Nota Pro Lex:

Problemele mentionate mai jos au fost discutate in detaliu cu reprezentantii IGPF, concluzia acesotra a fost ca problemele sunt rezolvabile si ca multe dintre acestea se puteau rezolva la nivelul structurilor teritoriale.

Procesul verbal al sedintei si raspunsul punctual al IGPF vor fi publicate ulterior pe site.

 

Problemele identificate de Pro Lex la nivelul structurilor politiei de frontiera

 

Nr. crt.	PROBLEMA	ARGUMENTARE	SOLUȚII
1. ASPECTE OPERATIVE
1	Există probleme privind acordarea avizului de poliție judiciară, fapt ce generează dificultăți de finalitate judiciară. (Anexa nr. 2)	Reglementările interne stipulează că numai lucrătorii compartimentelor CMIIT au dreptul să fie organe de cercetare penală. Ca urmare, apar dificultăți la nivelul subunităților care au unul sau doi astfel de lucrători. Aceasta problemă nu vizează volumul de muncă, pentru că încărcătura în domeniu nu este foarte mare. Întocmind acte de constatare în temeiul art. 61din CPP, uneori la distanțe mari de sediul subunității, mijloacele de probă ce pot fi administrate sunt mai puține. Nu pot fi făcute operativ cercetări la fața locului, nu pot fi audiați oportun martori și astfel este mai greu de completat probatoriul.	Evaluarea situației la IGPF și dimensionarea corespunzătoare a numărului de persoane ce dețin avizul de poliție judiciară, astfel încât să poată fi acoperite adecvat nevoile operative.
2	Activitatea în cadrul urmăririi penale desfășurată de către polițiștii de frontieră cu aviz de poliție judiciară, nu are ponderea corespunzătoare în ansamblul activității.	Deși cercetarea penală reprezintă circa 80% din totalul muncii desfășurate de către polițiștii de frontieră cu aviz de poliție judiciară, aceasta este cuantificată cu numai 2% în fișa postului.	Reevaluarea ponderii activității de cercetare penală în fișa postului polițiștilor de frontieră cu aviz de poliție judiciară.
3	Cu motivarea că personalul este insuficient, nu se acordă orele lucrate suplimentar care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în termen de 60 zile de la efectuare şi nici nu se plătesc cu majorarea de 75%. (Anexa nr. 1)	Deși problema există efectiv, nu au fost identificate soluții de rezolvare, astfel încât se încalcă drepturile personalului și nu se compensează timpul muncit.	– Reluarea semnalărilor la MAI, deoarece aceasta este o problemă generală ignorată instituțional. – Completarea deficitului de personal. – Identificarea soluțiilor legale și organizatorice care să permită acordarea drepturilor.
4	Prevederile art. II privind uzul de armă din Legea 280/2011 nu corespund situației operative existente la nivelul structurilor PFR, vechea forma fiind mai adecvată. (Anexa nr. 1)	Conținutul art. 322 nu acoperă situațiile în care polițiștii de frontieră ar trebui să poată face uz de armă pe timpul misiunilor curente în scopul reținerii persoanelor care săvârșesc diferite fapte ilegale – spre exemplu, fuga contrabandiștilor.	Inițierea demersurilor în vederea modificării legislației, astfel încât să poată fi acoperite adecvat situațiile pe care polițistul de frontieră le poate întâmpina pe timpul misiunilor.
5	Există probleme numerice și calitative privind mijloacele de mobilitate,  asigurările pentru acestea și gestionarea situațiilor în care autovehiculele suferă avarii în timpul desfășurării activităților operative. (Anexa nr. 1)	Deși mijloacele de mobilitate sunt asigurate, iar actele normative prevăd că pagubele produse în timpul îndeplinirii misiunilor nu se impută, polițiștii de frontieră sunt obligați la plată. Este cazul autovehiculelor care se defectează din cauza terenului accidentat din zona de frontieră. Există mijloace de transport slabe calitativ (IVECO), care s-au deteriorat rapid, nu și-au atins durata de exploatare și nu pot fi înlocuite, ceea ce determină, de fapt, deficitul capacității de transport.	– Suportarea din asigurări a pagubelor. – Evaluarea situației mijloacelor de mobilitate ale subunităților de frontieră, scoaterea celor inutilizabile și înlocuirea cu autovehicule funcționale.
6	Se remediază cu foarte mare întârziere defecțiunile ce survin la mijloacele de mobilitate. (Anexa nr. 2)	Exista situații când, pentru un set de plăcuțe de frână, autospecialele sunt indisponibile mai multe luni, ceea ce afectează capacitatea operativă a subunităților.	Solicitarea de date direct de la subunități pentru cunoașterea situației reale și asigurarea de reparații cu prioritate la mijloacele de mobilitate operative.
7	Nu este prevăzut de reglementările în vigoare un scurt repaus pe locul de serviciu pentru polițiștii de la Compartimentele ture serviciu. (Anexa nr. 1)	Absența timpului de repaus afectat pentru diferite nevoi curente – servitul mesei, schimbatul/completatul/ ajustatul echipamentului/mijloacelor tehnice din dotare generează probleme. De aceea, polițistul de frontieră care efectuează asemenea operații riscă să fie sancționat.	Instituționalizarea și asigurarea, prin planificare/rotație, a unui scurt repaus pe locul de serviciu pentru polițiștii de la Compartimentele ture serviciu.
8	Nu este clară modalitatea în care se poate realiza controlul conducerii SPF asupra patrulelor aflate în misiune. Pe timpul serviciului există practica testării personalului cu aparatul Drager de către polițiști de frontieră care nu dețin competențele oferite de OUG 195/2002 (chiar dacă nu este conducător auto). Prin Dispoziția nr. 20559/2014 s-a stabilit că personalul cu funcții de conducere/aflat în control in PTF poate să efectueze controale privind sumele bănești aflate asupra polițiștilor de frontieră. (Anexa nr. 3)	Situația pare paradoxală în contextul în care controlul managerial este aplicat în structurile PFR de ani buni. Avem în vedere faptul că există cazuri în care șefii de SPF interpretează în mod personal modalitatea în care pot realiza astfel de activități. Astfel: – se simulează abuziv comportamentul infracțional, se folosesc mașini cu numere roșii provizorii și tertipuri diverse; – se vânează greșeli, se provoacă o serie de  comportamente atipice din partea polițiștilor de frontieră controlați; – se manifestă duritatea inutilă în situații ce pot fi rezolvate neconflictual. Rezultatul este că manifestările menționate pot induce în timp reacții extreme din partea patrulelor PF controlate, care pot contribui la apariția de evenimente grave.	Pentru a se evita neînțelegerile privind controlul patrulelor PF și a asigura caracterul său unitar, solicităm întocmirea unei proceduri care să clarifice modalitatea de desfășurare a controalelor. Controlul privind sumele bănești aflate asupra polițiștilor de frontieră să poată fi efectuat numai de către ofițerii de la serviciul/biroul control.
9	Cu toate că îndeplinesc atribuțiile principale ale PFR, funcțiile operative de la nivelul SPF/Grupuri de Nave sunt cele mai prost plătite, fapt ce generează demotivarea personalului. Aceasta deși toate celelalte activități gravitează, de fapt, în jurul misiunilor de control și supraveghere a frontierei de stat. O situație asemănătoare se înregistrează și în ceea ce privește funcțiile de coordonare a turelor de serviciu. Statele de organizare nu sunt uniforme, nici chiar în cadrul subunităților de același tip. Există probleme și din cauza delegărilor de la o structură la alta fapt care influențează activitatea polițiștilor de la structurile de la care pleacă personal și are efecte asupra îndeplinirii misiunilor.  (Anexele nr. 1, 3, 4)	1. Misiunile de bază ale PFR, supravegherea și controlul frontierei de stat, sunt executate de către agenții din turele de serviciu de la SPF. Considerăm că importanța reală a acestei categorii de personal trebuie să se regăsească atât în ierarhia stabilită prin statele de organizare, cât și pe plan financiar. În momentul de față, chiar dacă atribuțiile sunt aceleași, există diferențe nejustificate de ierarhizare și de salarizare a agenților de la ture serviciu și compartimentele de sprijin – funcțiile sunt de agent II și III, în situația în care cea mai mică funcție este agent IV. Sunt comune situațiile în care agentul III este șeful patrulei din care face parte agentul II, având astfel responsabilități suplimentare, chiar dacă are  remunerație mai mică. Acest fapt demonstrează că sistemul actual de ierarhizare nu reflectă realitățile. 2. La nivelul turelor serviciu din cadrul SPF coordonatorii acestora desfășoară activități de conducere cu responsabilitățile aferente, fără a beneficia de sporul de conducere existent la nivel MAI. Se ajunge la situația paradoxală că un șef de birou cu 5 subordonați beneficiază de spor de conducere, iar coordonatorul turei de serviciu din cadrul SPF nu. Aceasta cu toate că are un număr mai mare de subordonați și deține responsabilități cel puțin similare șefului de birou. În Anexa 7, art. 8 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se prevede: „(1) Cadrele militare în activitate, polițiștii (…) care îndeplinesc funcții de comandă beneficiază lunar de solda/salariul de comandă de până la 25% din solda/salariul de funcție. (2) Funcțiile pentru care se acordă solda/salariul de comandă, mărimea concretă a procentului, precum și normele de acordare/suspendare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.” În prezent este în vigoare OMAI nr. S/214/2011.	Propunem identificarea și aplicarea soluțiilor de egalizare la agent principal (cel puțin agent I) a nivelului funcțiilor agenților de poliție de frontieră care îndeplinesc atribuții similare de la ture serviciu. Pe această cale se asigură motivarea corespunzătoare a personalului operativ. Acest fapt este  conform cu prevederile Convenției nr. 100/1951 a Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru.               În vederea motivării ofițerilor și stabilizării acestora la SPF pentru îndeplinirea atribuțiilor de coordonatori de tură propunem să li se acorde indemnizația de conducere. Uniformizarea statelor de organizare, astfel încât să se asigure funcții de același nivel pentru personalul care îndeplinește atribuții similare/comparabile.
10	Echipamentul de protecție specific anotimpurilor pentru personalul care efectuează misiuni în teren este inadecvat, nu corespunde calitativ și este insuficient, respectiv pentru personalul care efectuează controlul navelor. (Anexa nr. 5)	Echipamentul este învechit, iar din cauza uzurii este dificil de folosit. Echipamentul bleumarin nu este adecvat pentru condițiile din teren și de anotimp.	Introducerea în dotare a echipamentului de protecție adecvat tipului de misiune și condițiilor de timp/anotimp/stare a vremii.
11	Dotarea cu mijloace de protecție/ autoapărare și aparatură portabilă de supraveghere este deficitară. (Anexa nr. 5)	De exemplu, la ITPF Sighetu Marmației nu sunt asigurate pe efectiv bastoane/tomfe; spray iritant lacrimogen – inexistent; baston electroșocuri etc. Aparatura portabilă de supraveghere pe timp de zi/ noapte, cu terminale „Tetra” este asigurată 75% față de necesar, iar kit-urile hands free nu există.	Completarea deficitului de dotare cu prioritate față de nevoile SPF.
12	În cele mai multe situații nu se emit dispoziții scrise/sau verbale consemnate în scris anterior desfășurării de activități profesionale ca ore suplimentare în afara programului normal de lucru.	Polițiștii de frontieră au nevoie să dovedească faptul că sunt în exercițiu funcțiunii în cazul în care sunt cercetați penal, pentru a fi considerați ultragiați, ca acțiunilor lor să fie considerate ca fiind efectuate în timpul serviciului pentru a beneficia de asistență juridică gratuită, precum și pentru a fi considerați victime ale accidentelor de muncă.	Emiterea de către IGPF a dispoziției care să prevadă că polițiștii aflați în timpul programului normal de lucru sunt considerați în serviciu și după acesta până la terminarea misiunii, ca ore suplimentare. Chemarea la serviciu a polițiștilor de frontieră pentru efectuarea de activități ca ore suplimentare să se facă din dispoziția scrisă sau verbală consemnată în scris la ofițerul de serviciu/la permanență, anterioare desfășurării misiunilor.
13	Există dificultăți privind atestarea personalului Navigant ce încadrează navele MAI. Astfel, dreptul de a executa misiuni cu navele MAI și de a deservi tehnica de la bordul acestora fiind suspend în cazul neîndeplinirii cerințelor stabilite dec reglementările în vigoare. (Anexa nr. 4)	Art. 11 alin. (2) din Instrucțiunea nr.111/2013 privind atestarea personalului Navigant ce încadrează navele MAI prevede ca personalul Navigant care la data intrării în vigoare a reglementării nu este atestat  va susține examenul de atestare în termen de cel mult 3 ani de  la această dată. Conform prevederilor art. 4 alin. (4) perioada de valabilitate a atestatului este de 5 ani. Conform prevederilor art. 12 alin. (2) personalul navigant aflat în situația prevăzut la alin. (1) al art. 12 este pus la dispoziție, în conformitate cu actele normative în vigoare. Însă punerea la dispoziție în condițiile art. 12 litera b) nu prevede și situația de excepție creată de angajator prin neorganizarea în timp util a cursului necesar sau a examenului de reconfirmare pe post.	Asigurarea condițiilor pentru îndeplinirea criteriilor necesare atestării personalului Navigant. Excluderea din Instrucțiunile nr. 111/2013 a condiției privind reatestarea la fiecare 5 ani, similar practicii existente în sistemul de carieră al personalului navigant civil. Atestarea să fie obligatorie în cazul schimbării locului de muncă/tipului de navă, precum și dacă personalul nu a navigat mai mult de 2 ani. Să fie menținută obligativitatea frecventării la fiecare 5 ani a cursului de perfecționare pentru reconfirmarea pe post.
2. ASPECTE DE STATUT
14	Nu se acordă Semnul Onorific „În serviciul Patriei” polițiștilor de frontieră în activitate care în perioada 1990 – 2005 au avut calitatea de polițist de frontieră angajat cu contract. (Anexele nr. 1, 3)	– Deși au avut calitatea de militari, persoanele în discuție pierd drepturi care contează ca vechime în activitate la calculul pensiei. – Problema respectivă a mai fost semnalată de „Pro Lex”, dar MAI nu a întreprins demersurile necesare. – Legea 573/2004 și Legea 574/2004 prevăd la art. 7 din Anexa nr. 1 ca pentru conferirea Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și funcționarii publici cu statut special trebuie să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate. – Art. 7 din Anexa 1 la Regulamentul privind descrierea și modul de acordare a Semnului onorific „În Serviciul Patriei” prevede că pentru conferirea semnului, funcționarii publici cu statut special trebuie să îndeplinească următoarele condiții: „a) să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;…” – Conform Legi privind pensiile militare de stat, art. 3, lit. e), pct. 2 la vechimea în serviciu este recunoscuta și calitatea de militar angajat cu contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract, soldat si gradat voluntar/soldat și gradat profesionist. „Art. 3. În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: 1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate; 2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; ” Este evident faptul că serviciul ca polițist de frontieră angajat cu contract a fost efectuat în domeniul ordinii publice.	Reluarea demersurilor pentru soluționarea favorabilă a situației de către MAI.
3. PROBLEME/DREPTURI DE PERSONAL
15	La nivelul PFR sunt deficiențe privind transparența politicii de resurse umane. Nu există informații suficiente referitoare la posturile vacante în toate structurile. (Anexa nr. 2)	Din cauza absenței informațiilor nu se poate realiza competiția reală și benefică pentru ocuparea posturilor cu personalul cel mai competent.	Realizarea sistemului centralizat de informare asupra tuturor posturilor vacante la nivel de instituție, indiferent de tip, nivel ierarhic și unitate/subunitate.
16	PFR a scos la concurs un număr redus de posturi de ofițeri cu recrutare din rândul agenților doar pentru structurile neoperative (logistică, financiar), în timp ce IGP a scos la concurs mai ales posturi la structurile operative. (Anexa nr. 3)	Ocuparea posturilor de ofițeri pentru structurile operative poate fi o soluție rapidă de acoperire a deficitului de personal.	Este util ca IGPF să comunice dacă se vor scoate la concurs pentru structurile operative posturi de ofițeri din sursă internă cu recrutare din rândul agenților PF, pentru a clarifica situația și elimina zvonurile
17	Începând cu 01.04.2016, PFR  a scos la concurs 350 de funcții de agenți PF din rândul celor care au avut calitatea de agent de poliție, dar nu și pentru absolvenții Academiei de Poliție/alți foști ofițeri. (Anexa nr. 3)	Sunt foști ofițeri care ar dori să participe la concursurile pentru ocuparea celor 350 de posturi de agenți PF.	Este util ca IGPF să comunice dacă se vor scoate la concurs posturi pentru foștii ofițeri, precum și dacă aceștia pot candida pentru cele 350 de posturi de agenți.
18	Înaintea încadrărilor directe trebuie asigurată posibilitatea mutării pentru rezolvarea diferitelor situații a polițiștilor de frontieră. (Anexa nr. 1)	Contextul încadrărilor directe poate fi utilizat pentru rezolvarea mai întâi a situației polițiștilor de frontieră în activitate, ulterior urmând să fie ocupate prin încadrare directă posturile ce devin vacante cu acest prilej.	Efectuarea mutării polițiștilor de frontieră în activitate înaintea încadrărilor directe.
19	Funcțiile didactice din instituțiile de învățământ ale PFR sunt neatractive din cauza gradelor profesionale, condițiilor de muncă deosebite (3 luni la an) și salarizării inferioare posturilor din structurile operative. Personalului din instituțiilor de învățământ ale PFR nu li se acordă sporul de frontieră, deși desfășoară activități în legătură cu controlul și supravegherea frontierei. (Anexa nr. 3)	Aspectele menționate contribuie la scăderea continuă a atractivității funcțiilor didactice pentru ofițerii cu experiență din PFR. Acest fapt are efecte directe asupra calității personalului didactic, a nivelului de pregătire a polițiștilor de frontieră și, implicit, a executării misiunilor. Personalul didactic din unitățile de formare inițială și continuă ale PFR desfășoară prioritar activități de tip practic, documentare, stagii de informare, coordonarea stagiilor de practică ale elevilor/studenților/cursanților în structuri teritoriale ale PFR, precum și sprijinirea unităților teritoriale prin desfășurarea nemijlocită a pregătirii personalului acestora (SPF/PTF).	Reluarea demersurilor către conducerea MAI în vederea creșterii nivelului ierarhic al funcțiilor didactice, revizuirii încadrării în condiții de muncă, salarizării și acordării sporului de frontieră. Aplicarea prevederilor Planului general de măsuri pentru implementarea Concepției de formare profesională a personalului pentru perioada 2013–2017 privitoare la stabilirea la comisar-șef a gradului funcțiilor didactice.
20	Există probleme legate de neacordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă începând cu luna noiembrie 2015 din cauza interpretărilor contrare prevederilor legale sau a unor situații eronate privind sediile subunităților. (Anexele nr. 3, 4)	1. PFR s-a reorganizat începând cu 15.12.2011, când au fost desființate IJPF și au fost înființate ITPF/Garda de Coastă (GC). Așadar, a dispărut o entitate juridică (IJPF) și s-a constituit alta, având competențe diferite. – Până la 15.12.2011, SPF/ Grupurilor de Nave (GN) au fost în organigrama IJPF, putând fi asimilate unor puncte de lucru. IJFP au avut personalitate juridică, iar șeful acestora a fost ordonator terțiar de credite. Personalul SPF/GN a fost plătit de ordonatorul terțiar de credite. Dispozițiile de personal erau aprobate de către șeful IJPF. – Odată cu înființarea ITPF/GC, SPF/GN au fost subordonate acestora. – În art. 3 din OMAI nr I/705/15.12.2011 se prevede faptul ca personalul PFR se mută în interes de serviciu/preia de către ITPF, urmând sa fie numit în funcții potrivit competenței, în condițiile legii. În art. 1, alin. I.1. din Dispoziția IGPF nr. 577/15.12.2011 s-a prevăzut același fapt. – Ca urmare, polițiștii de frontieră din cadrul turelor de serviciu de la SPF au fost numiți în interes de serviciu și au beneficiat de contravaloarea transportului la și de la serviciu conform prevederilor HG 1292/14.11.2003, chiar dacă anterior datei de 15.12.2011 au fost mutați la cerere, deoarece s-au aplicat ultimele prevederi legale și cel mai recent act administrativ. 2. Polițiștii de frontieră au primit contravaloarea cheltuielilor de transport la și de la serviciu (naveta) până la data de 13.11.2015, când s-a sistat în mod abuziv acest drept legal pe baza punctului de vedere al Direcției Generale Financiare (DGF) a MAI. – Prin adresa nr. 364275/27.10.2015, DGF a MAI a transmis IGPF că dreptul de transport la și de la locul de muncă (naveta) se acordă polițiștilor mutați în interesul serviciului doar atunci când aceștia se mută efectiv într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul sau reședința și nu atunci când în urma reorganizării polițistul a fost numit în interesul serviciului în aceeași localitate în care a ajuns prin mutarea la cerere. – Ca urmare a acestui punct de vedere, s-a transmis în teritoriu adresa IGPF nr. 391062/11.11.2015. Prin Nota raport de prezentare nr. 2177482/11.11.2015 s-a propus sistarea începând cu data de 11.11.2015 a decontării cheltuielilor de transport pentru cei care fac obiectul celor învederate de către DGF a MAI. 3. Punctul nostru de vedere privind soluția DGF a MAI este următorul: – este în contradicție cu HG 1292/14.11.2003 care dispune în mod clar la art. 6, alin (1), lit. f) condițiile pentru acordarea dreptului, fără a prevede însă și obligativitatea mutării efective într-o altă localitate; – este în contradicție cu Hotărârea nr. 48/02.08.2005 pronunțată de către Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din MAI care precizează faptul că legiuitorul impune ca și condiție de acordare a chiriei doar ca mutarea în interesul serviciului să aibă loc în altă localitate decât cea de domiciliu, fără alte distincții. Condițiile de acordare a chiriei sunt similare cu cele ale navetei sub aspectul luării în considerare a actului administrativ de numire în funcție a polițistului. În ambele situații se prevede doar mutarea în interes de serviciu, fără alte condiții suplimentare. Așa încât,  apreciem că DGF a MAI a adăugat în mod abuziv la lege.	Solicităm atât punctul de vedere al IGPF referitor la neacordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă începând cu luna noiembrie 2015, bazat pe prevederile legale în vigoare, cât și, totodată, reanalizarea acordării acestor drepturi celor cărora le-au fost sistate în mod nejustificat.
21	Este incertă situația asigurării despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri prevăzute de Legea 360/2002, art. 28, litera m). (Anexa nr. 1)	Efectivele nu cunosc dacă există asigurări conform prevederilor legale și care sunt riscurile asigurate.	Informarea personalului cu privire la tipul asigurărilor existente și la riscurile asigurate.
4. ALTE PROBLEME
22	Sunt situații în care prevederile OMAI 23/2014 privind asistența psihologică sunt folosite abuziv –  polițiști trimiși la evaluare psihologică pentru că au luat concedii medicale sau fiindcă au intrat în conflict cu șefii. (Anexa nr. 1)	Există riscul ca evaluarea psihologică să fie folosită pentru tranșarea diverselor diferende, să fie astfel percepută ca mijloc de presiune și să-și piardă din relevanță/ nivel de încredere.	IGPF  să dispună cercetarea situațiilor ce sunt semnalate ca abuzuri și să asigure măsuri pentru eliminarea cazurilor cu acest conținut.
23	Fișele posturilor de la compartimentele secretariat au prevăzută cerința autorizației de acces la informații clasificate, nivelul „Strict secret”. La majoritatea subunităților este un singur lucrător, ceea ce este insuficient, mai ales în cazul absenței titularului. (Anexa nr. 2)	La compartimentul în cauză, ar trebui să existe o rezervă de 1-2 lucrători, în funcție de situația locală, astfel ca activitatea să se desfășoare în condiții de legalitate în absența titularului.	Evaluarea situației și asigurarea rezervelor de personal necesare.
24	Sistemul atestării anuale a personalului în vederea conducerii autovehiculele din dotarea structurilor PFR este inutil/greoi. (Anexele nr. 1, 3, 4)	Conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este stabilită în legislația națională, nefiind necesare alte reglementări interne contrare prevederilor existente. Introducerea atestatelor anuale necesare pentru a conduce autovehiculele din dotarea structurilor PF îngrădește, de fapt, dreptul celor care îndeplinesc condițiile impuse de legislația națională prin introducerea de restricții care nu sunt prevăzute în nicio lege, hotărâre de guvern etc. Mai mult, polițiștii sunt în mod curent verificați medical și psihologic de către instituție prin evaluările și examinările realizate periodic la  unități. Cunoștințele conducătorilor auto privind legislația rutieră sunt evaluate tot periodic la nivelul unității. Din aceste considerente, opinăm că este suficientă hotărârea șefului unității înscrisă în dispoziția zilnică pentru ca un polițist de frontieră să poată sau nu să conducă autovehiculele unității.	Realizarea de demersuri din partea IGPF pentru simplificarea procedurii atestării lucrătorilor PF pentru a conduce autovehiculele din dotarea unității cu respectarea legislației naționale existente în domeniu. Studierea soluțiilor de înscriere în fișa postului deținătorilor de atestate de conducători auto ai vehiculelor PFR a precizării „conducător autovehicul”, în vederea compensării activității conform reglementărilor în materie.
25	În prezent, cabinetele medicale sunt încadrate cu medici care, pe de o parte, nu au competență de medicina muncii, iar, pe de altă parte, nu sunt în subordinea unităților PF, ceea ce generează probleme în cea ce privește asistența medicală a personalului PFR. (Anexa nr. 3, 4)	Medicii nu cunosc efectiv specificul și condițiile activității polițiștilor de frontieră pentru a putea lua decizii corecte și în concordanță cu realitatea instituțională privind necesitățile de medicina muncii. Trebuie luată în considerare dispersarea și izolarea subunităților PFR.	Realizarea de demersuri din partea IGPF pentru înființarea cabinetelor medicale care să deservească unitățile PFR, precum și a funcțiilor de medic cu specializarea medicina muncii.
26	Personalul din Compartimentul ture serviciu nu poate efectua pregătirea fizică și nici alte activități de formare/documentare potrivit reglementărilor în vigoare. Coordonatorii turelor de serviciu, respectiv șefii grupelor din PTF, consemnează sub semnătură participarea personalului la pregătire pe durata turei de serviciu de zi fără ca acesta să se realizeze. (Anexa nr. 5)	Personalul din Compartimentul ture serviciu are planificate lunar numai 2 ore de pregătire fizică, față de 24 ore prevăzute pentru celălalt personal de la SPF. Diferența de 22 ore ar trebui desfășurată în perioada programului de lucru, fiind astfel afectat timpul alocat misiunilor. Din cauză că nu se poate executa ritmic pregătirea fizică, sunt probleme cu prilejul evaluărilor semestriale.	Stabilirea variantei unitare de program care să permită desfășurarea pregătirii profesionale, astfel încât să nu afecteze îndeplinirea misiunilor și timpul liber al personalului. Introducerea prevederilor potrivită cărora la sosirea după absența din subunitate o perioadă mai îndelungată, polițiștii de frontieră să lucreze 2 zile cu program de 8 ore pentru actualizarea cunoștințelor/ documentare. Respectarea procedurilor/reglementărilor în vigoare.
27	Sunt, încă, sedii necorespunzătoare, chiar improprii desfășurării activităților, care nu oferă condiții decente de muncă, nefiind îndeplinite condițiile igienico-sanitare necesare. (Anexa nr. 5)	Dăm exemplul sediului SPF Valea Vișeului, inclus în 2015 în obiectivul de investiții pentru modernizare. De asemenea, trebuie menționate sediile SPF Țuțora, Vicovu de Sus, Chirnogi, Vedea.	Continuarea demersurilor pentru reabilitarea / modernizarea sediilor SPF.
28	Sporul pentru lucrări de excepţie nu se acordă cu transparenţă şi proporţional cu numărul angajaţilor agenţi/ ofiţeri cu funcţii de execuţie/ ofiţeri cu funcţii de conducere.	Sporul pentru lucrări de excepţie reprezintă un mijloc de recompensare şi stimulare a angajaţilor, drept pentru care este normal să fie publice listele cu beneficiarii acestui drept. În prezent, la foarte multe subunităţi din PFR există nemulţumiri între poliţişti cu privire la modul de acordare a acestui spor atât în ceea ce priveşte procentul repartizat categoriilor de angajaţi, cât şi a modului de stabilire a beneficiarilor. Întrucât salariile de merit au fost menţinute ilegal în salariul de bază şi după anul 2010, există mari nemulţumiri din partea poliţiştilor pentru faptul că, făcând aceeaşi muncă, unii au venituri mai mari. În acest context, cumularea salariului de merit (ca sumă compensatorie tranzitorie) cu sporul pentru lucrări de excepţie are un efect negativ la nivelul unităţii.	Sporul pentru lucrări de excepţie să fie acordat în mod proporţional cu numărul angajaţilor din categoriile: agenţi/ofiţeri cu funcţii de execuţie/ofiţeri cu funcţii de conducere. Pentru fiecare beneficiar să se precizeze motivul care justifică acordarea sporului pentru lucrări de excepţie. Stabilirea beneficiarilor să fie efectuată cu transparenţă, în prezenţa  liderilor de sindicat, în cadrul unei şedinţe programată cu cel puţin două săptămâni înainte de emiterea dispoziţiilor de acordare a sporului pentru următoarele 6 luni. Să se urmărească, pe cât posibil, ca beneficiarii să nu cumuleze sporul pentru lucrări de excepţie cu salariul de merit inclus în salariu ca sumă compensatorie tranzitorie.
29	Unii liderii de sindicat nu pot participa la ședințele de dialog social, la cercetările prealabile și disciplinare  ședințele de conducere pentru care se impune accesul la nivelul de clasificare „Secret”. (Anexa nr. 1)	Neacordarea avizului restrânge dreptul de participare a liderilor sindicali la activitățile menționate.	Întreprinderea demersurilor necesare pentru asigurare dreptului de participare a liderilor sindicali la activitățile menționate.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

PROBLEME

TRANSMISE DE GRUPA SINDICALĂ „PRO LEX” SUCEAVA

 

1. Acordarea Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” polițiștilor de frontieră care au avut calitatea de polițist de frontieră angajat cu contract în perioada 1990 – 2005.
2. Orele lucrate suplimentar care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în termen de 60 zile de la efectuare din cauza deficitului de personal nu se mai acordă.
3. Dispozițiile privind uzul de arma prevăzute de art. II din Legea 280/2001 nu acoperă situațiile operative existente la nivelul structurilor PFR, vechea formă fiind mai adecvată.
4. Este incertă situația asigurării despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri prevăzute de Legea 360/2002, art. 28, litera m).
5. Situația ierarhizării și salarizării funcțiilor de la SPF nu este corespunzătoare sub aspectul valorizării importanței activității (ture serviciu cu 20 – 30 polițiști coordonate de ofițeri sau agenți cu funcții de ofițer I, respectiv agent III etc.)
6. Sunt probleme privind modul de asigurare a mijloacelor de mobilitate, existența asigurărilor pentru acestea și gestionarea situațiilor în care suferă avarii în timpul desfășurării activităților operative.
7. Nu este prevăzut de reglementările în vigoare un scurt repaus pe locul de serviciu pentru polițiștii de la Compartimentele ture serviciu.
8. Modul în care sunt gestionate prevederile OMAI 23/2014 privind asistența psihologică (polițiști trimiși la evaluare psihologică pentru că au avut concedii medicale sau au intrat în conflict cu șefii).
9. Înaintea încadrărilor directe trebuie asigurată posibilitatea mutării pentru rezolvarea diferitelor situații a polițiștilor de frontieră.
10. Problema atestatului profesional pentru personalul care conduce autovehiculele unității.
11. Situația delegărilor de la o structură la alta influențează activitatea celorlalți polițiști de la structurile de la care pleacă personal și are efecte asupra îndeplinirii misiunilor.
12. Unii liderii de sindicat nu pot participa la ședințele de dialog social, la cercetările prealabile și disciplinare ședințele de conducere pentru care se impune accesul la nivelul de clasificare „Secret”.

 

ANEXA Nr. 2

 

 

PROBLEME

TRANSMISE DE GRUPA SINDICALĂ „PRO LEX” CHIRNOGI

 

1. La nivelul PFR sunt deficiențe privind transparența politicii de resurse umane. Nu există informații suficiente referitoare la posturile vacante în toate structurile
2. Creează dificultăți acordarea avizului de politie judiciara. Există reglementări interne care stipulează că numai lucrătorii compartimentelor CMIIT au dreptul de a fi organe de cercetare penală. Acest aspect generează dificultăți la nivelul subunităților care au unul sau doi astfel de lucrători. Nu e o problema referitoare la volumul de munca, pentru ca nu exista o încărcătură foarte mare pe acest domeniu, ci de finalitate judiciară. Întocmind acte de constatare în temeiul art. 61 CPP, uneori la distante foarte mari de sediul subunității, mijloacele de proba ce pot fi administrate sunt mai puține. Astfel, nu pot fi făcute cercetări la fața locului și nu pot fi audiați martori, fiind dificil de completat probatoriul.

Activitatea în cadrul urmăririi penale desfășurată de către polițiștii de frontieră cu aviz de poliție judiciară, nu are ponderea corespunzătoare în ansamblul activității.

Deși cercetarea penală reprezintă circa 80% din totalul muncii desfășurate de către polițiștii de frontieră cu aviz de poliție judiciară, aceasta este cuantificată cu numai 2% în fișa postului.

3. Fișele posturilor de la compartimentele secretariat au prevăzută cerința autorizației de acces la informații clasificate, nivelul „Strict secret”. La majoritatea subunităților este un singur lucrător, ceea ce este insuficient, mai ales în cazul absenței titularului. Este nevoie, așadar, de rezerve de personal pentru asemenea situații.
4. Există problema referitoare la remedierea cu foarte mare întârziere a defecțiunilor ce survin la mijloacele de mobilitate. Sunt situații în care pentru un set de plăcuțe de frână, autospecialele sunt indisponibile mai multe luni.

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 3

 

 

PROBLEME

TRANSMISE DE GRUPA SINDICALĂ „PRO LEX” IAȘI

 

 

1. În privința scoaterii la concurs a posturilor de ofițeri din structurile operative au fost sesizate două aspecte:
2. a) La nivelul PFR au fost scoase la concurs posturi de ofițeri cu recrutare din rândul agenților doar pentru structurile neoperative (logistică, financiar) și într-un număr destul de mic, în timp ce Poliția națională a scos la concurs inclusiv posturi din structurile operative. Condițiile de participare pentru funcțiile de ofițer din PFR scoase la concurs au fost destul de restrictive, fapt pentru care accesul la acestea a fost limitat.

Se solicită să se comunice dacă și în PFR se vor scoate la concurs posturi de ofițeri din sursă internă cu recrutare din rândul agenților PF și pentru structurile operative, nu numai pentru cele suport.

1. b) Începând cu data de 01.04.2016, PFR a scos la concurs 350 de funcții de agenți PF din rândul celor care au avut calitatea de agent de poliție și pot fi reîncadrați în conformitate cu prevederile art. 9, alin. 2 din Legea 360/2002.

Să se comunice dacă în PFR se vor scoate la concurs posturi de ofițeri pentru foștii ofițeri, absolvenți Academiei de Poliție „Alexandru  Ioan Cuza”/alți foști ofițeri (așa cum se procedează în prezent cu cele 350 de posturi de agenți). Sunt foști ofițeri care ar dori să participe la concursurile desfășurate în prezent în PFR pentru ocuparea celor 350 de posturi de agenți.

2. Există probleme legate de neacordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă începând cu luna noiembrie 2015 din cauza interpretărilor contrare prevederilor legale.

Argumente:

15. a) PFR s-a reorganizat începând cu 15.12.2011, când au fost desființate IJPF și au fost înființate ITPF. Așadar, a dispărut o entitate juridică (IJPF) și s-a constituit alta, cu alte competențe.

– Până la 15.12.2011, SPF au fost în organigrama IJPF, putând fi asimilate unor puncte de lucru. IJFP au avut personalitate juridică, iar șeful acestora a fost ordonator terțiar de credite. Personalul SPF a fost plătit de ordonatorul terțiar de credite. Dispozițiile de personal erau aprobate de către șeful IJPF.

– Odată cu înființarea ITPF, SPF au fost subordonate acestora.

– În art. 3 din OMAI nr I/705/15.12.2011 se prevede faptul ca personalul PFR se mută în interes de serviciu/preia de către ITPF, urmând sa fie numit în funcții potrivit competenței, în condițiile legii. În art. 1, alin. I.1. din Dispoziția IGPF nr. 577/15.12.2011 s-a prevăzut același fapt.

– Ca urmare, polițiștii de frontieră din cadrul turelor de serviciu de la SPF au fost numiți în interes de serviciu și au beneficiat de contravaloarea transportului la și de la serviciu conform prevederilor HG 1292/14.11.2003, chiar dacă anterior datei de 15.12.2011 au fost mutați la cerere, deoarece s-au aplicat ultimele prevederi legale și cel mai recent act administrativ.

13. b) Polițiștii de frontieră au primit contravaloarea cheltuielilor de transport la și de la serviciu (naveta) până la data de 13.11.2015, când s-a sistat în mod abuziv acest drept legal pe baza punctului de vedere al Direcției Generale Financiare (DGF) a MAI.

– Prin adresa nr. 364275/27.10.2015, DGF a MAI a transmis IGPF că dreptul de transport la și de la locul de muncă (naveta) se acordă polițiștilor mutați în interesul serviciului doar atunci când aceștia se mută efectiv într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul sau reședința și nu atunci când în urma reorganizării polițistul a fost numit în interesul serviciului în aceeași localitate în care a ajuns prin mutarea la cerere.

– Ca urmare a acestui punct de vedere, s-a transmis în teritoriu adresa IGPF nr. 391062/11.11.2015. Prin Nota raport de prezentare nr. 2177482/11.11.2015 s-a propus sistarea începând cu data de 11.11.2015 a decontării cheltuielilor de transport pentru cei care fac obiectul celor învederate de către DGF a MAI. Spre exemplu, prin Dispoziția ITPF Iași nr. 2142352/13.11.2015, s-a sistat decontarea cheltuielilor de transport unui număr de 112 polițiști de frontieră.

1. c) Punctul nostru de vedere privind soluția DGF a MAI este următorul:

– este în contradicție cu HG 1292/14.11.2003 care dispune în mod clar la art. 6, alin (1), lit. f) condițiile pentru acordarea dreptului, fără a prevede însă și obligativitatea mutării efective într-o altă localitate;

– este în contradicție cu Hotărârea nr. 48/02.08.2005 pronunțată de către Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din MAI care precizează faptul că legiuitorul impune ca și condiție de acordare a chiriei doar ca mutarea în interesul serviciului să aibă loc în altă localitate decât cea de domiciliu, fără alte distincții. Condițiile de acordare a chiriei sunt similare cu cele ale navetei sub aspectul luării în considerare a actului administrativ de numire în funcție a polițistului. În ambele situații se prevede doar mutarea în interes de serviciu, fără alte condiții suplimentare.

Așa încât,  apreciem că DGF a MAI a adăugat în mod abuziv la lege.

 

3. Personalul instituțiilor de învățământ ale PFR nu beneficiază de sporul de frontieră, deși desfășoară activități în domeniul controlului și supravegherii frontierei.

Argumente:

În Anexa nr. 9 din OMAI nr. S/214 din 05.10.2011 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din MAI, modificat şi completat, sunt prevăzute unităţile, subunităţile, formaţiunile şi categoriile de personal din I.G.P.F. care beneficiază de indemnizaţia de frontieră.

Personalul instituţiilor de învăţământ/centrelor de formare profesională nu figurează printre beneficiarii indemnizaţiei de frontieră, însă, în opinia noastră, acest drept ar trebui să se acorde, având ca temei legal dispoziţiile art. 49 din OUG nr. 104/20001 privind organizarea şi funcţionarea PFR.

Potrivit prevederilor art. 49 din OUG nr. 104/20001 privind organizarea şi funcţionarea PFR, „personalul PFR care îşi desfăşoară activitatea în legătura cu paza şi controlul trecerii frontierei de stat beneficiază de o indemnizaţie de frontieră de până la 20% din salariul de baza”. Se poate observa că legiuitorul instituie condiţia obligatorie pentru naşterea şi existenţa acestui drept, şi anume ca activitatea să fie în legătură cu paza şi controlul trecerii frontierei de stat.

În opinia noastră, textul de lege menţionat acoperă toate situaţiile/activităţile care au legătură cu paza şi controlul trecerii frontierei de stat, inclusiv formarea inițială/continuă a personalului care are atribuţii de control al trecerii frontierei de stat.

Între activităţile de formare pe care le desfăşoară personalul instituţiilor de învăţământ/centrelor de formare profesională şi atribuţiile/misiunile de pază şi control al trecerii frontierei de stat există legătura cerută de textul legii. Această legătură rezultă şi din prevederile art. 3 al Instrucţiunilor nr.363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului de Interne, unde se precizează că scopul pregătirii continue a personalului îl reprezintă sprijinirea realizării misiunilor şi obiectivelor instituţiei, respectiv ale Poliţiei de Frontieră.

Potrivit art. 5, lit. b) din acelaşi act normativ sistemul de pregătire continuă a personalului Ministerului Afacerilor Interne cuprinde, printre alte componente, şi pregătirea asigurată de către instituţiile de învăţământ specializate.

ŞFICPPF Iași, spre exemplu, este instituţia de învăţământ specializată care asigură pregătirea continuă a personalului poliţiei de frontieră atât prin cursuri, cât şi prin alte forme de pregătire. În baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, obiectivul general al şcolii este de a forma şi perfecţiona ofiţerii şi agenţii poliţiei de frontieră, destinaţi să execute misiuni de supraveghere şi control al trecerii frontierei de stat. Dintre cursurile organizate şi desfăşurate de şcoală, ponderea cea mai mare o au cele de perfecţionare curentă a activităţii, care vizează dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor profesionale în legătură directă cu paza/supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat. Aceste cursuri se organizează şi se derulează cu preponderenţă practic, în zona de responsabilitate a SPF.

Precizăm, totodată, că finanţarea activităţilor ȘFICPPF Iași este asigurată de la Capitolul 61 Ordine publică şi siguranţă naţională, Subcapitolul 61.03 Ordine publică, paragraful 61.03.03 Paza şi supravegherea frontierei. Cu toate acestea personalul didactic nici de sporul de frontieră, nici de alte sporuri specifice activităţilor de învățământ.

Este de menţionat că personalul cu responsabilităţi privind pregătirea continuă din cadrul  inspectoratelor teritoriale şi a altor structuri beneficiază de această indemnizaţie de frontieră.

Având în vedere aspectele prezentate şi în baza principiului egalităţii de tratament, considerăm că se justifică acordarea indemnizaţiei de frontieră şi personalului instituţiilor de învăţământ/centrelor de formare profesională. Prin urmare, solicităm reiterarea demersurilor IGPF către MAI în vederea modificării OMAI nr. S/214 din 05.10.2011 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din MAI, Anexa nr. 9, în sensul includerii instituţiilor de învăţământ/centrelor de formare profesională în categoria structurilor care beneficiază de indemnizaţie de frontieră, în cuantum de 15%.

4. Nu se acordă Semnul Onorific „În serviciul Patriei” polițiștilor de frontieră în activitate care în perioada 1990 – 2005 au avut calitatea de polițist de frontieră angajat cu contract.

Argumentare:

– Legea 573/2004 și Legea 574/2004 prevăd la art. 7 din Anexa nr. 1 ca pentru conferirea Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și funcționarii publici cu statut special trebuie să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate.

– Art. 7 din Anexa 1 la Regulamentul privind descrierea și modul de acordare a Semnului onorific „În Serviciul Patriei” prevede că pentru conferirea semnului, funcționarii publici cu statut special trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

„a) să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;…”

– Conform Legi privind pensiile militare de stat, art. 3, lit. e), pct. 2 la vechimea în serviciu este recunoscuta și calitatea de militar angajat cu contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract, soldat si gradat voluntar/soldat și gradat profesionist.

„Art. 3. În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

1. e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
2. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
3. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; ”

Este evident faptul că serviciul ca polițist de frontieră angajat cu contract a fost efectuat în domeniul ordinii publice.

5. Uniformizarea funcțiilor de agent de la ture serviciu din cadrul sectoarelor P.F. și a compartimentelor Sprijin Operativ

Argumentare:

Misiunile de bază ale PFR, supravegherea și controlul frontierei de stat, sunt executate de către agenții PF de la turele de serviciu din cadrul SPF, aspect care ar trebui să se regăsească atât în plan profesional în statele de organizare, cât și în cel financiar în raport cu importanța muncii prestate. În momentul de față, chiar dacă atribuțiile sunt aceleași, există însă diferențe de ierarhizare și de salarizare a agenților de la ture serviciu datorită faptului că în statele de organizare ale SPF și compartimentelor sprijin operativ funcțiile sunt de agent II și agent III, în condițiile în care agent IV este cea mai mică funcție. Mai mult, sunt situații în care agentul III este șeful patrulei din care face parte agentul II, având astfel responsabilități suplimentare chiar dacă are o remunerație mai mică.

Din aceste considerente opinăm că agenții de la ture serviciu din cadrul SPF sunt cei care execută misiunea de bază și cea mai importantă a PFR, cea de supraveghere și control a frontierei de stat, celelalte activități gravitând de fapt în jurul și sprijinul acesteia.

6. Funcțiile didactice din instituțiile de învățământ ale PFR sunt neatractive din punctul de vedere al nivelului ierarhic, gradului profesional și al salarizării

Argumentare:

În prezent, majoritatea funcțiilor didactice din instituțiile de învățământ ale PFR sunt de comisar de poliție, iar condițiile de muncă ale celor ce încadrează aceste funcții sunt deosebite (3 luni la an). Aceste aspecte au contribuit la scăderea atractivității acestora pentru ofițeri cu experiență din cadrul PFR. Acest fapt are efecte directe asupra nivelului de pregătire a personalului PF și implicit asupra modului de executare a misiunilor.

Planul general de măsuri pentru implementarea Concepției de formare profesională a personalului pentru perioada 2013–2017 prevede ca funcțiile de profesor/instructor să fie de comisar șef pentru creșterea componentei motivațional-volitive a personalului didactic din instituțiile de învățământ ale PFR și a atractivității funcțiilor didactice pentru specialiștii cu experiență din structurile operative ale PFR .

7. Sistemul atestării anuale a personalului în vederea conducerii autovehiculele din dotarea structurilor PFR este inutil/greoi.

Argumentare:

Conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este stabilită în legislația națională, nefiind necesare alte reglementări interne contrare prevederilor existente. Introducerea atestatelor anuale necesare pentru a conduce autovehiculele din dotarea structurilor PF îngrădește, de fapt, dreptul celor care îndeplinesc condițiile impuse de legislația națională prin introducerea de restricții care nu sunt prevăzute în nicio lege, hotărâre de guvern etc.

Mai mult, polițiștii sunt în mod curent verificați medical și psihologic de către instituție prin evaluările și examinările realizate periodic la  unități. Cunoștințele conducătorilor auto privind legislația rutieră sunt evaluate tot periodic la nivelul unității.

Din aceste considerente, opinăm că este suficientă hotărârea șefului unității înscrisă în dispoziția zilnică pentru ca un polițist de frontieră să poată sau nu să conducă autovehiculele unității.

8. În prezent, cabinetele medicale sunt încadrate cu medici care, pe de o parte, nu au competență de medicina muncii, iar, pe de altă parte, nu sunt în subordinea unităților PFR, ceea ce generează probleme în cea ce privește asistența medicală a personalului.

Argumentare:

Practica a demonstrat că vechiul mod de organizare a cabinetelor medicale de unitate cu medici aflați pe statele de organizare ale unităților PFR a fost și presupunem că poate fi mult mai eficace.

În prezent cabinetele medicale sunt încadrate cu medici care, pe de o parte, nu au competență de medicina muncii, iar, pe de altă parte, nefiind în subordinea PFR nu cunosc specificul activității și condițiile de muncă ale polițiștilor de frontieră pentru a putea lua decizii corecte și în concordanță cu realitatea instituțională.

9. Nu este clară modalitatea în care se poate realiza controlul conducerii SPF asupra patrulelor aflate în misiune.

Argumentare:

Avem în vedere faptul că există cazuri în care șefii de SPF interpretează în mod personal modalitatea în care pot realiza astfel de activități.

Astfel:

– se simulează abuziv comportamentul infracțional, se folosesc mașini cu numere roșii provizorii și tertipuri diverse;

– se vânează greșeli, se provoacă o serie de  comportamente atipice din partea polițiștilor de frontieră controlați;

– se manifestă duritatea inutilă în situații ce pot fi rezolvate neconflictual.

Rezultatul este că manifestările menționate pot induce în timp reacții extreme din partea patrulelor PF controlate, care pot contribui la apariția de evenimente grave.

Exemplificăm prin aceea că în data de 04.03.2016, când membrii ai organizației locale „Pro Lex” au estimat efectivelor indisponibile ale turelor serviciu s-a constatat că aproximativ 20 de polițiști de frontieră din cadrul SPF Dorohoi erau în concedii medicale sau internați în spital. Cauza era tocmai modul în care conducerea SPF înțelege să gestioneze resursele umane la dispoziție.

Pe acest fond, liderul local „Pro Lex” a solicitat psihologului de unitate să se deplaseze la SPF Dorohoi pentru consilierea polițiștilor de frontieră din cauza presiunilor intense determinate de gradul ridicat al nemulțumirilor existente în rândul acestora, cu posibilități reale de defulare și decompensare.

Nu în ultimul rând, chiar dacă avea obligația de a verifica modul în care șefii de tură realizează planul de acțiune și dau misiunile, conducerea SPF nu s-a concentrat asupra acestui aspect. Ca urmare, s-a ajuns la situația de a da misiuni patrulelor fără a ține cont de realitățile din teren și de starea de sănătate a personalului.

Ca urmare a sesizărilor făcute în 04.03.2016 la conducerea ITPF Iași de către liderii locali „Pro Lex”, conducerea SPF a amenințat polițiștii de frontieră cu ridicarea avizului de acces la documente clasificate și a adus injurii liderilor de sindicat.

Asemenea aspecte au fost sesizate în repetate rânduri, fiind în curs controlul SPF Dorohoi din partea structurii de specialitate a ITPF Iași.

Pe timpul serviciului există practica testării personalului cu aparatul Drager de către polițiști de frontieră care nu dețin competențele oferite de OUG 195/2002 (chiar dacă nu este conducător auto).

Prin Dispoziția nr. 20559/2014 s-a stabilit că personalul cu funcții de conducere/aflat în control in PTF poate să efectueze controale privind sumele bănești aflate asupra polițiștilor de frontieră.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4

 

 

PROBLEME

TRANSMISE DE GRUPA SINDICALĂ „PRO LEX” DIN GARDA DE COASTĂ

 

1. Există probleme legate de neacordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă începând cu luna noiembrie 2015 din cauza interpretărilor contrare prevederilor legale sau a unor situații eronate privind sediile subunităților.

Argumentare:

15. a) PFR s-a reorganizat începând cu 15.12.2011, când au fost desființate IJPF și au fost înființate ITPF/Garda de Coastă (GC). Așadar, a dispărut o entitate juridică (IJPF) și s-a constituit alta, având competențe diferite.

– Până la 15.12.2011, SPF/ Grupurilor de Nave (GN) au fost în organigrama IJPF, putând fi asimilate unor puncte de lucru. IJFP au avut personalitate juridică, iar șeful acestora a fost ordonator terțiar de credite. Personalul SPF/GN a fost plătit de ordonatorul terțiar de credite. Dispozițiile de personal erau aprobate de către șeful IJPF.

– Odată cu înființarea ITPF/GC, SPF/GN au fost subordonate acestora.

– În art. 3 din OMAI nr I/705/15.12.2011 se prevede faptul ca personalul PFR se mută în interes de serviciu/preia de către ITPF, urmând sa fie numit în funcții potrivit competenței, în condițiile legii. În art. 1, alin. I.1. din Dispoziția IGPF nr. 577/15.12.2011 s-a prevăzut același fapt.

– Ca urmare, polițiștii de frontieră din cadrul turelor de serviciu de la SPF au fost numiți în interes de serviciu și au beneficiat de contravaloarea transportului la și de la serviciu conform prevederilor HG 1292/14.11.2003, chiar dacă anterior datei de 15.12.2011 au fost mutați la cerere, deoarece s-au aplicat ultimele prevederi legale și cel mai recent act administrativ.

2. Polițiștii de frontieră au primit contravaloarea cheltuielilor de transport la și de la serviciu (naveta) până la data de 13.11.2015, când s-a sistat în mod abuziv acest drept legal pe baza punctului de vedere al Direcției Generale Financiare (DGF) a MAI.

– Prin adresa nr. 364275/27.10.2015, DGF a MAI a transmis IGPF că dreptul de transport la și de la locul de muncă (naveta) se acordă polițiștilor mutați în interesul serviciului doar atunci când aceștia se mută efectiv într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul sau reședința și nu atunci când în urma reorganizării polițistul a fost numit în interesul serviciului în aceeași localitate în care a ajuns prin mutarea la cerere.

– Ca urmare a acestui punct de vedere, s-a transmis în teritoriu adresa IGPF nr. 391062/11.11.2015. Prin Nota raport de prezentare nr. 2177482/11.11.2015 s-a propus sistarea începând cu data de 11.11.2015 a decontării cheltuielilor de transport pentru cei care fac obiectul celor învederate de către DGF a MAI. Spre exemplu, prin Dispoziția ITPF Iași nr. 2142352/13.11.2015, s-a sistat decontarea cheltuielilor de transport unui număr de 112 polițiști de frontieră.

3. Punctul nostru de vedere privind soluția DGF a MAI este următorul:

– este în contradicție cu HG 1292/14.11.2003 care dispune în mod clar la art. 6, alin (1), lit. f) condițiile pentru acordarea dreptului, fără a prevede însă și obligativitatea mutării efective într-o altă localitate;

– este în contradicție cu Hotărârea nr. 48/02.08.2005 pronunțată de către Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din MAI care precizează faptul că legiuitorul impune ca și condiție de acordare a chiriei doar ca mutarea în interesul serviciului să aibă loc în altă localitate decât cea de domiciliu, fără alte distincții. Condițiile de acordare a chiriei sunt similare cu cele ale navetei sub aspectul luării în considerare a actului administrativ de numire în funcție a polițistului. În ambele situații se prevede doar mutarea în interes de serviciu, fără alte condiții suplimentare.

Așa încât, apreciem că DGF a MAI a adăugat în mod abuziv la lege.

În continuare prezentăm situația de la SPF Ostrov/PTF Ostrov, subordonat GC, care, administrativ, se află pe raza localității Ostrov, județul Constanta, însă fizic se situează în afara localității Ostrov, la aproximativ 7 km de centrul acesteia, în imediata vecinătate a frontierei româno-bulgare.

O situație similară este la GN Mangalia, care se află la mai mult de 5 km în afara localității Mangalia.

Cel de-al treilea exemplu vizează situația de la structura GN Constanta, care are în componență PTF Midia, PTF Constanța și PTF Constanța Sud. Cu excepția PTF Constanța, aflat pe raza portului Constanta din municipiul Constanta, celelalte doua PTF sunt situate pe raza localității Agigea, la aproximativ 7 km de localitatea Năvodari, la Nord de sediul GN Constanța.

În cele trei situații prezentate, polițiștii de frontieră întâmpină probleme privind decontarea transportului de la domiciliu la locul de munca, având în vedere și mutarea periodică a acestora (la diverse intervale de timp lunare) atât între PTF menționate, cât și de pe o tură pe alta.

 

2. Cu toate că îndeplinesc atribuțiile principale ale PFR, funcțiile operative de la nivelul SPF/Grupuri de Nave sunt cele mai prost plătite, fapt ce generează demotivarea personalului. Aceasta deși toate celelalte activități gravitează, de fapt, în jurul misiunilor de control și supraveghere a frontierei de stat. O situație asemănătoare se înregistrează și în ceea ce privește funcțiile de coordonare a turelor de serviciu.

Argumentare:

Avem în vedere funcțiile de agent de poliție de frontieră (Coordonator Grupă) din cadrul turelor de serviciu ale SPF/GN Constanța/Mangalia/PTF Constanța/Constanța Sud/Midia/Vama Veche/ Ostrov/Negru Vodă, precum și de la Compartimentele CMIIT.

Ținând cont de faptul că misiunea de bază ale PFR este supravegherea și controlul frontierei de stat, combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Aceasta se execută de către ofițerii și agenții de poliție de frontieră de la SPG/GN/PTF. Apreciem, de aceea, că importanța reală a acestei categorii de personal trebuie să se regăsească atât în ierarhia stabilită prin statele de organizare, cât și pe plan financiar.

Cu toate că desfășoară activități operative complexe (sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă Judecătorie/Tribunal sau aflate în delegarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel sau DIICCOT Serviciul Teritorial Constanța), există diferențe de ierarhizare și de salarizare față de celelalte compartimente (Nave Operative, Ture Serviciu, SCTF.). Astfel, în statele de organizare ale SPF/GN funcțiile sunt de agent II și agent III, în condițiile în care agent IV este cea mai mică funcție din cadrul PFR.

Sunt situații în care agentul III, din CMIIT desfășoară activități complexe (reconstituiri, audieri în dosare penale, conduce echipa de percheziție, efectuează cercetări la fața locului, intervievează migranți, participă la misiuni pe apă, alături de lucrătorii compartimentului Nave Operative, execută misiuni în aer în vederea efectuării de fotografii de orientare a zonelor de competență și risc etc.), având astfel responsabilități suplimentare chiar dacă are o remunerație mai mică.

Din aceste considerente, opinăm că agenții din cadrul Compartimentului CMIIT din cadrul SPF/GN sunt cei care execută misiunea de bază și cea mai importantă a GC., celelalte activități gravitând de fapt în jurul și pentru sprijinul acestora.

4. Deși îndeplinesc atribuții de conducere, coordonatorilor de la Compartimentul Ture Serviciu și CMIIT de la SPF Negru Vodă/Ostrov/ Băneasa/GN Constanța/GN Mangalia, nu li acordă indemnizația de conducere la ocuparea acestor funcții.

Argumentare:

La nivelul turelor serviciu din cadrul SPF/GN coordonatorii acestora desfășoară activități de conducere cu responsabilitățile aferente, fără a beneficia de sporul de conducere existent la nivel MAI.

Se ajunge la situația paradoxală că un șef de birou cu 5 subordonați beneficiază de spor de conducere, iar coordonatorul turei de serviciu din cadrul SPF/GN nu. Aceasta cu toate că are un număr mai mare de subordonați și deține responsabilități cel puțin similare șefului de birou.

În Anexa 7, art. 8 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se prevede:

„(1) Cadrele militare în activitate, polițiștii (…) care îndeplinesc funcții de comandă beneficiază lunar de solda/salariul de comandă de până la 25% din solda/salariul de funcție.

(2) Funcțiile pentru care se acordă solda/salariul de comandă, mărimea concretă a procentului, precum și normele de acordare/suspendare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.”

5. Sistemul atestării anuale a personalului în vederea conducerii autovehiculele din dotarea structurilor PFR este inutil/greoi.

Argumentare:

Conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este stabilită în legislația națională, nefiind necesare alte reglementări interne contrare prevederilor existente. Introducerea atestatelor anuale necesare pentru a conduce autovehiculele din dotarea structurilor PF îngrădește, de fapt, dreptul celor care îndeplinesc condițiile impuse de legislația națională prin introducerea de restricții care nu sunt prevăzute în nicio lege, hotărâre de guvern etc.

Mai mult, polițiștii sunt în mod curent verificați medical și psihologic de către instituție prin evaluările și examinările realizate periodic la  unități. Cunoștințele conducătorilor auto privind legislația rutieră sunt evaluate tot periodic la nivelul unității.

Din aceste considerente, opinăm că este suficientă hotărârea șefului unității înscrisă în dispoziția zilnică pentru ca un polițist de frontieră să poată sau nu să conducă autovehiculele unității.

6. În prezent, cabinetele medicale sunt încadrate cu medici care, pe de o parte, nu au competență de medicina muncii, iar, pe de altă parte, nu sunt în subordinea unităților PF, ceea ce generează probleme în cea ce privește asistența medicală a personalului PFR.

Argumentare:

Sunt dificultăți privind identificarea modalității eficace de lucru la nivelul GC privind medicii de unitate la care sunt înscriși pe lista de asigurați numeroși polițiști de frontieră și familiile acestora, pentru acordarea asistenței medicale ambulatorii, a consultațiilor la cabinet, a tratamentelor, eliberarea rețetelor gratuite/compensate acelora care domiciliază în județele limitrofe județului Constanța (Călărași, Ialomița, Tulcea) în Mangalia, Negru Vodă, Ostrov, Băneasa, Cernavodă etc.).

7. Există probleme din cauza delegărilor de la o structură la alta fapt care influențează activitatea polițiștilor de la structurile de la care pleacă personal și are efecte asupra îndeplinirii misiunilor.

Ridicăm și problema deficitului de personal la secretariatul subunităților GC, unde la unele subunități este numai un singur agent, cu funcția de agent IV, neluându-se în calcul faptul că în absența acestuia atribuțiile trebuie îndeplinite de către o persoană cu acces la documente clasificate. Probleme similar sunt și în cazul altor funcții unicat (compartimentul sprijin operativ, pregătirea continua, compartimentele suport, administrative. Funcția de fochist este asigurată de către un singur personal civil, căruia nu i se poate asigura permanența la serviciu 7/7 zile, 24/24 ore pe durata lunilor octombrie/aprilie.

8. Identificarea de soluții corecte pentru agenții/ofițerii de poliție de frontieră care desfășoară misiuni FRONTEX/alte misiuni cu durata de peste 1-2 ani pentru a fi trecuți pe un stat distinct până la finalizarea modulelor misiunilor, astfel posturile acestora să poată fi ocupate, iar capacitatea de acțiune să nu fie afectată.

De asemenea, există agenți de poliție de frontieră încadrați la Compartimentul Ture Serviciu care fac parte din echipa reprezentativă de oină și desfășoară efectiv activități operative numai câteva luni/an, datorită perioadei competiționale.

9. Reanalizarea retragerii la 10.03.2016 a desemnării pentru desfășurare a activităților de poliție judiciară de către unii polițiști de frontieră sub supravegherea sau delegarea procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă Judecătoria Constanța, Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Constanța și DIICOT Serviciul Teritorial Constanța. Avem în vedere numărul redus de polițiști cu această desemnare, volumul și complexitatea cauzelor.
10. Există dificultăți privind atestarea personalului Navigant ce încadrează navele MAI. Astfel, dreptul de a executa misiuni cu navele MAI și de a deservi tehnica de la bordul acestora se suspendă în următoarele situații:
11. nu îndeplinește baremele și criteriile medicale și/sau psihologice;
12. nu reînnoiește atestatul la încheierea perioadei de valabilitate a acestuia;
13. nu susține examenul prevăzut de reglementările în vigoare.

Argumentare:

Art. 11 alin. (2) din Instrucțiunea nr.111/2013 privind atestarea personalului Navigant ce încadrează navele MAI prevede ca personalul Navigant care la data intrării în vigoare a reglementării nu este atestat  va susține examenul de atestare în termen de cel mult 3 ani de  la această dată. Conform prevederilor art. 4 alin. (4) perioada de valabilitate a atestatului este de 5 ani.

          Conform prevederilor art. 12 alin. (2) personalul navigant aflat în situația prevăzut la alin. (1) al art. 12 este pus la dispoziție, în conformitate cu actele normative în vigoare, însă punerea la dispoziție în condițiile art. 12 litera b) nu prevede și situația de excepție creată de angajator prin neorganizarea în timp util a cursului necesar sau a examenului de reconfirmare pe post.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

comentarii