În perioada de criză Guvernul Boc a emis legile unitare de salarizare L 330/2009 și L 284/2010. Chiar dacă era nedreaptă față de agenți, chiar dacă salarizarea se face după funcții și nu după felul muncii, toți polițiștii ar fi câștigat mai mult.

Aceste legi nu s-au aplicat niciodată în integralitatea lor, ci doar parțial, în special pe partea de tăieri. Astfel, anumite sporuri au dispărut din lege, dar în virtutea principiului dreptului câștigat, contravaloarea acestora s-a acordat ca sumă compensatorie tranzitorie în măsură în care polițistul lucra în aceleași condiții.

Alte drepturi au dispărut definitiv (prima de vacanță și al 13-lea salariu), deși neacordarea lor a făcut obiectul mai multor procese în care instanțele au dat soluții contradictorii.

În fapt, grilele de salarizare nu s-au aplicat niciodată, întrucât din 2010 și până în prezent salarizarea s-a făcut conform unor legi anuale de salarizare.

Toți polițiștii au două încadrări: una ipotetica (în clase de salarizare și coeficienți prevăzute în legea salarizării) și una de fapt (salarizarea din 2009, cu sume compensatorii, tăieri de salarii și majorări, cu sporuri raportate la salariul de funcție din 2009).

Cine citește documentele de încadrare pe funcție și veniturile de care beneficiază nu va înțelege mare lucru dacă nu are cunoștințe legislative temeinice.

Mai mult, aceste documente nu sunt întocmite în sensul juridic, ci “pe înțelesul tuturor”, ceea ce a creat confuzie.

Astfel, în anexa la decizia de încadrare/ salarizare, sumele compensatorii sunt detaliate după legea salarizării existentă în 2009: salariul de funcție calculat în procente la o valoare de referință sectorială de aproximativ 197 lei și suma compensatorie sub forma de sporuri procentuale. Corect juridic ar fi trebuit să se facă precizarea că este vorba de salariul de funcție din 2009 și sume compensatorii în echivalentul sporurilor care au dispărut din actuala lege de salarizare.

Unde este confuzia? Salariul de funcție actual, din fluturașul de salariu, are aceeași denumire cu salariul de funcție din 2009, iar sumele compensatorii nu mai sunt sub forma sporurilor și adaosurilor.

Pentru eliminarea confuziei şi pentru a evidenţia diferenţa voi folosi sintagma „salariul de funcţie din fluturaşul de salariu” ca fiind salariul de funcție din 2009, coeficient aplicat la valoarea de referință sectorială de aprox. 197 lei și suma compensatorie constȃnd ȋn echivalentul sporurilor dispărute. Aceastǎ sintagma se impune a fi folositǎ pentru a diferenţia dreptul salarial cu aceeaşi denumire de salariu de funcţie din 2009.

În prezent, legea salarizării folosește următoarele expresii referitoare la salariu: salariul de bază (personalul bugetar altul decât polițiștii și militarii), salariul funcției bază (aplicabil poliţiştilor) și salariul de funcție (aplicabil polițiștilor).

Care este raportul între acestea?

Salariul funcției de bază este compus din salariul de funcție (reamintesc că acesta la rândul său este salariul de funcție din 2009 și sumele compensatorii) + salariul de grad + gradații de vechime + indemnizația de conducere. Sporurile se calculează la salariul funcției de bază sau salariul de funcție (după caz, astfel cum prevede L 284/2010).

Potrivit OUG 1/2010 și legilor de salarizare anuale, sporurilor nu se calculează la suma compensatorie tranzitorie. Vă reamintesc că această este o sumă a drepturilor care nu se mai regăsesc în actualul sistem de salarizare și nu mai au valoare juridică de sporuri sau adaosuri. Detalierea, cu indicarea articolelor de lege, o găsiţi ȋn adresa ministerului muncii. Există o decizie a CCR care prevede ca nu se poate calcula sporuri la sporuri.

Odată cu creșterea salariului minim pe economie, cei cu salariul de funcție mic, i-au ajuns din urmă pe cei ce aveau incluse sumele compensatorii.

O primă problemă a apărut atunci când salariul minim a ajuns la 1250 lei. Se punea problema echivalenței salariului de bază: cu salariul funcției de bază sau cu salariul de funcție din fluturașul de salariu (salariul de funcție din 2009 și sumele compensatorii). Doar MAI a echivalat salariul de bază cu salariul de funcție din fluturașul de salariu, celelalte structuri din sistemul de apărare (MAN, SRI, SPP, Penitenciare) au echivalat cu salariul funcției de bază, deși legea este aceeași. Astfel, doar polițiștilor le-a crescut salariul de funcție din fluturașul de salariu la 1250 lei.

Pentru toți angajații bugetari din România, sporurile se calculau la valoarea salariilor din 2009.

Odată cu intrarea în vigoare a HG 1/2017 a apărut și problema aplicării/bugetării acestei HG și polițiștilor și militarilor. Sporurile și adaosurile urmau a se calcula la salariul de bază (iar pentru polițiști, la salariul de funcție, ca și până atunci, astfel cum s-a aplicat și la creșterea la 1250 lei).

Confuzia cu privire la modul de calcul a fost creată de necunoașterea legislativă succesivǎ şi care trebuie coroboratǎ, din 2010 până în prezent, de la dorința noastră de a obţine cȃt mai mult (cum suntem şi ȋndreptǎţiţi) și de la opiniile personale ale unor lideri de sindicat.

Vă reamintesc faptul că salariul de funcție din fluturaș este compus din salariul de funcție din 2009 și sume compensatorii tranzitorii în echivalentul sporurilor dispărute din lege. De aceea, ca și până în prezent, sporurile s-au calculat la salariul de funcție din 2009.

Incertitudinea aplicării HG 1/2017 și aplicarea sporurilor la salariul de funcție din 2009 au generat indignare și proteste în spațiul public și în mediul online. Sindicatele au anunțat și autorizat forme de proteste de stradă.

Dacă aplicarea HG 1/2017 prin creșterea salariului de funcție la 1450 lei pentru 86.000 angajați MAI a fost clarificată, liderii sindicatelor reprezentative (SNPPC, PRO LEX, SNAP) au solicitat ca sporurile să fie calculate la salariul de funcție din fluturașul de salariu, nu la cel din 2009. Argumentul nostru l-a constituit excepția făcută de Guvern pentru cei din sănătate, unde se calculeazǎ la salariul de bazǎ din prezent.

După multe discuții și negocieri, MAI (conform declarațiilor ministrului) a primit aprobarea de finanțare și de modificare legislativă, urmând ca de săptămâna viitoare amendamentele să fie depuse la Parlament, urmând să fie incluse în legile de aprobare a OUG. A se citi şi comunicatul MAI din 10.03.2017. Se estimează un termen de vreo două săptămâni până la legiferare.

În concret, dacă amendamentele sunt acceptate, sporurile se vor calcula la salariul de funcție din fluturașul de salariu. Exemplu: dacă salariul de funcție din fluturașul de salariu este de 1450 lei, sporurile se calculează la 1450 lei, dacă salariul de funcție este mai mare de 1450 (datorită sumelor compensatorii), sporurile se calculează la salariul de funcție prevăzut în fluturașul de salariu (mai mare de 1450 lei).

Mai exact, dacǎ pȃnǎ la 01.02.2017 aveam salariu de funcţie din fluturaşul de salariu sub 1450, voi primi 1450 lei şi sporuri laculate la 1450 lei. Dacǎ pȃnǎ la aveam salariu de funcţie din fluturaşul de salariu peste 1450 (ex. 1700 lei), voi primi acelaşi salariu de funcţie din fluturaşul de salariu şi sporurile calculate la aceastǎ sumǎ, nu la salariul din 2009 (adicǎ la valoare din exemplu de 1700 lei).

Care este miza? Aceste drepturi se vor calcula vreo 3-5 luni, până la intrarea în vigoare a noii legi de salarizare.

Cel mai important este să ne impunem voința la elaborarea legii salarizării.

Avem nevoie de încrederea și susținerea membrilor, inclusiv prin forme de protest stradale.

Prin asocierea SNPPC – PRO LEX, suntem mai puternici atât la negocieri cât și sindical.

Față de militari, polițiștii au avantajul asocierii în sindicate. Puterea acestora constă în unitate și sprijin din partea membrilor.

Deși mișcarea sindicală din politie este divizată în peste 40 sindicate (multe județene sau cu un număr redus de membri, fără capacitate organizatorică, umană și financiară), SNPPC și PRO LEX, împreună pot dovedi că mișcarea sindicală din poliție, încă mai este o forță. Este bine să nu fim nevoiți să o folosim, dar cu siguranță nu vom ezita, dacă situația o impune.

Orice decizie cu privire la acțiunile sindicale (susțineri în negocieri, revendicări sau acțiuni de protest) se iau de către SNPPC și PRO LEX, împreună, pentru binele tuturor.

Ȋn lipsa unor rezultate concrete faţǎ de revendicǎrile sindicale, la nivelul celor douǎ organizaţii nu s-a pus problema renunţǎrii la mitingul din 25 martie.

Voi reveni cu lǎmuriri suplimetare dacǎ din comentarii rezultǎ cǎ nu s-a ȋnţeles.

Comentarii

comentarii