Proiectul legii salarizarii: probleme si consecinte. Concluzia: amatorism, contrar Constitutiei, Directivelor Europene si principiilor din lege

  1. Conţinutul legii nu respectă chiar principiile acesteia

 

Principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi funcţie (art. 6 lit. b)

 

Problema:

  • Discriminarea poliţiştilor şi militarilor în ceea ce priveşte salarizarea de la data intrării în vigoare a legii, deşi au avut şi au aceleaşi reglementări în materie de salarizare

Consecinţa:

  • La acelaşi sistem de salarizare, proiectul propune o majorare diferită de la data intrării în vigoare. Astfel, la art. 37 alin. (2) lit. b) şi c) se face o discriminare între militari şi poliţişti

b) Soldele de funcţie ale personalului militar, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;

c) Salariile de funcţie ale poliţiştilor, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;

 

Principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală (art. 6 lit. c)

 

Problema:

  • Salarizarea militarilor şi poliţiştilor se face după funcţii, nu după muncă.

Consecinţa:

  • Astfel, deşi atribuţiile prevăzute în fişele posturilor sunt identice, deci munca este de valoare egală, remuneraţia se face după încadrarea subiectivă în funcţii.

Problema:

  • Nu se respectă prevederile Legii nr. 360/2002, art. 22 alin. (5), în sensul ca funcţiile să fie reglementate prin lege (fiind reglementate prin HG secretă) şi nici prevederile art. 22. – (1) „Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.”. În fapt, în loc să se stabilească coeficienţii de ierarhizare între minimul şi maximul funcţiei corespunzătoare gradului, s-au reglementat funcţii care au aferente coeficienţi de ierarhizare şi care prevăd cu ce grade pot fi ocupate.

Consecinţele:

  • avansarea în grad poate fi blocată de neexistenţa unei funcţii care să permită a fi ocupată cu gradul în care urmează a se efectua avansarea.
  • sunt poliţişti încadraţi pe o funcţie, desfăşoară activităţile prevăzute în fişa postului pentru acea funcţie şi sunt salarizaţi corespunzător unei funcţii inferioare pe motivul că nu are gradul corespunzător pentru ocuparea funcţiei respective.

Problema:

  • Nu există o diferenţiere în salarizarea poliţiştilor după felul muncii.

Consecinţele:

  • Poliţiştii cu atribuţii în domeniul didactic şi sanitar sunt salarizaţi ca poliţişti, deşi fac muncă de valoare egală cu a angajaţilor din domeniile specifice, didactic, respectiv sănătate;
  • Poliţiştii cu atribuţii în domeniul criminalistic sunt salarizaţi diferit faţă de criminaliştii din Ministerul Justiţiei, deşi fac aceeaşi muncă;

Problema:

  • Nu există o diferenţiere între poliţiştii locali şi personalul cu alte atribuţii din primărie. Poliţiştii locali nu sunt în anexa specifică angajaţilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Consecinţa:

  • Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul rutier şi al ordinii publice sunt salarizaţi în funcţie de voinţa politică a primarului/consiliului local, ca şi ceilalţi angajaţi din primărie, deşi munca lor este de valoare egală cu a poliţiştilor din aceleaşi domenii de activitate.

Problema:

  • Salarizarea angajaţilor din primării/poliţii locale se face diferit de la o localitate la alta, în funcţie de voinţa politică a primarului/consiliului local şi buget;

Consecinţa:

  • Salarizarea nu are legătură cu munca prestată. Angajaţi care desfăşoară prestează aceeaşi muncă vor primi o remuneraţie diferită de la o localitate la alta sau chiar diferită de la an la an în acelaşi loc de muncă.

Problema:

  • Aceeaşi activitate este prestată de angajaţi ai unor instituţii diferite.
  • Principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu nu înseamnă automat o complexitate şi o importanţă mai mare a muncii, fiind doar pretext de a încălca principiul remuneraţiei egale la muncă egală.

Consecinţa:

  • Persoane care desfăşoară aceeaşi activitate la serviciile de evidenţă a persoanei, cazier, paşapoarte şi permise, sunt încadrate diferit (poliţişti sau personal contractual) şi primesc o remuneraţie diferită în funcţie de angajator, Instituţia Prefectului sau MAI.
  • Persoane care desfăşoară aceeaşi activitate la instituţiile din administraţia publică (ex. ANAF) sunt remunerate diferit în funcţie de încadrarea instituţiei, central sau regional.

 

Principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor (art. 6 lit. d)

 

Problema:

  • Nu există criterii care să facă o ierarhizare a responsabilităţii, complexităţii şi riscurilor activităţii;

Consecinţele:

  • Poliţiştii sunt plătiţi în funcţie de încadrarea pe funcţie, fără vreo diferenţă a remuneraţiei în funcţie de criteriile enumerate în principiu;
  • Între anumiţi poliţişti care prestează aceeaşi muncă, cu aceeaşi vechime, complexitate, riscuri şi având acelaşi nivel al studiilor, remuneraţia este şi cu 50% mai mare (ex: între agent şef principal de poliţie de la judiciar cu studii superioare 4259 lei şi comisar şef de poliţie de la judiciar 6844 lei). Trecerea în categoria ofiţerilor depinde de un concurs organizat în acest sens de către angajator, în limita unui număr de posturi aprobat, în condiţiile în care ceilalţi funcţionari publici promovează în clasă în urma unui examen organizat după absolvirea studiilor superioare, fără să depindă de un număr de posturi aprobate.

 

Principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilităţii salariale pentru personalul din sectorul bugetar (art. 6 lit. g)

 

Problema:

  •  Salarizarea angajaţilor din administraţia publică locală se face diferit de la o localitate la alta, în funcţie de voinţa politică a primarului/consiliului local şi buget;

Consecinţa:

  • Salariile vor fi diferite de la un an la altul, nu se poate respecta principiul predictibilităţii;

 

Legea creează o situaţie mai nefavorabilă unor angajaţi, decât situaţia actuală

 

Problema:

  • Potrivit art. 37 alin. (5), începând cu 01 ianuarie 2018 salariile de bază nu pot fi mai mari decât cele prevăzute a fi în 2022, aplicându-se nivelul prevăzut în lege pentru anul 2022;

Consecinţa:

  • Nu se respectă principiul dreptului câştigat, unele salarii vor fi diminuate (ex. în familia ocupaţională „administraţia publică”)

Problema:

  • Nu se mai prevede dreptul militarilor şi poliţiştilor la solde/salarii compensatorii cu ocazia ieşirii la pensie

Consecinţa:

  • Militarii şi poliţiştii pierd acest drept şi sunt discriminaţi în raport cu ceilalţi colegi care au ieşit/ies la pensie înainte de intrarea în vigoare a legii salarizării;

Problema:

  • Salariul de bază se echivalează cu salariul funcţiei de bază (care cuprinde salariul de funcţie, salariul de grad, gradaţia şi indemnizaţia de comandă).

Precizare: în acest moment, în MAI, salariul de bază este echivalat cu salariul de funcţie şi nu poate fi mai mic de 1450 lei.

Consecinţa:

  • Creşterea salariului de bază minim pe economie nu va aduce o creştere şi a salariilor funcţiilor de bază ale poliţiştilor.

Problema:

  • Anexa VI Capitolul II Secţiunea a 11-a art. 89 alin. (2), prin excepţie de la art. 21, pentru activitatea desfăşurată de militari şi poliţişti, ca ore suplimentare, în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale nelucrătoare, majorarea de 100% se calculează la solda/salariul de funcţie.

Consecinţa:

  • Celelalte categorii de bugetari, inclusiv personalul civil din MAI şi apărare, vor primi majorarea la salariul de bază, iar militarii şi poliţiştii, la salariul de funcţie (o componentă a salariului de funcţie, echivalent cu salariul bază).

 

Legea nu păstrează sistemul de salarizare pentru toate categoriile de bugetari. Nu au acelaşi mod de calcul al salariilor, sporurilor, adaosurilor, majorărilor

 

Problema:

  • Salariul de bază nu mai este echivalent cu salariul de funcţie, ci cu salariul funcţiei de bază.

Consecinţe:

  • Pentru toţi bugetarii, anexele reglementează salariile de bază la care se calculează sporurile şi indemnizaţiile, iar pentru militari şi poliţişti, anexele reglementează componentele salariului funcţiei de bază, deşi sporurile, indemnizaţiile, majorările se calculează la o valoare mai mică, adică la o componentă a salariul funcţiei de bază, respectiv salariul de funcţie.
  • Pentru toţi bugetarii salariile de bază se calculează prin raportare sub formă de coeficient la salariul de bază minim pe economie, numai la poliţişti şi militari o componentă a salariul funcţiei de bază (echivalentul salariului de bază) se va raporta la salariul minim pe economie.

Problema:

  • Pentru militari şi poliţişti, gradaţia de vechime se calculează la salariul de funcţie şi este inclusă în salariul funcţiei de bază.

Consecinţa:

  • Discriminarea militarilor şi poliţiştilor în raport cu celelalte categorii de bugetari, prin faptul că la primii, gradaţia de vechime se calculează la salariul de funcţie şi intră în salariul funcţiei de bază, echivalentul salariului de bază, iar pentru ceilalţi, gradaţia de vechime se determină prin majorarea salariului de bază din anexă şi rezultă un nou salariu de bază majorat.

Problema:

  • La militari şi poliţişti gradaţia este de 3% la salariul funcţiei, existând 7 gradaţii;

Consecinţa:

  • Pentru celelalte categorii bugetare gradaţia de vechime  are 5 gradaţii calculate la salariul de bază, procentul însumat este de 22,5, iar militarii şi poliţiştii au 7 gradaţii calculate la salariul de funcţie (mai mic decât salariul de bază/salariul funcţiei de bază), procentul însumat fiind de 21%.

Problema:

  • Art. 13 din Anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 2-a trebuia să fie la reglementările generale aplicabile tuturor bugetarilor „(1) Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care se află in situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.”

Consecinţa:

  • Categoriile de bugetari din anexa VI pot beneficia de sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar, iar ceilalţi nu pot beneficia de aceste prevederi.

Problema:

  • În  loc să fie în anexe valoarea reală/integrală a salariilor, s-au creat „artificii” de a acorda majorări la salariile din anexă, tuturor angajaţilor din domeniul respectiv ( Anexa VI, Cap. II, Secţiunea a 3-a art. 19)

Consecinţa:

  • Prevedere nejustificată, care derogă de la normele de tehnică legislativă. Toate domeniile sunt speciale şi îndeplinesc o anumită prerogativă constituţională.
  • Procentul se va aplica ca o majorare şi nu, se va interpreta ca fiind majorate cu 7,5%, astfel că sporurile, alte majorări, indemnizaţiile se vor aplica la salariile de funcţie din anexă.

 

D. Legea cuprinde prevederi ilogice, unele neaplicabile sau susceptibile de interpretare şi aplicare diferită

 

Problema:

La art. 10 alin. (2) se prevede că fiecărei funcţii, fiecărui grad profesional îi corespund cinci gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică.

La Anexa VI, Capitolul II, Secţiunea 1, art. 11 alin. (1) se prevede dreptul poliţiştilor şi militarilor la 7 gradaţii, în raport cu timpul servit în calitate de militar sau poliţist.

Legea nu prevede o derogare de la art. 10 alin. (2) cu privire la gradaţiile de vechime.

Consecinţa:

  • Se poate interpreta că sunt două drepturi care nu se exclud şi se aplică concomitent, gradaţia de vechimea în muncă şi gradaţia pentru timpul servit în calitate de militar/poliţist.

Problema;

  • La Anexa VI, Capitolul II, Secţiunea 1, art. 2 alin. (5) se prevede că, prin personal civil, în sensul prezentei legii, se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual.

Consecinţa:

  • Drepturile prevăzute la acest capitol pentru personal civil se aplică tuturor funcţionarilor publici şi personalului contractual, indiferent de instituţie, pentru că nu prevede în mod expres că se referă doar la cei din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Problema:

Art. 21 reglementează munca suplimentară în sensul că prevede un spor de 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie dacă munca a fost desfăşurată în timpul săptămânii şi un spor de 100% dacă munca a fost desfăşurată în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale nelucrătoare.

La anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 11-a art. 89, prin derogare de la art. 21, se prevede acordarea unei majorări de 100% pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează.

Consecinţele:

  • Întrucât nu se face precizarea că se derogă de la un anumit alineat al art. 21, se înţelege că nu se aplică art. 21 în integralitatea sa, inclusiv sporul de 75% pentru munca suplimentară din timpul săptămânii.
  • Dacă s-ar deroga de la art. 21 alin. (3), poliţiştii vor avea un spor pentru munca suplimentară din timpul săptămânii şi o majorare de 100% pentru munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează.
  • De asemenea, întrucât singura legătură cu munca suplimentară de la anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 11-a art. 89 este derogarea de la art. 21, se poate interpreta că articolul reglementează doar majorarea de 100% pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează, fără a se preciza dacă aceasta este în timpul programului normal de lucru sau muncă suplimentară. De asemenea, în această situaţie, poliţiştii nu vor mai beneficia de sporul pentru munca prestată suplimentar în cursul săptămânii.

Problema:

Art. 1 alin. 3 prevede că drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege. La alin.

Art. 1 (1) se referă la personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

Art. 2 prevede ca domeniu de aplicare şi personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

L 51/2006 cu modificările ulterioare, cazul ANPSC

Consecinţa:

  • Legea nu are ca obiect de reglementare sistemul de salarizare al instituţiilor finanţate integral din venituri proprii – alin. (1), nu li se aplică alin. (2), dar se aplică dispoziţiile prezentei legi?! Sau altfel spus, deşi nu are ca obiect de reglementare sistemul de salarizare al instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, legea se aplică şi acestora, dar drepturile salariale nu vor fi în mod exclusiv cele prevăzute de lege !?

Problema:

  • Legea nu mai reglementează dreptul militarilor/poliţiştilor la ajutoare sau plăţi compensatorii la ieşirea la pensie.

Consecinţa:

  • Nu se poate aplica anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 7-a art. 65 alin. 5 pentru personalul detaşat „Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu (…)

Problema:

Art. 18 alin. (1) Ordonatorii de credite acordă indemnizaţii de hrană anuale, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, care potrivit legii, beneficiază de drepturile de hrană potrivit OG nr. 26/1994.

Legea nr. 155/2010 art. 351 alin. (1) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” 

Consecinţa:

  • Nu este clar cum se vor aplica aceste prevederi personalului poliţiei locale, întrucât nu sunt menţionaţi la excepţia acordării indemnizaţiei de hrană, deşi primesc norma de hrană conform OG nr. 26/1994. Pe de altă parte, legea reglementează o indemnizaţie de hrană, nu drepturi de hrană care se acordă personalului poliţiei locale în natură sau în bani, în funcţie de fondurile bugetare şi Hotărârea Consiliului Local.

Problema:

  • Anexa VIII, capitolul II lit. A privind salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate face referire punctuală la salarizarea funcţiilor specifice Arhivelor Naţionale. La nivelul Arhivelor Naţionale există personal contractual (arhivari şi arhivişti) şi funcţionari publici. Funcţionarii publici nu se regăsesc la anexa VIII.

Consecinţa:

  • Nu se ştie ce reglementări se aplică funcţionarilor publici din cadrul Arhivelor Naţionale.
  • Deşi este o instituţie publică centrală conform art. 1 alin 1 din HG 1376/2009, Arhivele Naţionale nu sunt enumerate la Anexa 8, capitolul 1, lit. A salarii pentru administraţia publică centrală, cu menţionarea expresă a denumirii instituţiei.

 

Drepturi care nu sunt reglementate şi care urmează a se stabili potrivit Codului Muncii

 

Problema:

  •   Legea nu reglementează munca prestată în timpul programului normal de muncă, în repausul săptămânal

Consecinţa:

  • Legea se completează cu prevederile Codului Muncii, care trimite la negociere, iar instituţiile publice refuză negocierea cuantumului sporului întrucât alte acte normative stabilesc în mod expres şi limitativ ce se pot reglementa prin acorduri colective.

Problema:

  •   Legea nu reglementează munca prestată în timpul programului normal de muncă, in zilele de sărbători legale declarate ca fiind nelucrătoare.

Consecinţa:

  • Legea se completează cu prevederile Codului Muncii, care trimite la negociere, iar instituţiile publice refuză negocierea cuantumului sporului întrucât alte acte normative stabilesc în mod expres şi limitativ ce se pot reglementa prin acorduri colective.

 

 

Multumim celor ce ne-au comunicat observatii si propuneri. Asteptam si alte probleme identificate.

Materialul va fi finalizat marti, dupa Paste.

Comentarii

comentarii