(3) Îndeplinirea atribuţiilor de tutore este o îndatorire de serviciu.
(4) Tutorele, persoana tutelată şi perioada tutelei se stabilesc prin dispoziţia/ordinul de zi pe unitate.
(5) Atribuţiile tutorelui se prevăd într-o anexă la fişa postului, actualizată ori de câte ori este nevoie, în condiţiile prezentului ordin.
ART. 6
(1) Intervalul de timp pentru care se exercită tutela este următorul:
a) 6 luni pentru poliţistul reîncadrat;
b) 3 luni pentru poliţistul care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate ca urmare a mutării;
c) pe întreaga perioadă de stagiu/probă;
d) durata fiecărei perioade de practică în unităţi de poliţie, pentru elevi şi studenţi.
(2) Perioada de tutelă se suspendă odată cu suspendarea raportului de serviciu al poliţistului.
ART. 7
(1) Tutorele poate tutela profesional cel mult două persoane în acelaşi timp.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), un tutore poate tutela mai mult de două persoane în următoarele situaţii:
a) pe timpul perioadei de practică a elevilor/studenţilor;
b) când în unitate nu sunt posibilităţi pentru asigurarea numărului de tutori care corespund criteriilor de la art. 5 alin. (1) şi (2).
ART. 8
(1) Cu privire la integrarea socioprofesională a personalului MAI, respectiv la integrarea în activitatea practică a elevilor/studenţilor, tutorele are următoarele atribuţii principale:
a) îndrumă persoana tutelată în procesul de studiere şi însuşire a legislaţiei aplicabile structurii din care face parte;
b) explică modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu;
c) instruieşte şi desfăşoară activităţi practice de întocmire a lucrărilor şi documentelor de serviciu;
d) desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;
e) îndrumă şi verifică persoana tutelată în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite;
f) monitorizează activitatea profesională şi conduita persoanei tutelate şi ia măsuri de îmbunătăţire a pregătirii acesteia;
g) întocmeşte raportul final cu privire la activitatea de integrare socioprofesională/integrare practică a persoanei tutelate.
(2) În situaţia în care la nivelul unităţii nu există posibilitatea numirii unui tutore care să aibă aceeaşi specialitate sau profesie cu cea necesară persoanei tutelate ori, cel puţin, care să lucreze în acelaşi domeniu de activitate, tutorele desemnat îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f).
ART. 9
Evaluarea de serviciu anuală a poliţistului care a avut calitatea de tutore trebuie să se refere şi la activitatea desfăşurată în această calitate, iar constatările şi concluziile se consemnează sintetic în formularul de evaluare a activităţii anuale.

CAP. III
Organizarea şi desfăşurarea tutelei poliţiştilor

ART. 10
(1) În unităţile de poliţie ale MAI, tutela, cu excepţia elevilor şi studenţilor aflaţi în stagiu de practică, se organizează şi se desfăşoară conform Programului activităţilor de tutelă profesională, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15 la ordin.
(2) Programul activităţilor de tutelă profesională se stabileşte semestrial, respectiv pentru întreaga perioadă de tutelă dacă aceasta este mai mică, se întocmeşte de către tutore, se avizează de către ofiţerul cu atribuţii de formare profesională şi se aprobă de către şeful structurii de resurse umane în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul tutelat.
(3) În situaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), Programul activităţilor de tutelă profesională se întocmeşte de către inspectoratul general/similar sau, dacă nu există personal specializat în domeniu la acest nivel, de către unitatea aparatului central care coordonează domeniul de activitate în care lucrează persoana tutelată.
ART. 11
La începutul perioadei de tutelă se desfăşoară, după caz, următoarele activităţi:
a) prezentarea persoanei tutelate, colectivului unităţii;
b) prezentarea misiunilor/atribuţiilor ale unităţii;
c) prezentarea zonei de responsabilitate/competenţă a unităţii, cu referiri la specificul local/regional;
d) prezentarea condiţiilor de muncă şi instruire, cu privire la tehnica din dotare, poligoane, săli de specialitate, echipamente, şamd, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii.
ART. 12
(1) Tutorele se ghidează în exercitarea atribuţiilor sale, după:
a) actele normative care reglementează domeniul de activitate al poliţistului tutelat;
b) fişa postului poliţistului tutelat;
c) programul activităţilor de tutelă profesională.
(2) Tutorele realizează lunar o testare a cunoştinţelor dobândite de poliţistul tutelat, pe baza Programului activităţilor de tutelă profesională, iar la finalul perioadei de tutelă le anexează la referatul de evaluare pentru a fi incluse în dosarul de tutelă.
ART. 13
Tutorele poate consulta, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice care îi revin, Fişa de evaluare a activităţii absolventului, întocmită de către instituţia de învăţământ absolvită.
ART. 14
În activitatea de tutelă, tutorele solicită, la nevoie, consiliere şi sprijin din partea şefului nemijlocit al poliţistului tutelat, psihologului şi ofiţerului/personalului cu atribuţii de resurse umane/de formare profesională din unitate.
ART. 15
Poliţistul tutelat consemnează zilnic activităţile desfăşurate.
ART. 16
(1) Activitatea de tutelă cuprinde, pentru poliţistul tutelat, următoarele:
a) studiu individual dirijat, într-un cuantum de minimum 40 de ore/lună;
b) asistenţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
c) participarea la diferite programe de formare profesională organizate de către inspectoratul general/alte structuri ale MAI.
(2) La stabilirea activităţilor pentru poliţistul tutelat se respectă principiul gradualităţii planificării şi desfăşurării acestora, de la cele mai simple la cele cu un nivel crescut de complexitate şi risc.

CAP. IV
Definitivarea în profesie a poliţistului

ART. 17
Pentru a fi definitivat în profesie, poliţistul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie apreciat cu calificativul “corespunzător”, acordat în urma evaluării activităţii sale în perioada de stagiu, respectiv în perioada de probă;
b) să promoveze examenul de definitivare organizat potrivit prezentei anexe.
ART. 18
(1) În situaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 17, poliţistul este definitivat în profesie şi încadrat în funcţie potrivit gradului profesional obţinut.
(2) În situaţia neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 17, poliţistul este destituit din poliţie.
(3) Definitivarea în profesie sau, după caz, destituirea din poliţie în condiţiile alin. (2), se realizează prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

CAP. V
Organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivare în profesie, precum şi de evaluare a poliţiştilor la finalizarea perioadei de tutelă

ART. 19
Examenul de definitivare în profesie constă în evaluarea activităţii desfăşurate în perioada tutelei.
ART. 20
(1) Evaluarea activităţii poliţistului tutelat se face în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de tutelă, de către şeful nemijlocit al poliţistului evaluat, denumit în continuare evaluator.
(2) Nu poate avea calitatea de evaluator, poliţistul care:
a) are vechimea în funcţie mai mică de un an;
b) a avut calitatea de şef nemijlocit al poliţistului evaluat mai puţin de 50% din perioada tutelei;
c) a fost tutorele poliţistului evaluat.
(3) Atunci când se constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), şeful unităţii desemnează, prin dispoziţie de zi pe unitate, un alt evaluator.
ART. 21
(1) Evaluarea activităţii poliţistului tutelat se face pe baza:
a) referatului tutorelui, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16 la ordin;
b) raportului de stagiu/probă/încheierea tutelei profesionale realizat de poliţistul care urmează să fie evaluat, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 17 la ordin;
c) raportului de evaluare a perioadei de stagiu/probă/tutelă profesională, întocmit de evaluator, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18 la ordin.
(2) Referatul prevăzut la alin. (1) lit. a), împreună cu testele lunare aplicate poliţistului evaluat, se pun la dispoziţia evaluatorului.
(3) Poliţistul care urmează să fie evaluat întocmeşte raportul prevăzut la alin. (1) lit. b) pe care îl prezintă evaluatorului.
(4) În vederea completării raportului prevăzut la alin. (1) lit. c), evaluatorul desfăşoară următoarele activităţi:
a) analizează documentele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b);
b) realizează interviul pe baza concluziilor rezultate în urma desfăşurării activităţii de la lit. a) şi a criteriilor stabilite în cuprinsul documentului prevăzut la alin. (1) lit. c);
c) acordă fiecărui criteriu de evaluare puncte de la 1 (cel mai mic) la 5 (cel mai mare) şi face media aritmetică pentru stabilirea punctajului final; transformă punctajul final obţinut în calificativ de evaluare astfel: între 1,00 – 2,99 – Necorespunzător şi între 3,00 – 5,00 – Corespunzător;
d) în raport de calificativul stabilit, face propuneri, după caz, cu privire la definitivarea în profesie a poliţistului în cazul obţinerii calificativului “Corespunzător” sau destituirea din poliţie, pentru poliţistul prevăzut la art. 4 lit. a), c) şi e);
e) propune realizarea unei analize în vederea stabilirii angajării răspunderii disciplinare a poliţistului prevăzut la art. 4 lit. b) şi d), căruia i-a fost acordat calificativul “Necorespunzător” pentru perioada evaluată.
ART. 22
Notarea criteriilor de evaluare se face astfel: 1 punct = nesatisfăcător; 2 puncte = satisfăcător; 3 puncte = bun; 4 puncte = foarte bun; 5 puncte = excepţional. Punctajul final se calculează astfel: [(60 x punctajul criteriului A) + (10 x punctajul criteriului B) + (10 x punctajul criteriului C) + (10 x punctajul criteriului D) + (10 x punctajul criteriului E)]/100.
ART. 23
Rezultatul final al evaluării se aduce la cunoştinţa poliţistului evaluat în termen de 3 zile de la data finalizării evaluării.
ART. 24
(1) Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării poate formula contestaţie, adresată şefului unităţii, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă, pe care o depune la secretariatul unităţii.
(2) Şeful unităţii analizează documentele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi soluţionează contestaţia în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.
(3) În urma analizei, şeful unităţii poate modifica, prin decizie motivată, rezultatul evaluării.
(4) Rezultatul contestaţiei se comunică poliţistului, în scris, în termen de 3 zile de la data soluţionării.
(5) În situaţia poliţistului care nu a promovat examenul de definitivare, evaluatorul, la expirarea termenului de depunere a contestaţiei sau, după caz, de soluţionare a acesteia, transmite structurii de resurse umane dosarul de examen, în vederea iniţierii demersurilor pentru emiterea actului administrativ de destituire din poliţie.
ART. 25
După finalizarea activităţii de evaluare, documentele întocmite în perioada de stagiu/probă/tutelă, documentele prevăzute la art. 21 alin. (1), precum şi, după caz, documentele întocmite cu ocazia formulării contestaţiei, se introduc în dosarul personal.
ART. 26
Poliţistul prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) nu este evaluat la încheierea perioadei de tutelă, rezultatele testelor lunare aplicate, precum şi referatul tutorelui prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. a) urmând să fie avute în vedere la evaluarea de serviciu anuală.

CAP. VI
Alte dispoziţii privind activitatea de tutelă profesională

ART. 27
Inspectoratul general/similar, prin structurile de formare profesională, aplică absolvenţilor şi poliţiştilor încadraţi direct, la 2 ani de la absolvire/numirea în prima funcţie, un chestionar standardizat de evaluare privind sistemul de formare, pregătire de bază şi integrare socioprofesională. Cu această ocazie sunt chestionaţi şi şefii, precum şi poliţiştii care au îndeplinit atribuţii de tutelă, iar concluziile se trimit, spre valorificare, instituţiilor de învăţământ şi DGMRU.
ART. 28
(1) Rezultatele activităţii de tutelă sunt înscrise în fişa de evaluare anuală a tutorelui la indicatorii de evaluare specifici.
(2) Pentru activitatea desfăşurată în calitatea de tutore, conducerea unităţii poate recompensa tutorele, în condiţiile legii.
ART. 29
În vederea organizării şi desfăşurării tutelei, şeful unităţii de poliţie poate stabili atribuţii specifice personalului din compartimentele de resurse umane.

ANEXA 6

                      Acordarea gradelor profesionale.  Avansarea în gradul profesional următor, precum şi încadrarea în funcţii

SECŢIUNEA 1
Acordarea gradelor profesionale

ART. 1
(1) Gradul profesional se acordă poliţistului, în condiţiile legii, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradul respectiv, aprobat de ministrul afacerilor interne, după cum urmează:
a) de regulă, la data de 25 martie a anului în curs, precum şi de Ziua Naţională a României – 1 Decembrie;
b) la absolvirea instituţiei de învăţământ de profil ale MAI, precum şi celor pregătiţi pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ;
c) la reîncadrare;
d) la încadrarea directă;
e) la trecerea agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie;
f) la încetarea raporturilor de serviciu;
g) post-mortem.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), poate fi propus pentru acordarea gradului profesional următor doar poliţistul încadrat, la data avansării, pe un post prevăzut în statul de organizare cu grad profesional superior celui deţinut.
(3) În situaţia în care, la data acordării gradului profesional următor, poliţistul ocupă o funcţie prevăzută cu grad inferior celui dobândit, cu aceeaşi dată se încadrează în funcţia minimă corespunzătoare noului grad profesional.
(4) Personalului încadrat direct/reîncadrat ca poliţist în funcţii cu specializări prevăzute în fişa postului pentru studiile absolvite şi care a lucrat efectiv înainte de încadrare în asemenea specializări, i se acordă grade profesionale în raport cu vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, dar nu inferioare gradelor profesionale echivalente gradelor militare deţinute în rezervă, după cum urmează:
a) pentru acordarea gradelor profesionale personalului încadrat direct/reîncadrat ca ofiţer de poliţie:
i. la un stagiu de până la 5 ani – subinspector de poliţie;
ii. la un stagiu între 5 şi 7 ani – inspector de poliţie;
iii. la un stagiu între 8 şi 10 ani – inspector principal de poliţie;
iv. la un stagiu între 11 şi 14 ani – subcomisar de poliţie;
v. la un stagiu între 15 şi 18 ani – comisar de poliţie;
vi. la un stagiu de 19 ani şi peste – comisar-şef de poliţie.
b) pentru acordarea gradelor profesionale personalului încadrat direct/reîncadrat ca agent de poliţie:
i. la un stagiu de până la 5 ani – agent de poliţie;
ii. la un stagiu între 5 şi 10 ani – agent principal de poliţie;
iii. la un stagiu între 11 şi 15 ani – agent şef adjunct de poliţie;
iv. la un stagiu de 16 ani şi peste – agent şef de poliţie.
(5) Agentului de poliţie care îndeplineşte condiţiile legale pentru trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie i se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul profesional de subinspector de poliţie, cu excepţia situaţiei în care are o vechime anterioară în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cărora li se acordă grade profesionale conform alin. (4) lit. a).
ART. 2
(1) Avansarea poliţistului, la împlinirea stagiului minim în grad profesional, se face la data de 25 martie a anului în curs.
(2) Avansarea poliţistului înaintea împlinirii stagiului minim se face de Ziua Naţională a României – 1 Decembrie sau în tot cursul anului, pentru merite excepţionale, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) a îndeplinit jumătate din stagiul minim al gradului profesional pe care îl deţine;
b) este apreciat în această perioadă cu calificativul de cel puţin “bine”;
c) postul pe care este încadrat în statul de organizare este prevăzut cu grad profesional superior celui pe care îl deţine;
d) a absolvit studiile sau/şi cursurile prevăzute de lege.
(3) În situaţii temeinic justificate, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. a).
ART. 3
Pentru poliţistul al cărui raport de serviciu este suspendat ca urmare a îndeplinirii unei funcţii de conducere salarizate în cadrul unei organizaţii sindicale, verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (2) lit. c), respectiv la art. 9 alin. (2) lit. c) se realizează prin raportare la funcţia deţinută anterior suspendării raporturilor de serviciu.

SECŢIUNEA a 2-a
Acordarea gradelor profesionale absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă

ART. 4
Absolventului instituţiei de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor MAI -poliţişti, care nu promovează examenul de licenţă în prima sesiune organizată în anul absolvirii, i se acordă gradul profesional de agent de poliţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
ART. 5
Absolventului prevăzut la art. 4, după promovarea examenului de licenţă, i se acordă primul grad de ofiţer de poliţie.
ART. 6
Absolventul şcolii de agenţi de poliţie, care nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune organizată în anul absolvirii, nu dobândeşte grad profesional şi nu este repartizat în vreo unitate a MAI.

SECŢIUNEA a 3-a
Încadrarea în funcţii

ART. 7
Încadrarea poliţistului în funcţia imediat superioară, în cadrul postului ocupat, se realizează în condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (4^3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, în al doilea semestru al anului.
ART. 8
În vederea încadrării poliţistului în condiţiile art. 7, şeful nemijlocit al acestuia întocmeşte o notă de prezentare, prin care certifică îndeplinirea condiţiilor, pe care o supune aprobării persoanei competente să emită actul administrativ.

SECŢIUNEA a 4-a
Acordarea gradului profesional de chestor de poliţie

ART. 9
(1) În vederea acordării gradului profesional de chestor de poliţie, poliţistul trebuie să promoveze examenul organizat în condiţiile acestei anexe.
(2) Poate participa la examen comisarul-şef care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit stagiul minim în grad profesional sau îl împlineşte în cursul anului calendaristic respectiv;
b) a fost evaluat în perioada prevăzută la lit. a) cu calificativul de cel puţin “bine”;
c) ocupă un post prevăzut cu grad profesional de cel puţin chestor de poliţie.
ART. 10
(1) Candidatul la examenul pentru acordarea gradului profesional de chestor de poliţie este propus ierarhic de către şeful inspectoratului general/similar din care face parte sau, pentru cel provenit din unităţile aparatului central al MAI şi cele subordonate acestuia, de şeful DGMRU.
(2) Fiecare propunere este consemnată într-o notă de fundamentare la care se anexează fişa de personal.
(3) DGMRU centralizează propunerile înaintate potrivit prevederilor alin. (1) şi certifică îndeplinirea condiţiilor legale.
(4) Ministrul afacerilor interne stabileşte lista candidaţilor la examenul pentru acordarea gradului profesional de chestor de poliţie.
ART. 11
(1) Examenul pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie se organizează, de regulă, anual.
(2) Comisia de examen se constituie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea DGMRU.
(3) Comisia prevăzută la alin. (2) se compune dintr-un număr impar de membri, astfel:
a) preşedinte – o persoană din conducerea MAI sau, după caz, a inspectoratelor generale/similare;
b) ceilalţi membri – persoane din unităţile aparatului central al MAI sau inspectoratelor generale/similare, cu experienţă în profilurile de muncă ale candidaţilor.
(4) Secretar al comisiei prevăzute la alin. (2) este numit un ofiţer din cadrul DGMRU. Acesta nu este membru al comisiei.
(5) Comisia prevăzută la alin. (2) este alcătuită din persoane care au cel puţin gradul profesional de chestor de poliţie.
(6) Locul şi termenele în care se desfăşoară diferitele activităţi în cadrul examenului se stabilesc de preşedintele comisiei şi se comunică în scris tuturor candidaţilor.
ART. 12
(1) Probele din cadrul examenelor pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie sunt următoarele:
a) interviu structurat pe probleme din domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice;
b) lucrare scrisă în specialitatea postului ocupat de către candidat.
(2) Tematica interviului structurat prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte de comisia de examen şi se aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin grija secretarului comisiei, cu 15 zile înainte de data desfăşurării examenului.
(3) Tema lucrării scrise prevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi îndrumătorul ştiinţific al acesteia se propun de candidat şi se aprobă de preşedintele comisiei.
(4) Lucrarea scrisă prevăzută la alin. (1) lit. b) se depune de candidaţi la secretariatul comisiei de examen cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării examenului.
ART. 13
(1) Notarea candidaţilor la examenul pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie se face cu note de la 10 – maximum la 1 – minimum, astfel:
a) nota finală a fiecărei probe de examen se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire;
b) media generală se calculează ca medie aritmetică a notelor finale obţinute la fiecare probă de examen, cu două zecimale, fără rotunjire.
(2) În cazul în care, după corectarea lucrării scrise, diferenţa dintre notele acordate este mai mare de un punct, lucrarea se recorectează, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, de către preşedintele comisiei, care hotărăşte nota finală.
(3) Pentru a fi declarat “REUŞIT” la examen, candidatul trebuie să obţină la fiecare probă minimum nota 7,00 şi media generală de minimum 8,00.
(4) Candidatul poate contesta numai notele obţinute la propria lucrare. Rezultatele obţinute la interviul structurat pe probleme din domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice nu pot fi contestate.
(5) Contestaţiile se depun în scris la secretarul comisiei, în termen de cel mult 24 de ore de la anunţarea rezultatelor, şi se soluţionează în termen de 24 de ore de la depunerea acestora.
(6) Contestaţiile se soluţionează în plenul comisiei de examen, iar hotărârea acesteia este definitivă.
ART. 14
După finalizarea examenului, DGMRU prezintă ministrului afacerilor interne spre aprobare lista candidaţilor pentru acordarea gradului profesional de chestor de poliţie şi proiectul documentaţiei care urmează să fie transmisă Preşedintelui României.

SECŢIUNEA a 5-a
Acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în rezervă şi în retragere

ART. 15
Gradul de general de brigadă/general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă – pentru cei din arma marină – se poate acorda, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, colonelului/comandorului în retragere care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
a) este absolvent cu diplomă de licenţă sau echivalentă al instituţiilor militare ori civile de învăţământ superior;
b) are o vechime ca militar, respectiv poliţist, de cel puţin 30 de ani şi un stagiu de ofiţer în activitate de minimum 7 ani în gradul de colonel/comisar-şef de poliţie, ori comandor;
c) a fost încadrat cel puţin 4 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu gradul de general de brigadă/chestor de poliţie, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă sau superioare şi a fost evaluat în această perioadă cu calificativul de cel puţin “bun”;
d) participă activ la activităţile Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI şi se bucură de prestigiu şi apreciere în rândul membrilor asociaţiei;
e) nu a fost trecut în rezervă pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;
f) nu a suferit condamnări şi nu a făcut parte din fostele organe de securitate în misiuni de poliţie politică.
ART. 16
(1) Generalul în retragere poate fi avansat în gradul următor, dacă în timpul activităţii a fost încadrat cel puţin 2 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad cel puţin egal cu gradul propus.
(2) Propunerile pentru acordarea gradului de general de brigadă sau înaintarea în gradul de general următor se fac de către comandanţii unităţilor, prin inspectoratele generale/similare şi/sau Consiliul executiv al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, după caz.
(3) Unităţile prevăzute la alin. (2) transmit la DGMRU propunerile cu cei care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 15.
ART. 17
(1) Gradele de ofiţeri în rezervă/retragere, cu excepţia celor prevăzute la art. 16 alin. (1), se acordă prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, în baza propunerilor întocmite de unităţile care au în evidenţă astfel de cadre, cu avizul Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, sau a propunerilor asociaţiei, cu avizul favorabil al unităţilor din care au făcut parte şi al inspectoratului general/similar.
(2) Cadrul militar în rezervă/retragere propus pentru înaintarea în gradul următor trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Inspectoratul general/similar centralizează propunerile formulate potrivit alin. (1) şi le transmit la DGMRU.
ART. 18
(1) Pentru acordarea gradului de sublocotenent, subofiţerii în rezervă/retragere în afara criteriilor prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să facă parte din Consiliul executiv al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI sau din birourile executive ale filialelor şi să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diplomă.
(2) Nu fac obiectul acordării de grade sau înaintării în gradul următor cadrele militare trecute în rezervă pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale, cele care au fost condamnate, chiar dacă a intervenit amnistia, graţierea sau reabilitarea, pentru orice faptă penală, precum şi cele împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale.

SECŢIUNEA a 6-a
Acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a veteranilor de război

ART. 19
(1) Cadrele militare în retragere, veterani de război, pot fi înaintate în grad, în mod excepţional, cu prilejul Zilei veteranilor de război – 29 aprilie, prin ordin al ministrului afacerilor interne sau decret prezidenţial, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
A. Pentru înaintarea în gradul următor a generalilor:
a) să fi îndeplinit funcţii de comandanţi de mari unităţi, comandanţi de arme, şefi de mari unităţi centrale;
b) să ocupe funcţii de conducere în Asociaţia Veteranilor de Război.
B. Pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front minimum două luni, continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, sau să fi îndeplinit misiuni specifice în situaţii operative;
b) să fi absolvit studii liceale sau echivalente;
c) să fi absolvit cursurile unei şcoli de ofiţeri activi sau de rezervă;
d) ofiţerii proveniţi din corpul subofiţerilor, absolvenţi de studii liceale – echivalente – pot fi înaintaţi în grad până la gradul de locotenent-colonel, iar cei cu studii superioare, până în gradul de colonel. Această condiţie se exceptează în cazul înaintărilor în grad prin ordine generale.
C. Pentru înaintarea în gradul următor a subofiţerilor:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front ori să fi îndeplinit misiuni specifice în situaţii operative;
b) să aibă studii generale;
c) să aibă o vechime în ultimul grad de cel puţin 2 ani.
D. Pentru acordarea gradului de sublocotenent în retragere:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front minimum două luni continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, ori să fi îndeplinit misiuni în situaţii operative;
b) să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în gradul de maistru militar principal sau plutonier adjutant şef;
c) să participe la activităţile Asociaţiei Veteranilor de Război/filialelor acesteia.
E. Pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front cu grad de ofiţer minimum 3 luni continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, inclusiv cel puţin 4 luni stagiu în executarea unor misiuni specifice în situaţii operative. Fac excepţie veteranii de război decoraţi cu Ordinul “Mihai Viteazul”;
b) să aibă studii superioare militare sau, după caz, studii superioare civile şi sunt absolvenţi ai unei şcoli de ofiţeri activi sau de rezervă;
c) să fi fost decoraţi cu ordine de război pentru fapte de arme ori să fi fost citaţi prin ordine de zi pe marea unitate sau armată;
d) să aibă o vechime în gradul de colonel de cel puţin 5 ani;
e) participă la activităţile Asociaţiei Veteranilor de Război/filialelor acesteia şi se bucură de prestigiu şi apreciere în rândul veteranilor de război;
f) să nu fi suferit condamnări şi să nu fi făcut parte din fostele organe de securitate, în misiuni de poliţie politică.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. E pct. b), veteranii decoraţi cu unul dintre ordinele: “Mihai Viteazul”, “Steaua României” sau “Coroana României”.
ART. 20
(1) Veteranii de război care au vârsta peste 85 de ani pot fi avansaţi în gradul următor, inclusiv acordarea gradului de sublocotenent sau general în retragere, prin excepţie de la criteriile prevăzute la art. 19, dacă se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) fac parte din organele de conducere ale asociaţiei/filialelor;
b) au o contribuţie deosebită la organizarea şi funcţionarea asociaţiei/filialei din care fac parte;
c) au fost victime ale regimului totalitar – arestaţi, condamnaţi, persecutaţi, îndepărtaţi abuziv din rândul cadrelor active;
d) s-au remarcat pe front prin fapte de arme deosebite;
e) au fost răniţi în timpul acţiunilor de luptă pe front.
(2) La avansarea în grad în condiţiile alin. (1), au prioritate cei decoraţi cu ordine şi medalii de război, cei care au fost răniţi, invalizii, marii mutilaţi, voluntarii de război şi veteranii victime ale regimului totalitar, precum şi veteranii cu vârstă înaintată.
ART. 21
Propunerile pentru acordarea gradului de general şi înaintarea în gradul următor a generalilor în retragere, veterani de război, se fac în limita numărului stabilit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi MAI.

ANEXA 7

 Proceduri privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

SECŢIUNEA 1
Naşterea raportului de serviciu al poliţistului

ART. 1
Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere odată cu acordarea primului grad profesional, prin act administrativ emis potrivit competenţelor de acordare a gradelor profesionale stabilite prin lege.
ART. 2
(1) La acordarea primului grad profesional, absolventul, precum şi persoana care a dobândit calitatea de poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, depune jurământul de credinţă.
(2) Jurământul de credinţă este semnat de poliţist, de şeful unităţii sau, după caz, de şeful instituţiei de învăţământ, precum şi de către persoanele asistente.
(3) Refuzul depunerii jurământului de credinţă se consemnează într-un proces-verbal, semnat de persoanele asistente.

SECŢIUNEA a 2-a
Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu

§. Dispoziţii comune
ART. 3
Pentru scopurile prezentei secţiuni se pot utiliza state anexă, după cum urmează:
a) “statul anexă C”, care constituie anexă la Statul de organizare al DGMRU;
b) “statul anexă M”, care constituie anexă la Statul de organizare al DGMRU,
c) “statul anexă S”, încadrat cu personal care desfăşoară misiuni în afara teritoriului ţării.
ART. 4
Decizia privind delegarea sau detaşarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodată şi situaţiile în care acesta poate refuza delegarea sau detaşarea.

§2. Procedura delegării poliţistului
ART. 5
(1) Procedura delegării se iniţiază de către şeful unităţii în care este încadrat poliţistul sau, după caz, de către şeful structurii ierarhic superioare, la propunerea şefului nemijlocit, respectiv a şefului compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare.
(2) Propunerea se realizează printr-o notă de prezentare, care trebuie să cuprindă cel puţin menţiuni privind scopul delegării, unitatea/structura la care se realizează delegarea, durata delegării şi atribuţiile poliţistului pe perioada delegării.
(3) Şeful unităţii, respectiv şeful structurii ierarhic superioare decide asupra oportunităţii delegării, în şedinţa de conducere, după exprimarea acordului şefului unităţii în care poliţistul urmează să fie delegat. în situaţia în care delegarea se realizează în interesul structurii ierarhic superioare, delegarea poliţistului se realizează cu acordul şefului unităţii în care poliţistul este încadrat.

§3. Procedura detaşării poliţistului la alte unităţi/structuri din MAI
ART. 6
(1) Detaşarea se realizează la solicitarea şefului unităţii în care poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea, cu acordul şefului unităţii din care face parte poliţistul.
(2) În vederea detaşării poliţistului, şeful structurii în care există funcţia vacantă/temporar vacantă ce urmează a fi ocupată prin detaşare propune şefului unităţii, printr-o notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea unui poliţist care să fie detaşat.
(3) Detaşarea poliţistului pe o funcţie publică se realizează cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, obţinut de unitatea care solicită detaşarea.

§4. Procedura detaşării poliţistului la Corpul Naţional al Poliţiştilor
ART. 7
(1) Detaşarea se realizează la solicitarea Corpului Naţional al Poliţiştilor, pentru poliţistul ales în organele de conducere ale Corpului.
(2) Pentru a fi detaşat la Corpul Naţional al Poliţiştilor, poliţistul este mutat în interesul serviciului, cu acordul scris al acestuia, la DGMRU şi numit în funcţii prevăzute în Statul anexă “C”.

§5. Procedura detaşării poliţistului la alte instituţii ori autorităţi publice
ART. 8
(1) Detaşarea poliţistului la alte autorităţi şi instituţii publice se realizează la solicitarea acestora.
(2) Pentru detaşarea poliţistului la alte autorităţi şi instituţii publice se prevăd funcţii în Statul anexă “M”.
(3) Pentru a fi detaşat, poliţistul prevăzut la alin. (1) este mutat în interesul serviciului, cu acordul scris al acestuia, la DGMRU şi se numeşte într-o funcţie prevăzută în Statul anexă “M”.
(4) Detaşarea poliţistului la alte instituţii ori autorităţi publice se poate face cu acordul scris al acestuia şi fără prevederea unor funcţii în Statul anexă “M”. În acest caz, asimilarea funcţiei în care este detaşat poliţistul se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi, după caz, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, atunci când detaşarea se face pe o funcţie publică.

§6. Procedura privind participarea poliţistului la misiuni internaţionale
ART. 9
Pentru participarea la misiuni internaţionale, poliţistul este mutat în interesul serviciului, cu acordul scris al acestuia, la inspectoratul general sau, după caz, la DGMRU şi se încadrează în statul anexă “S”.

§7. Procedura împuternicirii poliţistului
ART. 10
(1) Împuternicirea se realizează la propunerea şefului nemijlocit care coordonează activitatea postului de conducere.
(2) Propunerea se materializează într-o notă de prezentare care trebuie să conţină cel puţin următoarele menţiuni:
a) existenţa postului de conducere vacant sau, după caz, temporar vacant;
b) persoana propusă, funcţia deţinută şi unitatea din care face parte;
c) îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu privire la existenţa/ inexistenţa unei sancţiuni disciplinare sau la faptul că poliţistul nu se află în curs de cercetare disciplinară;
d) acordul scris al poliţistului;
e) motivarea propunerii;
f) perioada pentru care se propune împuternicirea.
(3) Nota se prezintă persoanei competente să aprobe împuternicirea, care poate dispune cu privire la persoana ce urmează a fi împuternicită.
(4) Pentru posturile de conducere aflate în subordinea nemijlocită a persoanei competente să aprobe împuternicirea, structura de resurse umane prezintă, printr-o notă, fişa postului vacant/temporar vacant, urmând ca aceasta să dispună cu privire la împuternicirea unui poliţist.
ART. 11
Prelungirea împuternicirii se realizează potrivit procedurii prevăzute la art. 10.

§8. Procedura transferului poliţistului
ART. 12
(1) Poliţistul poate fi transferat la celelalte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii.
(2) Transferul prevăzut la alin. (1) se poate face la cerere sau în interesul serviciului.
(3) Pentru efectuarea transferului la cerere, poliţistul se adresează cu raport scris instituţiei unde intenţionează să se transfere.
(4) Raportul prevăzut la alin. (3), după obţinerea acordului de principiu al conducătorului ministerului/instituţiei unde intenţionează să se transfere, se înaintează de cel în cauză, pe cale ierarhică, ministrului afacerilor interne.
(5) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, conducătorul ministerului/instituţiei prevăzute la alin. (1) solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducătorului ministerului/instituţiei din care face parte poliţistul.
(6) Cadrele militare din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pot fi transferate în unităţi de poliţie numai după susţinerea concursului organizat în condiţiile anexei nr. 3 la ordin.
ART. 13
(1) Aprobarea transferului se realizează de către ministrul afacerilor interne, la propunerea conducătorului instituţiei cedente.
(2) Actul administrativ de transfer se întocmeşte de către DGMRU.
(3) Data transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer, avându-se în vedere şi termenul necesar predării gestiunii/lucrărilor.

§9. Procedura mutării poliţistului
ART. 14
(1) Mutarea poliţistului se face pe un post vacant, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.
(2) Mutarea poliţiştilor se poate face şi dacă posturile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea concomitentă a acestora pe posturile vizate, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), mutarea poliţistului în unitatea din care a plecat se poate face, în interesul serviciului, şi fără existenţa unui post vacant, la încetarea situaţiilor care au determinat numirea într-un stat anexă.
ART. 15
(1) Mutarea poliţistului în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi unităţi se realizează, fie la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.
(2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(3) Decizia privind mutarea se ia după obţinerea acordului scris al poliţistului.
ART. 16
(1) Mutarea poliţistului în interesul serviciului în cadrul altei unităţi se realizează, fie la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.
(2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al poliţistului. Şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(3) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea poliţistului, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al poliţistului, precum şi al şefului unităţii cedente.
(4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.
ART. 17
(1) Mutarea poliţistului la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi se solicită de către poliţist, prin raport scris adresat şefului unităţii.
(2) Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea de către poliţist a condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.
(3) Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii.
(4) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(5) Refuzul privind mutarea se motivează şi se comunică poliţistului.
ART. 18
(1) Mutarea poliţistului la cerere în cadrul altei unităţi din MAI se solicită de către poliţist, prin raport scris adresat şefului unităţii cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi.
(2) Şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al poliţistului.
(3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(4) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea poliţistului, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente raportul de mutare al poliţistului şi solicită acordul şefului unităţii cedente.
(5) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, comunică unităţii cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării.

§10. Procedura punerii la dispoziţie
ART. 19
(1) Punerea la dispoziţie se constată la data luării la cunoştinţă a situaţiilor care au determinat-o şi operează cu data:
a) constatării imposibilităţii îndeplinirii atribuţiilor funcţiei deţinute, în situaţia prevăzută la art. 27^21 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
b) luării la cunoştinţă de către şeful unităţii despre intervenirea uneia din situaţiile prevăzute la art. 27^21 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) repunerii altui poliţist în funcţia deţinută anterior sau reintegrării acestuia, în situaţia prevăzută la art. 27^21 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Punerea la dispoziţie a poliţistului pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1) se dispune cu data la care acestea intervin.
ART. 20
Actul administrativ emis în condiţiile art. 19 se comunică poliţistului, sub semnătură.

§11. Procedura suspendării poliţiştilor
ART. 21
(1) Suspendarea de drept a raportului de serviciu al poliţistului se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(2) Suspendarea raportului de serviciu la iniţiativa poliţistului se dispune prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(3) Solicitările formulate de către poliţist privind suspendarea raportului de serviciu se analizează în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora la secretariatul unităţii. În situaţia în care persoana competentă nu este de acord cu suspendarea raportului de serviciu, comunică acest aspect poliţistului, precum şi motivele care au stat la baza refuzului.
(4) În situaţia în care, prin acte normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.

§12. Alte dispoziţii privind modificarea şi suspendarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor
ART. 22
Ministrul afacerilor interne sau, după caz, şefii unităţilor aparatului central al MAI/inspectorii generali/similari, avizează propunerile nominale de modificare a raportului de serviciu al poliţistului în/din aparatul central al MAI, respectiv în/din inspectoratul general/similar.
ART. 23
Mutarea poliţistului declarat “admis” la concursul pentru ocuparea unui post vacant, din statul de organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se realizează în interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente, respectiv fără avizul ministrului afacerilor interne sau, după caz, al inspectorului general/similar.
ART. 24
(1) În situaţia realizării mutării, poliţistul se numeşte într-o funcţie similară prevăzută cu acelaşi grad profesional cu cea ocupată anterior.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), numirea poliţistului într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare superior celei ocupate anterior se poate realiza ca urmare a mutării la un eşalon superior, cu respectarea gradului profesional al funcţiei ocupate anterior.
(3) La solicitarea sa, poliţistul poate fi numit, ca urmare a mutării, într-o funcţie prevăzută cu un grad profesional inferior celei ocupate anterior.
ART. 25
(1) Poliţistul pus la dispoziţie în condiţiile art. 27^21 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, sau suspendat din funcţie în condiţiile art. 27^25 lit. a), b) şi h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mutat.
(2) În situaţia în care constatarea cazurilor prevăzute la alin. (1) are loc după numirea în funcţie a poliţistului, acesta este pus la dispoziţie/suspendat, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 3-a
Procedura încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

ART. 26
(1) Încetarea raporturilor de serviciu are loc în condiţiile legii.
(2) Încetarea raporturilor de serviciu la cerere se realizează de la data prevăzută în actul administrativ emis în acest sens sau, în lipsa unei astfel de menţiuni, de la data emiterii acestuia.
(3) Poliţistul are obligaţia de a notifica în scris şefului unităţii în care este încadrat intenţia privind încetarea raporturilor de serviciu prin demisie. Notificarea reprezintă un preaviz şi se realizează, cu cel puţin 15 zile calendaristice, în cazul funcţiei de execuţie, şi cu cel puţin 30 de zile calendaristice, în cazul funcţiilor de conducere, înainte de data încetării raportului de serviciu.
(4) Persoana competentă să emită actul administrativ de încetare a raportului de serviciu poate renunţa integral sau parţial la termenul de preaviz prevăzut la alin. (3).
ART. 27
Actele administrative privind încetarea raporturilor de serviciu se comunică poliţistului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii sau, după caz, de la data comunicării la unitatea în care acesta este/a fost încadrat.

 ANEXA 8

Evaluarea de serviciu a poliţiştilor

CAP. I
Metodologia privind evaluarea de serviciu a poliţiştilor

SECŢIUNEA 1
Evaluarea de serviciu a poliţiştilor

§1. Dispoziţii generale cu privire la evaluarea de serviciu a poliţiştilor
ART. 1
Prezenta metodologie instituie norme juridice referitoare la evaluarea activităţii profesionale individuale şi a conduitei poliţiştilor, denumită evaluare de serviciu, realizată în condiţiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
Situaţiile în care se întocmeşte evaluare de serviciu, anuală sau parţială, sunt cele prevăzute de art. 26 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
(1) Rezultatele evaluării de serviciu a poliţiştilor se consemnează în formularul de evaluare de serviciu, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19 la ordin.
(2) În situaţia în care în perioada de evaluare prevăzută la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se întocmesc mai multe evaluări de serviciu parţiale, se completează fişa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20 la ordin.
(3) Pentru personalul didactic de predare, precum şi pentru personalul didactic auxiliar, evaluarea de serviciu se poate realiza potrivit procedurilor aplicabile acestor categorii de personal stabilite, prin norme specifice, la nivel naţional.
(4) Indicatorii de performanţă pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei personalului didactic universitar de predare al Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” se stabilesc, potrivit prevederilor legale, de către senatul instituţiei de învăţământ superior.
ART. 4
(1) Activitatea de evaluare este o obligaţie de serviciu a şefilor stabiliţi în conformitate cu prevederile art. 26^2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia.
(2) În cazul specialistului suport operativ, evaluarea de serviciu se realizează, astfel:
a) se întocmeşte de către ataşatul de afaceri interne acreditat în statul în care specialiştii îşi desfăşoară misiunea şi se aprobă de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/similar în care este încadrat poliţistul;
b) în situaţia în care, în statul în care specialistul suport operativ execută misiunea nu există ataşat de afaceri interne acreditat, rezultatele obţinute cu privire la activitatea desfăşurată şi evaluată de către instituţia pe lângă care acesta şi-a desfăşurat activitatea se echivalează prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor Capitolului IV.
(3) În vederea realizării unei evaluări cât mai complete şi corecte a poliţistului, şeful unităţii, precum şi şeful structurii de resurse umane din cadrul acesteia, au obligaţia să asigure continuitatea cunoaşterii activităţii, conduitei şi potenţialului de dezvoltare profesională a poliţiştilor din subordine, respectiv a poliţiştilor din unităţile pentru care asigură gestiunea resurselor umane.
ART. 5
(1) Şeful unităţii, prefectul, înaltul funcţionar public şi demnitarul din MAI care are poliţişti în subordine, ia măsuri pentru desfăşurarea următoarelor activităţi de pregătire a evaluării anuale de serviciu:
a) emiterea dispoziţiei/ordinului de zi privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor;
b) instruirea personalului care participă la activitatea de evaluare de serviciu a poliţiştilor subordonaţi;
c) difuzarea formularelor de evaluare de serviciu a poliţiştilor.
(2) Activităţile prevăzute la alin.(l) se realizează în perioada 1-31 decembrie sau, în situaţia în care poliţistul evaluat are statut de personalul didactic şi didactic auxiliar, în perioada 1-30 septembrie.
ART. 6
Rezultatele evaluării de serviciu susţin activitatea de:
a) luare a deciziilor privind avansarea în gradul profesional următor;
b) stabilire a obiectivelor profesionale de perspectivă şi planificare a carierei;
c) identificare a nevoilor de formare profesională continuă;
d) validare a programelor de recrutare, selecţie, încadrare, formare profesională continuă;
e) înlesnire a dialogului dintre şef şi subordonat, în vederea creşterii performanţei profesionale;
f) acordare a unor drepturi stabilite de actele normative în vigoare.
ART. 7
(1) Calificativele care se acordă poliţiştilor la evaluarea de serviciu sunt:
a) foarte bine FB
b) bine B
c) satisfăcător S
d) nesatisfăcător NS
(2) Rezultatele evaluărilor de serviciu obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, se echivalează potrivit dispoziţiilor stabilite în prezenta anexă.
(3) Calificativele obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii delegaţi sau detaşaţi la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, de poliţiştii prevăzuţi la art. 3 alin. (3), precum şi de poliţiştii proveniţi din rândul cadrelor militare mutate din instituţii militare sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se echivalează potrivit prevederilor Capitolului III.

§2. Etapele realizării evaluării de serviciu a poliţiştilor
ART. 8
(1) În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parţială, se parcurg următoarele etape:
a) completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
b) stabilirea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare “modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului”, în baza atribuţiilor cuprinse în fişa postului, potrivit frecvenţei şi importanţei sarcinilor şi atribuţiilor îndeplinite în perioada evaluată, şi înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
c) planificarea şi desfăşurarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum şi consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date şi informaţii culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanţa poliţistului, solicitările poliţistului apreciat, precum şi confirmarea studiilor şi a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat poliţistul;
d) acordarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum şi a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor şi concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor şi indicatorilor de evaluare, precum şi a aprecierii potenţialului de dezvoltare profesională şi a propunerilor privind evoluţia profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competenţă de aprobare a evaluării de serviciu;
e) analiza, de către şeful care are competenţă de aprobare a evaluării de serviciu a poliţistului, a modului de apreciere realizat de şeful care are competenţă de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general şi înscrierea concluziilor şi recomandărilor şi cu privire la poliţistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de şeful care a întocmit evaluarea şi, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situaţia în care apreciază că aceasta nu corespunde realităţii, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
f) comunicarea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării şi prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoştinţă de către poliţistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situaţia în care poliţistul evaluat nu poate lua cunoştinţă de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situaţia care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoştinţă a rezultatului evaluării.
g) transmiterea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care poliţistul evaluat poate formula contestaţie, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al poliţistului evaluat.
(2) În situaţia în care ministrul afacerilor interne este şeful care are, potrivit legii, competenţa de întocmire a evaluării de serviciu a poliţistului, se desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d), f) şi g), calificativul general propus fiind calificativul general aprobat.
(3) Poliţistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activităţii desfăşurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.
(4) În situaţia în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parţiale, şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligaţia de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parţiale fisa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
(5) Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în condiţiile art. 26^4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Prevederi referitoare la modul de soluţionare a contestaţiei

ART. 9
(1) În situaţia în care poliţistul evaluat a formulat contestaţie cu privire la rezultatul evaluării de serviciu, şeful care a aprobat evaluarea de serviciu, transmite contestaţia şefului ierarhic superior, însoţită de formularul de evaluare de serviciu a poliţistului şi fişa postului acestuia.
(2) Şeful ierarhic superior nominalizează comisia de soluţionare a contestaţiei, denumită în continuare comisie, în conformitate cu prevederile art. 26^4 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind totodată şi cine este şeful acesteia.
(3) Comisia verifică dacă termenul legal de depunere a contestaţiei a fost respectat, precum şi dacă sunt prezentate motivele contestării şi argumente corespunzătoare.
(4) În cazul în care se constată formularea contestaţiei cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3), comisia solicită persoanei care a întocmit evaluarea de serviciu şi persoanei care a aprobat-o să întocmească în termen de 3 zile lucrătoare un raport care să cuprindă motivaţia corespunzătoare a propunerii/acordării punctajelor şi calificativelor contestate.
(5) Cercetarea contestaţiei se realizează pe baza datelor înscrise în formularul de evaluare de serviciu, fişei postului poliţistului evaluat, rapoartelor prevăzute la alin. (4), a interviului realizat de comisie cu poliţistul care a contestat rezultatul evaluării şi, dacă este cazul, cu persoanele care au întocmit/aprobat evaluarea, precum şi a oricăror documente în baza cărora comisia îşi poate formula un punct de vedere obiectiv asupra activităţii profesionale şi conduitei avute în perioada evaluată de poliţistul care a contestat rezultatul evaluării.
(6) Contestaţia se soluţionează în termenul prevăzut la art. 26^4 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, iar rezultatul cercetării se consemnează într-un proces-verbal şi constă în una din următoarele soluţii:
a) respingerea contestaţiei ca tardiv formulată;
b) respingerea contestaţiei ca nemotivată;
c) respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea rezultatului evaluării de serviciu;
d) admiterea contestaţiei cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.
(7) Procesul-verbal prevăzut la alin. (6), împreună cu documentele prevăzute la alin. (5), se prezintă şefului care a desemnat comisia.
(8) O copie a procesului-verbal întocmit de comisie, precum şi formularul de evaluare de serviciu, se transmit poliţistului care a contestat rezultatul evaluării în vederea luării la cunoştinţă, pe bază de semnătură.
(9) Documentele întocmite în urma verificărilor se clasează la structura care asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea din care face parte poliţistul evaluat, iar formularul de evaluare şi o copie a procesului-verbal se introduc în dosarul personal al celui în cauză.

CAP. II
Analiza activităţii de evaluare anuală de serviciu a poliţiştilor

ART. 10
(1) În termen de 15 zile de la finalizarea activităţii de evaluare anuală de serviciu, la nivelul fiecărei unităţi MAI se analizează modul în care aceasta s-a desfăşurat.
(2) Raportul privind rezultatele activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor, situaţia statistică privind calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul “nesatisfăcător” şi măsurile propuse, se întocmeşte şi se transmite inspectoratului general/similar în termen de 5 zile de la finalizarea activităţii prevăzute la alin. (1).
(3) Raportul privind rezultatele activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor, situaţia statistică privind calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul “nesatisfăcător” şi măsurile propuse, întocmit la nivelul inspectoratului general/similar, al direcţiilor generale/direcţiilor/similare din aparatul central al MAI, precum şi al altor unităţi subordonate MAI, se transmite la DGMRU în termen de 10 zile de la finalizarea activităţii prevăzute la alin. (2).
ART. 11
La finalizarea activităţilor prevăzute la art. 10 alin. (3), în prima şedinţă a Colegiului MAI, DGMRU prezintă Raportul cu rezultatele activităţii de evaluare anuală a poliţiştilor la nivelul MAI şi măsurile propuse.
ART. 12
(1) Formularele prevăzute de anexele nr. 19 şi 20 se asigură de către inspectoratul general/similar pentru unităţile subordonate, de către DGMRU pentru unităţile din aparatul central al MAI şi subordonate acestora, precum şi de unităţile aflate în subordinea MAI.
(2) Formularele de evaluare pentru personal didactic şi didactic auxiliar se asigură de către conducerea instituţiilor de învăţământ ale MAI.
(3) Formularul pentru evaluarea de serviciu a personalului poate fi completat şi în format electronic.

CAP. III
Echivalarea calificativelor obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii delegaţi sau detaşaţi la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, de poliţiştii prevăzuţi la art. 3 alin. (3), precum şi de poliţiştii care provin din rândul cadrelor militare mutate din instituţii militare sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională

ART. 13
(1) Poliţistului delegat sau detaşat la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, precum şi celui prevăzut la art. 3 alin. (3) i se echivalează calificativul obţinut la evaluarea de serviciu cu unul din calificativele echivalente prevăzute la art. 7 alin. (1), în situaţia în care sistemul de evaluare a performanţelor profesionale aplicat poliţistului de către evaluatorul din cadrul instituţiei/autorităţii publice unde este delegat/detaşat poliţistul cuprinde un număr identic de calificative de evaluare, precum şi o semnificaţie similară.
(2) În situaţia poliţistului delegat/detaşat la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI în care se aplică un sistem de evaluare a performanţelor profesionale ce cuprinde un număr diferit de calificative de evaluare sau/şi o semnificaţie diferită faţă de cele/cea aplicabile/aplicabilă poliţiştilor, unitatea în care aceştia sunt încadraţi solicită instituţiei sau autorităţii publice respective procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale, precum şi formularele în baza cărora se realizează evaluarea/aprecierea acestora.
(3) Procedurile şi formularele de evaluare a performanţelor profesionale individuale, obţinute în condiţiile alin. (2) se transmit, după caz, inspectoratului general/similar în situaţia poliţiştilor încadraţi într-o unitate subordonată acestuia, respectiv DGMRU în situaţia poliţiştilor încadraţi în unităţile aparatului central şi subordonate acestora, precum şi în celelalte unităţi subordonate MAI, în vederea emiterii dispoziţiei de echivalare a evaluării obţinute de poliţistul detaşat/delegat la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI. Dispoziţia se comunică unităţii în care este încadrat poliţistul.
(4) În situaţia poliţiştilor prevăzuţi la art. 3 alin. (3), în cazul în care se aplică un sistem de evaluare a performanţelor profesionale care cuprinde un număr diferit de calificative de evaluare sau/şi o semnificaţie diferită faţă de cele/cea aplicabile/aplicabilă poliţiştilor, echivalarea calificativelor obţinute la evaluările de serviciu se realizează potrivit metodologiei de echivalare emisă de către instituţiile de învăţământ ale MAI.
ART. 14
(1) Poliţistului mutat sau transferat de la instituţii militare, cărora i s-a aplicat sistemul de evaluare de serviciu pentru cadrele militare în activitate, i se echivalează calificativul obţinut la evaluarea de serviciu, pentru ultimele patru evaluări anuale de serviciu, după caz, prin aplicarea unei corecţii de 0,66 la punctajul general aprobat şi transformarea punctajului general astfel calculat într-unul din calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2) Poliţistului mutat la instituţii militare, care intră sub incidenţa statutului cadrelor militare, i se echivalează rezultatul evaluării de serviciu obţinut în calitate de poliţist, pentru perioada în care calificativul este necesar pentru luarea unor măsuri referitoare la evoluţia în cariera profesională, prin aplicarea unei corecţii de 1,25 la punctajul general aprobat şi transformarea punctajului general astfel calculat în calificativ general, potrivit sistemului de evaluare de serviciu pentru cadrele militare în activitate.
(3) Rezultatele obţinute se consemnează cu două zecimale după virgulă, fără rotunjire.
ART. 15
Echivalarea calificativelor rezultate în urma aplicării dispoziţiilor prezentului capitol se realizează prin act administrativ emis potrivit competenţelor.

CAP. IV
Echivalarea rezultatelor obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, la evaluările de serviciu, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1)

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii cu privire la echivalarea rezultatelor obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale

ART. 16
(1) Echivalarea rezultatelor obţinute de poliţistul care a participat la misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/a fost detaşat la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestora, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1), se realizează potrivit dispoziţiilor prezentului capitol.
(2) Echivalarea asigură transpunerea şi corelarea în mod unitar, corect şi echitabil a calificativelor, punctajelor şi a celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării performanţelor profesionale individuale acordate poliţiştilor în cadrul misiunilor în străinătate.

SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de echivalare a rezultatelor obţinute la evaluările de serviciu

§1. Informarea personalului MAI cu privire la responsabilităţile privind echivalarea evaluării
ART. 17
(1) La plecarea în misiune în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale, şeful contingentului/responsabilul misiunii din România este informat de inspectorul general/similar sau de şeful unităţii organizatoare a misiunii, după caz, prin grija structurii de relaţii internaţionale, cu privire la prezentele dispoziţii, pentru a lua cunoştinţă de responsabilităţile care îi revin.
(2) Poliţistul detaşat în condiţiile legii la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, este informat cu privire la responsabilităţile individuale care-i revin, de către structura de provenienţă.

§2. Documentarea cu privire la procedura de evaluare aplicabilă pe timpul misiunii/detaşării
ART. 18
(1) La începerea misiunii, şeful contingentului/responsabilul misiunii din România solicită reprezentanţilor misiunii internaţionale documentul oficial care cuprinde procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale a personalului misiunii, precum şi formularele de evaluare/apreciere, în baza cărora se va realiza evaluarea poliţiştilor.
(2) Poliţistul detaşat, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale are obligaţia de a solicita reprezentanţilor instituţiei/organismului la care este detaşat, procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale în baza căreia se va realiza evaluarea sa pe perioada cât va fi detaşat şi de a o transmite Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale. Documentele primite se transmit inspectoratului general/similar, respectiv DGMRU în situaţia poliţiştilor încadraţi în unităţile aparatului central şi subordonate acestora, precum şi în celelalte unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
(3) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) subzistă pe întreaga durată a misiunii/detaşării, cu privire la eventualele modificări aduse respectivelor proceduri.

§3. Analiza documentelor de evaluare pe timpul misiunii/detaşării şi întocmirea proiectului de dispoziţie privind modul de echivalare a rezultatelor evaluării
ART. 19
(1) Şeful contingentului/responsabilul misiunii din România efectuează o analiză a documentelor puse la dispoziţie de către reprezentanţii misiunii internaţionale.
(2) Pe baza analizei şi a concluziilor desprinse, şeful contingentului/responsabilul misiunii din România întocmeşte propuneri privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării, care pot fi acordate în cadrul misiunii internaţionale, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1).
(3) Propunerile de echivalare a rezultatelor evaluării poliţistului care a participat la misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale, împreună cu întreaga documentaţie aferentă, se transmit, pe cale oficială, inspectoratului general/similar din care face parte şeful contingentului/ responsabilul misiunii din România sau, după caz, DGMRU, dacă şeful contingentului/responsabilul misiunii face parte din unităţi ale aparatul central sau subordonate acestora sau din alte unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
ART. 20
În cazul poliţistului detaşat, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, analiza documentelor şi propunerilor privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori a celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării care pot fi acordate pe perioada detaşării, se realizează de inspectoratul general/similar, respectiv, de DGMRU, în cazul în care poliţistul detaşat face parte din unităţi ale aparatului central şi subordonate acestora sau din unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
ART. 21
Structura de resurse umane a inspectoratului general/similar, sau DGMRU, după caz, în urma analizei propunerilor şi a documentaţiei primite, întocmeşte proiectul de dispoziţie privind modul de echivalare a evaluărilor obţinute de poliţistul care a efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale sau a fost detaşat, în condiţiile legii, la instituţii/ organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale.

§4. Aprobarea şi comunicarea dispoziţiei de echivalare a rezultatelor evaluării poliţiştilor
ART. 22
(1) Dispoziţia privind modul de echivalare a evaluărilor, pentru fiecare misiune în parte, se aprobă după cum urmează:
a) de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/similar din care fac parte şeful contingentului/responsabilul misiunii din România/poliţistul detaşat la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale;
b) de către directorul general al DGMRU în cazul în care şeful contingentului/responsabilul misiunii din România/personalul detaşat la organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii şi organisme internaţionale face parte dintr-o unitate a aparatului central sau subordonată acesteia sau din alte unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
(2) Dispoziţia privind modul de echivalare a evaluărilor obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale sau au fost detaşaţi, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale se aprobă pentru fiecare misiune în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea documentelor şi propunerilor privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării.
ART. 23
(1) Ulterior aprobării, dispoziţia privind modul de echivalare a evaluărilor se transmite, prin grija emitentului, tuturor structurilor MAI care au avut poliţişti participanţi la respectiva misiune.
(2) În baza dispoziţiei aprobate privind modul de echivalare a evaluărilor obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, inspectorul general/similar sau şeful unităţii emite acte administrative individuale de echivalare a evaluărilor pentru poliţiştii din competenţa de numire, care se comunică poliţiştilor.
ART. 24
(1) Dispoziţia prevăzută la art. 22, aprobată, poate fi utilizată şi în alte situaţii în care, în urma analizei efectuate de către inspectoratul general/similar, prin structurile de resurse umane, sau de către DGMRU pentru unităţile aparatului central şi subordonate acestora, precum şi pentru unităţile subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane, împreună cu şeful contingentului/responsabilul misiunii din România, se constată că nu au survenit modificări în ceea ce priveşte sistemul de evaluare utilizat.
(2) În această situaţie se întocmeşte o notă prin care se constată aplicabilitatea dispoziţiei aprobate.
(3) Prevederile art. 23 se aplică în mod corespunzător.

§5. Utilizarea calificativelor şi a punctajelor acordate urmare a echivalării la evaluarea de serviciu anuală
ART. 25
În situaţia în care perioada pentru care poliţiştii care fac obiectul prezentului capitol au fost evaluaţi în cadrul forţelor/structurilor multinaţionale/instituţiilor/organismelor internaţionale unde au fost detaşaţi nu se suprapune cu perioada pentru care se realizează evaluarea de serviciu anuală în MAI, punctajul corespunzător calificativului cu care s-a realizat echivalarea este punctajul maxim asociat acestuia şi se utilizează la calculul punctajului final al evaluării de serviciu anuală, potrivit prevederilor art. 7 din anexa nr. 22 la ordin.

ANEXA 9

    Sistemul de gestiune a datelor de personal

SECŢIUNEA 1
Organizarea sistemului de gestiune a datelor de personal

ART. 1
(1) Sistemul de gestiune a datelor de personal cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor, regulilor privind prelucrarea datelor şi documentelor de personal din domeniul managementului resurselor umane.
(2) Sistemul de gestiune a datelor de personal este constituit din evidenţa nominală şi evidenţa statistică a poliţiştilor, funcţionarilor publici, personalului contractual, veteranilor de război, eroilor martiri şi beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Activităţile de gestiune a resurselor umane se desfăşoară în compartimentele de resurse umane organizate la nivelul unităţilor şi autorităţilor publice.
(4) Şefii de la toate nivelurile sunt obligaţi să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei reţele, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegale.
(5) Informaţiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau electronic, trebuie să fie exacte şi complete, recente şi oportune, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a
Evidenţa personalului în activitate

ART. 2
Documentele de evidenţă nominală a diferitelor categorii de personal din MAI sunt, după caz:
a) dosarul personal;
b) dosarul profesional;
c) fişa matricolă;
d) statul de organizare;
e) registrul de evidenţă a dosarelor;
f) registrul de evidenţă a salariaţilor/funcţionarilor publici.
ART. 3
(1) Dosarul personal constituie principalul document de evidenţă nominală a poliţiştilor şi personalului contractual şi conţine date cu caracter personal şi profesional. Dosarul personal se întocmeşte în exemplar unic, în termen de 10 zile de la încadrarea în MAI.
(2) Dosarul personal cuprinde:
a) fişa matricolă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 la ordin;
b) documente cu caracter personal:
i) dosarul de recrutare/candidat;
ii) documentele de atestare a studiilor în copie legalizată;
iii) câte o fotografie color cu dimensiunile 9×12 cm în ţinută civilă şi în uniformă de poliţie;
iv) declaraţia de avere;
v) declaraţia de interese.
c) documente cu caracter profesional:
i) fişele de personal;
ii) jurământul de credinţă;
iii) angajamente;
iv) contractul de muncă, după caz;
v) formularele de evaluare de serviciu/rapoartele de evaluare;
vi) documentele privind participarea la concursurile pentru ocuparea unor posturi vacante;
vii) copiile actelor administrative;
viii) fişa postului;
ix) documentele de promovare a examenelor de grad/capacitate/definitivare în funcţie/profesie;
x) documentele cuprinzând concluziile rezultate în urma activităţii de evaluare/asistenţă psihologică.
d) anexa, care conţine documente cu privire la:
i. notele de cunoaştere;
ii. rezultatele verificărilor în evidenţele operative, precum şi la Serviciul Român de Informaţii;
iii. plângerile formulate împotriva titularului;
iv. rapoartele de verificare şi/sau măsurile aplicate;
v. comunicările parchetelor şi instanţelor de judecată;
vi. copii ale documentelor prin care au fost soluţionate definitiv dosarele întocmite cu ocazia cercetării titularului pentru săvârşirea unor abateri disciplinare.
e) fişa inventar a dosarului.
(3) Actualizarea dosarului personal se face în termen de maximum 5 zile de la producerea unei mutaţii cu privire la datele prevăzute la alin. (2).
(4) Dosarul personal poate fi consultat, astfel:
a) de către titular, în ceea ce priveşte documentele prevăzute la alin. (2) lit. b)-c); acesta poate solicita eliberarea unor copii ale documentelor, în măsura în care nu conţin informaţii clasificate;
b) de către şeful unităţii în a cărei competenţă/coordonare se află titularul;
c) de către şeful şi lucrătorii structurii de resurse umane anume desemnaţi;
d) de către ofiţerii cu atribuţii de control, cu ocazia îndeplinirii unei atribuţii de serviciu, precum şi cei desemnaţi în vederea acordării/reînnoirii autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.
(5) Circuitul dosarelor personale ale personalului în activitate se face astfel:
a) la absolvirea instituţiilor de învăţământ ale MAI, dosarele de candidat se înaintează în termen de 10 zile la unităţile la care aceştia au fost repartizaţi, unde se constituie în dosar personal;
b) la mutarea în altă unitate a MAI, dosarele personale cu toate datele actualizate, inclusiv cu condiţiile de muncă, se trimit la noua unitate, în termen de maximum 5 zile de la data primirii ordinului;
c) la încetarea raporturilor de serviciu, dosarele personale rămân la unitatea din care a făcut parte cel în cauză. Dosarele personale ale celor care se află în competenţe superioare se trimit la unitatea de care aparţine cel în cauză, odată cu copia (extrasul) de pe actul administrativ privind luarea acestei măsuri. Unitatea în evidenţa căreia se află cadrul militar în rezervă completează dosarul de pensie (dacă îndeplineşte condiţiile legale) şi dosarul de rezervist, pe care îl trimite compartimentului management operaţional (similare) al unităţii împreună cu xerocopia cărţii de identitate şi o fotografie color 3×3 cm, în termen de 30 zile de la primirea actului administrativ de trecere în rezervă/retragere ori încetarea raportului de serviciu în vederea eliberării livretului militar. După eliberarea livretului militar, dosarul de rezervist se trimite Centrului militar pe raza căruia aceştia au domiciliul stabil.
ART. 4
Dosarul profesional constituie principalul document de evidenţă nominală a funcţionarilor publici, iar modul de întocmire şi gestionare al acestuia se realizează conform legislaţiei în vigoare, aplicabile acestei categorii de personal.
ART. 5
(1) Fişa matricolă este documentul de evidenţă nominală care cuprinde date cu caracter personal şi profesional.
(2) Fişa matricolă se întocmeşte, în exemplar unic, pentru toate categoriile de personal, cu excepţia funcţionarilor publici şi însoţeşte titularul pe timpul cât acesta se află în evidenţa MAI.
(3) Fişa matricolă se actualizează în termen de maximum 5 zile de la producerea unei mutaţii în datele de personal sau profesionale ale titularului.
(4) Fişa matricolă se poate consulta de către:
a) ofiţerii cu atribuţii de control, astfel:
i. pentru personalul din competenţa conducerii ministerului şi a celui din unităţile aparatului central fără structuri de resurse umane, cu aprobarea directorului general al DGMRU;
ii. pentru celelalte cadre, cu aprobarea şefului/comandantului în a cărui competenţă de numire se află persoanele despre care se solicită date;
b) ofiţerii cu atribuţii de control, cu ocazia îndeplinirii unei atribuţii de serviciu, precum şi cei desemnaţi în vederea acordării/reînnoirii autorizaţiei de acces la informaţii clasificate;
c) membrii consiliilor de disciplină;
d) la transferul/mutarea în altă unitate a ministerului sau în alte structuri din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pe bază de reciprocitate.
(5) La schimbarea categoriei de personal, fişa matricolă însoţeşte titularul.
(6) Se pot întocmi extrase din fişa matricolă, care să ateste vechimea în serviciul militar/ca poliţist, funcţiile îndeplinite şi calificativele obţinute la evaluările anuale, numai pentru poliţiştii transferaţi la alte structuri din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale ori la cererea titularului.
ART. 6
(1) Statul de organizare este documentul de evidenţă nominală în care se menţionează personalul, posturile prevăzute şi ocupate, precum şi funcţiile corespunzătoare acestora.
(2) Actualizarea modificărilor de structură se realizează de către compartimentul organizare structuri/similar.
(3) Menţiunile din statul de organizare privind încadrarea funcţiilor se face de către personalul care are prevăzute în fişa postului atribuţii cu privire la evidenţă.
(4) Consultarea statelor de organizare se face de către şeful unităţii respective şi, ierarhic, pe nivelurile de competenţă şi coordonare.
ART. 7
(1) Dosarele personale/profesionale se păstrează în fişete metalice sau camere cu grilaje metalice, de către structurile de resurse umane ce funcţionează pe lângă şeful în competenţa căruia se află titularii dosarelor.
(2) Dosarele personale/profesionale ale personalului de conducere care intră în competenţa ministrului afacerilor interne şi a secretarilor de stat, precum şi cele ale personalului din unităţile aparatului central, care nu au structuri de personal, se păstrează la DGMRU.
(3) Statele de organizare, registrul de evidenţă a dosarelor personale/profesionale, şi registrele de evidenţă a salariaţilor/funcţionarilor publici se păstrează în fişete metalice sau camere cu grilaje metalice de către structurile de personal în evidenţa cărora se află.
ART. 8
Personalul MAI are obligaţia de a aduce la cunoştinţa compartimentelor de resurse umane/personal modificările privind datele personale sau profesionale, în termen de maximum 5 zile de la producerea acestora.
ART. 9
(1) Este interzisă comunicarea de date sau transmiterea de documente din dosarul personal/profesional către persoanele care nu au dreptul de a le cunoaşte.
(2) Persoanele care au acces sau consultă dosarele personale/profesionale sau fişele matricole, trebuie să posede autorizaţie de acces la informaţii clasificate, cel puţin de nivelul documentelor în cauză şi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal sau profesional, în condiţiile legii.
(3) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a celor vinovaţi.

SECŢIUNEA a 3-a
Evidenţa nominală a cadrelor militare în rezervă sau retragere

ART. 10
Documentele de evidenţă nominală ale ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă/retragere sunt: dosarul personal sau dosarul de rezervist.
ART. 11
(1) Pentru cadrele militare în rezervă care provin din poliţişti, dosarul personal conţine aceleaşi documente întocmite în perioada cât s-au aflat în activitate.
(2) Pentru celelalte cadre militare din rezervă, dosarul personal se întocmeşte în termen de 60 de zile de la acordarea gradului de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în rezervă, de către compartimentul de personal din unitatea unde au satisfăcut serviciul militar şi cuprinde:
a) fişa matricolă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 la ordin;
b) fişa cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la încheierea stagiului de pregătire ca militar cu termen redus sau a convocării de pregătire;
c) formularul aprecierii de serviciu pentru înaintarea în grad;
d) certificat privind rezultatele evaluării psihologice;
e) fişa medicală;
f) fotocopii ale actelor de studii;
g) fişa de evidenţă soldaţi-gradaţi pentru cei care au îndeplinit serviciul militar în termen;
h) o fotografie color, în ţinută civilă, cu dimensiunea de9 X 12 cm.
(3) Documentele ce compun dosarul personal al cadrelor militare în rezervă/retragere se înscriu în inventarul dosarului şi se aranjează în ordinea prevăzută la alin. (2).
ART. 12
Evidenţa dosarelor personale ale cadrelor militare în rezervă/retragere se ţine de către compartimentul specializat, în registrul destinat în acest scop.
ART. 13
Regulile de păstrare, consultare şi manipulare a dosarelor de personal ale cadrelor militare în rezervă/retragere sunt cele stabilite pentru dosarele de personal ale personalului în activitate.
ART. 14
Pentru a fi luaţi în evidenţa grupei de rezervă a MAI, la trecerea în rezervă, unitatea din care sunt trecuţi în rezervă întocmeşte şi înaintează dosarul de rezervist compartimentului management operaţional (similare) în termen de maximum 30 de zile. După eliberarea livretului militar, dosarul de rezervist se trimite Centrului Militar pe raza căruia acesta are domiciliul stabil.
ART. 15
Modificările intervenite în situaţia cadrelor militare în rezervă/retragere, aflate în planurile de mobilizare, vor fi înscrise în fişele ce se păstrează la unităţile care le au în plan, cu ocazia analizării situaţiei încadrării la mobilizare.

SECŢIUNEA a 4-a
Evidenţa nominală a veteranilor de război şi a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare

ART. 16
(1) Documentul de evidenţă nominală al veteranilor de război este fişa de evidenţă.
(2) Fişa de evidenţă se întocmeşte în 5 exemplare de către compartimentul cu atribuţii de resurse umane din inspectoratele de poliţie judeţene sau din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după care se trimite câte un exemplar filialei judeţene a Asociaţiei Veteranilor de Război, Asociaţiei Veteranilor de Război din MAI, inspectoratului general/similar şi DGMRU.
ART. 17
(1) Documentele de evidenţă nominală ale beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt: dosarul personal şi registrul de evidenţă.
(2) Dosarul personal pentru eroii martiri şi răniţii în Revoluţie este întocmit de către lucrătorul desemnat de compartimentul resurse umane/personal din unităţile de poliţie, conform metodologiei stabilite de comisia de specialitate pentru aplicarea Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, constituită la nivelul Guvernului României.
(3) Evidenţa beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se ţine, pe titluri şi categorii de personal, în registrul de evidenţă constituit în acest scop.

SECŢIUNEA a 5-a
Documentele de legitimare şi acces în unităţile MAI şi evidenţa acestora

ART. 18
(1) Legitimaţia de serviciu este documentul oficial care atestă calitatea de poliţist, funcţionar public sau personal contractual.
(2) Legitimaţia de serviciu se foloseşte pentru declinarea calităţii pe care o are titularul numai în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(3) Legitimaţia de serviciu stabileşte, după caz, dreptul posesorului la acces general sau acces limitat în unităţile MAI. Accesul general permite posesorilor intrarea în toate unităţile MAI. Accesul limitat permite posesorilor intrarea numai în unităţile stabilite prin treapta de acces.
(4) Insigna de poliţist este însemnul oficial prin care posesorul îşi declină calitatea în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu şi poate fi confirmată, la solicitare, cu legitimaţia de serviciu.
ART. 19
Evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a insignelor de poliţist se asigură de către:
a) DGMRU, pentru unităţile centrale fără compartimente de resurse umane;
b) structura de resurse umane din inspectoratul general, direcţiile generale/similare, pentru personalul propriu;
c) fiecare unitate cu structură de personal, pentru personalul din subordine;
d) Direcţia Asigurare Logistică Integrată din subordinea Direcţiei Generale Logistice, pentru toate legitimaţiile de serviciu pe care le emite, atât nominal, cât şi numeric, pe arme şi unităţi.

SECŢIUNEA a 6-a
Evidenţa statistică a resurselor umane

ART. 20
(1) Situaţiile statistice se realizează prin prelucrarea datelor şi informaţiilor din evidenţa nominală, manuală sau automată.
(2) Situaţiile statistice se întocmesc conform formularelor şi la termenele stabilite de directorul general al DGMRU.
(3) Situaţiile statistice, numerice sau nominale, se referă la:
a) planificarea resurselor umane – se raportează dinamica prognozată şi realizarea acesteia;
b) motivarea personalului – se raportează recompensele acordate şi sancţiunile aplicate personalului;
c) personalul cercetat pentru comiterea de infracţiuni – se raportează nominal faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale;
d) personalul ministerului care a fost victimă a infracţiunii de ultraj – se raportează nominal, cu descrierea faptei;
e) avansarea în gradul profesional următor – se raportează propunerile personalului aflat în competenţe superioare;
f) ordine şi decoraţii naţionale – se raportează propunerile de decorare cu ordine şi decoraţii naţionale;
g) orice alte date dispuse de conducerea ministerului necesare în vederea luării deciziilor manageriale.
(4) Întocmirea situaţiilor statistice este atribuţia funcţională a structurilor/lucrătorilor de resurse umane.

ANEXA 10

Procedura de notificare privind exercitarea
                        altor funcţii sau activităţi

ART. 1
(1) Poliţistul poate exercita, potrivit legii, funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, precum şi funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate de poliţist, potrivit fişei postului.
(2) Funcţiile sau activităţile prevăzute la alin. (1) se pot exercita fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de poliţist şi, după caz, a obligaţiilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
(1) Poliţistul care intenţionează să exercite funcţiile sau activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) este obligat să informeze şeful unităţii, printr-un raport scris, care trebuie să cuprindă:
a) denumirea şi obiectul de activitate al entităţii;
b) date referitoare la funcţiile/activităţile pe care urmează să le exercite;
c) programul de lucru;
d) drepturile şi obligaţiile pe care le are în cadrul entităţii respective;
e) asumarea faptului că funcţia exercitată în sectorul privat nu este în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca poliţist, potrivit fişei postului;
f) orice alte date pe care le apreciază ca fiind utile.
(2) După înregistrare, raportul se depune la structura de resurse umane.
ART. 3
Poliţistul are obligaţia de a informa şeful unităţii, în termen de 5 zile de la data la care intervin schimbări cu privire la exercitarea funcţiilor sau activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1).

ANEXA 11

 Competenţele de gestiune a resurselor umane

ART. 1
(1) Competenţa emiterii actelor administrative privind numirea în funcţie, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se stabileşte altfel, revine:
a) ministrului afacerilor interne, pentru:
1. şefii unităţilor aparatului central al MAI şi adjuncţii acestora;
2. şefii unităţilor aflate în subordinea/în cadrul MAI şi adjuncţii acestora;
3. şefii unităţilor subordonate unor unităţi ale aparatului central al MAI;
4. personalul care încadrează cabinetele demnitarilor;
5. personalul transferat, delegat sau detaşat în afara MAI indiferent dacă aceasta din urmă se realizează sau nu prin numirea pe o funcţie prevăzută în Statul anexă “M”.
b) şefilor unităţilor aparatului central al MAI, pentru:
1. personalul unităţii, cu excepţia personalului care încadrează Statul anexă “M”;
2. adjuncţii şefilor unităţilor subordonate;
c) şefilor unităţilor aflate în subordinea MAI, pentru:
1. personalul unităţii şi al unităţilor subordonate nemijlocit, fără structură de resurse umane;
2. şefii unităţilor aflate în subordinea/în cadrul acestora precum şi adjuncţii acestora;
d) şefilor unităţilor prevăzute la lit. c) pct. 2, pentru personalul unităţii;
e) şefilor unităţilor subordonate unor unităţi ale aparatului central al MAI, pentru personalul unităţii.
(2) În actele administrative prevăzute la alin.(1), atunci când situaţia impune, se menţionează în mod expres şi echivalarea gradelor profesionale cu gradele militare, respectiv a gradelor militare cu gradele profesionale.
(3) Şefii unităţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. c) pot delega, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, competenţele de gestiune a resurselor umane către şefii unităţilor prevăzuţi la alin. (1) lit. d).
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), şefii unităţilor prevăzuţi la alin. (1) lit. c) stabilesc structura de resurse umane competentă a gestiona activitatea de resurse umane privind personalul unităţii care face obiectul delegării de competenţă.
ART. 2
Ministrul afacerilor interne aprobă:
a) documentaţia necesară pentru participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, prevederile art. 1 aplicându-se în mod corespunzător;
b) documentaţia necesară pentru delegarea sau detaşarea poliţiştilor în afara MAI.
ART. 3
(1) Competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradelor profesionale precum şi pentru repartiţia promoţiilor de absolvenţi, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se stabileşte altfel, revine:
a) ministrului afacerilor interne, în cazul ofiţerilor de poliţie;
b) şefilor unităţilor aflate în subordinea/în cadrul MAI sau, după caz, şefilor unităţilor aparatului central al MAI în beneficiul cărora absolvenţii au fost pregătiţi, pentru agenţii de poliţie.
(2) Competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradelor profesionale de agent de poliţie, absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor de poliţie, care nu promovează examenul de licenţă în prima sesiune organizată în anul absolvirii, revine şefilor unităţilor prevăzute la alin. (1) lit. b).
ART. 4
Competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradului de sergent major în rezervă absolvenţilor anului I de studiu ai instituţiilor de învăţământ superior care, din diferite motive, nu mai continuă studiile, revine şefului unităţii în beneficiul căreia se pregăteau.
ART. 5
Competenţa emiterii actului administrativ privind modificarea raportului de serviciu, pentru împuternicirea poliţistului, pentru a exercita atribuţiile unei funcţii prevăzute cu indemnizaţie de comandă aflată în structura organizatorică a altei unităţi decât cea în care poliţistul este încadrat, revine şefului unităţii în al cărei stat de organizare se află postul vacant/temporar vacant.
ART. 6
Competenţa emiterii actului administrativ privind delegarea poliţistului în interesul eşalonului ierarhic superior revine şefului acestui eşalon. în cazul unităţilor aparatului central al MAI, competenţa emiterii actului administrativ revine ministrului afacerilor interne.
ART. 7
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 lit. c), directorul general al Direcţiei Generale de Paşapoarte şi directorul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor emit acte administrative pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare pe care le coordonează, cu avizul prefectului, privind:
a) definitivarea în profesie;
b) acordarea gradelor profesionale pentru agenţii de poliţie;
c) delegarea, detaşarea, participarea la misiuni internaţionale sau mutarea;
d) suspendarea raporturilor de serviciu, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 27^26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
e) încetarea raporturilor de serviciu ale agenţilor de poliţie.
(2) Actele administrative emise de către prefect pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare, se avizează de către directorul general al Direcţiei Generale de Paşapoarte sau, după caz, directorul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor.

Comentarii

comentarii