Este greu de estimat logica înfiinţării unei firme şi desfiinţarea sa peste doar câteva luni. Şi totuşi, acest fenomen s-a manifestat în proporţii semnificative şi în Timiş. Inspectorii ANAF vor să verifice dacă e doar un incident sau se ascunde altceva în spatele acestor iniţiative antreprenoriale cu viaţă extrem de scurtă.

Sfârşit prematur

Închiderea a mii de societăţi la foarte scurt timp de la înfiinţare, în doar câteva luni pe parcursul acestui an, i-au făcut pe inspectorii ANAF să privească cu suspiciune acest fenomen şi să iniţieze verificări la nivel naţional.

Potrivit unui studiu al societăţii de analiză economică Keysfin peste 2.000 de societăţi şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului în ultimul an, la doar câteva luni de la înfiinţare, cele mai multe fiind localizate în Bucureşti, Timiş, Ilfov, Bihor, Constanţa şi Cluj.

Peste 60% dintre ele au activat în comerţ şi servicii, domeniile cele mai dinamice ale economiei, dar şi cele care au cel mai ridicat risc investiţional.

„Vorbim, în primul rând, de mici afaceri, SRL-uri înfiinţate pentru a derula operaţiuni de comerţ, dar şi business-uri din alte domenii, precum construcţii, intermedieri, producţia de bunuri de larg consum şi HORECA, adică hoteluri, baruri şi restaurante. Sunt firme care au tăiat măcar o factură şi n-au avut forţa financiară sau know how-ul managerial care să le facă să continue”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Conform datelor făcut publice, cele mai multe firme de acest fel au fost înregistrate în Bucureşti – 675, capitala fiind urmată de Ilfov cu 145, Bihor cu 134, Constanţa cu 133, Timiş cu 120 şi Cluj cu 106.

La polul opus se află zonele în care activitatea antreprenorială este la cote ceva mai reduse, precum Tulcea, Botoşani, Harghita şi Covasna, unde s-au înregistrat, în 2014, sub zece firme care n-au rezistat mai mult de câteva luni.

Cele 120 de firme „de uz limitat” au generat însă suspiciuni la nivelul ANAF, care va verifica activitatea acestor societăţi, existând bănuieli că unele ar fi folosite pentru acoperirea unor operaţiuni comerciale ilegale sau pentru evaziune fiscală. Aceasta deoarece dintre cele 2067 de firme înfiinţate pe termen scurt la nivel naţional, 1.145 au depus datele financiare la Ministerul Finanţelor, iar cifra de afaceri cumulată a depăşit  214,1 milioane de lei. Aceasta înseamnă o medie de peste 41.000 de euro pe firmă, ceea ce este destul de mult pentru nişte societăţi nou înfiinţate.

Rezultatul verificărilor, aşteptat în cazul „baştanilor” timişoreni

În paralel cu aceste verificări, se aşteaptă rezultatele campaniei generate la începutul acestui an, când, printr-un ordin al preşedintelui ANAF, în cadrul Direcţiei Verificări Fiscale a fost înfiinţat şi Serviciul Regional de Verificări Fiscale Timişoara care are ca obiectiv “extinderea programului de verificare fiscală a persoanelor fizice supuse impozitului pe venit”.  

Tot în primăvară se spunea că, din analizele efectuate pe baza datelor disponibile până în prezent a rezultat, la nivelul regiunii, un prim eşantion de circa 320 de persoane fizice cu risc fiscal mai mare de un milion de lei, de verificarea acestora urmând a se ocupa Serviciul Regional de Verificări Fiscale, ce va avea opt inspectori plus şeful de serviciu. ANAF susţinea atunci că primul eşantion de control este unul preliminar şi că numărul de persoane identificate cu risc poate creşte pe măsura dezvoltării sistemelor de analiză a riscului.

Printre aceştia se numără, în cazul Timişului, deţinători de companii cu rezultate financiare precare (cazul “patron bogat/firmă săracă“) – „situaţia poate apărea în orice domeniu de activitate economică, dar cu precădere în activităţile cunoscute ca fiind cu grad ridicat de risc fiscal (produse accizabile, construcţiile, comerţ cu produse agro-alimentare, exploatarea materialului lemnos, comerţ cu amănuntul)”, menţionând oficialii ANAF.

O a doua categorie luată în vizor pe plan local e cea a persoanelor fizice care nu figurează cu venituri declarate administraţiei fiscale sau cu venituri declarate foarte mici (persoane care realizează venituri ilegale, din sfera ilicitului penal sau contravenţional – activităţi economice nedeclarate, fraudă, posibil trafic ilegal , cămătărie, corupţie, şantaj), aici fiind vorba, cu precădere, de celebrii baştani ai Timişoarei, organizaţi în clanuri. Din grupul celor 320 nu puteau să lipsească fotbaliştii şi maneliştii.

„Se aşteaptă rezultate în lupta cu marea evaziune fiscală, mai ales că acesta a fost scopul declarat al reorganizărilor de la nivelul ANAF. Acum însă, analizând şi protestele care au loc la nivelul ţării, se pare că şi statul a ajuns la concluzia că majorarea salariilor este o soluţie mai bună decât tot felul de reorganizări în cazul cărora e posibil să se constate că s-au cheltuit bani şi s-au alocat resurse importante degeaba”, spune Negoiţă Voinea, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „ProLex”

Sursa timpolis.ro

Comentarii

comentarii