(1)Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

(3)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.

Art. 2 – Domeniul de aplicare (1)Dispoziţiile prezentei legi se aplică:

c. personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii;

Legea are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar general consolidat al statului (art. 1 alin. 1) – din această categorie nu fac parte autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, drepturile salariale ale personalului de la art. 1 alin. 1 sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute de prezenta lege (art. 1 alin. 3) – drepturile angajaţilor din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii (ex. ANRSC) sunt reglementate prin contract colectiv de munca şi contracte individuale de muncă,

Legea prevede că se aplică şi autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii (art. 2 alin. 1 lit. c)

Legea „se aplică” şi autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, deşi „nu reglementează” sistemul de salarizare pentru angajaţii acestor instituţii.

Dacă ordonatorii de credite ar respecta această prevedere legală, de încadrare în fondul de cheltuieli aprobat şi alocat prin bugetul iniţial, anual ar trebui să se facă reorganizări cu reducere de personal, în prima jumătate a anului şi angajări în a două jumătate a anului.

Fondurile pentru cheltuielile de personal se alocă prin decizie politică, fără vreo legătură/algoritm cu necesarul, domeniul de activitate sau impactul nealocării/reducerii de personal.

Uniformizarea termenilor salariul funcţiei de bază (în majoritatea articolelor) cu salariu al funcţiei de bază (art. 5).

Poliţiştii sunt plătiţi în funcţie de încadrarea pe funcţie, fără vreo diferenţă a remuneraţiei în funcţie de criteriile enumerate în principiu;

Între anumiţi poliţişti care prestează aceeaşi muncă, cu aceeaşi vechime, complexitate, riscuri şi având acelaşi nivel al studiilor, remuneraţia este şi cu 50% mai mare (ex: între agent şef principal de poliţie de la judiciar cu studii superioare 4259 lei şi comisar şef de poliţie de la judiciar 6844 lei). Trecerea în categoria ofiţerilor depinde de un concurs organizat în acest sens de către angajator, în limita unui număr de posturi aprobat, în condiţiile în care ceilalţi funcţionari publici promovează în clasă în urma unui examen organizat după absolvirea studiilor superioare, fără să depindă de un număr de posturi aprobate.

Salarizarea poliţiştilor locali nu se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea si riscurile activităţii prin eliminarea prevederii legale cu privire la majorarea salariilor poliţiştilor locali cu 7,5% (trei clase de salarizare)

Nu mai exista distincţia între poliţiştii locali şi ceilalţi angajaţi ai administraţiei publice locale în ceea ce priveşte modul de stabilire a salariilor

c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele la prezenta lege; d) indemnizația lunară reprezintă suma de bani la care au dreptul persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică sau asimilate acestora, fiind unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcției acestora; persoanele care ocupă funcții de demnitate publică nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare și/sau de doctorat; e) salariul funcţiei de bază se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă și este echivalent cu salariul de bază; f) solda funcţiei de bază se compune din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă și este echivalentă cu salariul de bază;

Echivalarea indemnizaţiei lunare şi indemnizaţiei de încadrare cu salariul de bază.

Definirea şi celorlalte drepturi salariale şi raportarea lor la salariul de bază şi echivalentul acestuia.

Solda a funcţiei de bază / salariul al funcţiei de bază este echivalentă cu salariul de bază (art. 7 lit. e).

În prezent, în MAI, salariul de bază este echivalentul salariul de funcţie (o componentă a salariului funcţiei de bază).

Indemnizaţia lunară şi indemnizaţia de încadrare (art. 7 lit. d) nu sunt echivalate cu salariul de bază, astfel cum se deduce din celelalte articole (ex. art. 5)

Pentru toţi bugetarii, gradaţiile de vechime se calculează la salariul de bază, iar pentru militari şi poliţişti, gradaţiile de vechime se calculează la salariu de funcţie, deci la o valoare mai mică decât salariul de bază.

Până în 2023, creşterea salariului de bază minim pe economie nu va aduce o creştere şi a salariilor funcţiilor de bază ale poliţiştilor.

La art. 12 alin 2 se prevede ca, începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.

Sporul este definit ca un element salarial acordat ca procent la salariul de bază/solda de funcţie/ salariul de funcţie. Deşi nu sunt diferite, tot ca elemente salariale calculate în procente la aceleaşi drepturi sunt şi indemnizaţiile, majorările, compensaţiile, adaosurile, fără să fie definite distinct.

Stabilirea veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din administraţia publică locală (art.11 alin. 1)

Art. 10 reglementează salariile de bază şi gradaţiile. Pentru toate categoriile de bugetari vechimea se acordă pentru 5 gradaţii calculate la salariul de bază, procentul însumat este de 22,5, iar militarii şi poliţiştii se acordă pentru 7 gradaţii calculate la salariul de funcţie (mai mic decât salariul de bază/salariul funcţiei de bază), procentul însumat fiind de 21%.

Categoriile de bugetari din anexa VI pot beneficia de sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar, iar ceilalţi nu pot beneficia de aceste prevederi.

Propunerea este întemeiată pe Directiva 2000/JIC/78, principiile de la art. 6 lit. b şi c.

Menţinerea prevederilor din Legea nr. 284/2010 în ceea ce priveşte încadrarea pe funcţii şi grade profesionale, urmând a se reglementa doar cuantumul.

Nu se respectă principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală (art. 6 lit. c)

Conform Directivei 2000/JIC/78, privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar compatibile, nu neapărat in situații similare.

Dreptul la o remuneraţie egală pentru muncă egală este reglementat şi la art. 6 din Codul Muncii şi art. 23 din declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar OG nr. 137/2000 cu modificările ulterioare, prevede la art. 1 alin. 2 principiul egalităţii între cetăţeni, caz în care excluderea privilegiilor şi discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea unor drepturi inclusiv salariul egal pentru muncă egală.

Potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de contencios constituţional, precum şi a celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv.

Existenţa mai multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp, în baza cărora s-a intenţionat salarizarea unică a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferenţiat şi pentru nesocotirea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi care presupune plată egală pentru muncă de valoare egală.

Criteriul temporal sau acela al unor reglementări diferite nu poate justifica diferenţe de salarizare între persoane care exercită aceeaşi funcţie şi care au aceeaşi pregătire profesională.

Pentru toate categoriile de personal aflate în situaţii identice, salarizarea trebuie să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică unde sunt încadraţi. Atunci când este analizată identitatea de situaţii între doi angajaţi, nu trebuie verificată identitatea de reglementare, ci trebuie avută în vedere identitatea de activitate desfăşurată şi de pregătire profesională.

„ Ordonatorii de credite acordă indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, in timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională”

Legea nr. 155/2010 art. 35¹ alin. (1) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” 

Consecinţa:

–  Nu este clar cum se vor aplica aceste prevederi personalului poliţiei locale, întrucât nu sunt menţionaţi la excepţia acordării indemnizaţiei de hrană, deşi primesc norma de hrană conform OG nr. 26/1994. Pe de altă parte, legea reglementează o indemnizaţie de hrană, nu drepturi de hrană care se acordă personalului poliţiei locale în natură sau în bani, în funcţie de fondurile bugetare şi Hotărârea Consiliului Local.

Potrivit Codului muncii, compensarea cu timp liber corespunzător în termen de 60 de zile este pentru munca suplimentară, pentru munca prestată în repaus săptămânal se acordă un spor, iar pentru munca prestată în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează se compensează cu timp liber în următoarele 30 zile sau cu un spor de cel puţin 100% din salariul de bază.

Prin introducerea condiţiei de promovare în grade profesionale din 3 în 3 ani şi introducerea condiţiei de apreciere cu calificativul „foarte bine”, se modifică atât perioada de promovare pentru toate categoriile de bugetari (legea nu face excepţii), inclusiv la militari şi poliţişti, deşi fiecare familie ocupaţională are un număr diferit de grade profesionale.

Prin introducerea condiţiei de apreciere cu calificativul „foarte bine” se restrânge posibilitatea de promovare şi se creează o discriminare faţă de cei ce au fost promovaţi cu calificativul „bine”, mai ales pentru cei ce îndeplinesc stagiul de timp în anul adoptării legii. De asemenea, evoluţia în carieră trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor care îşi îndeplinesc bine atribuţiile din fişa postului. Per a contrario, dacă eşti bun şi apreciat cu calificativul „Bine”, efectul este negativ, de neîndeplinire a condiţiilor de participare

Pe de o parte, instituţia transferului nu poate face obiectul de reglementare a legii salarizării, iar pe de altă parte, prin acte normative specifice unor anumite domenii de activitate nu sunt reglementate sau/şi nu pot fi reglementate prevederi referitoare la transferul unor angajaţi dintr-un domeniu de activitate în altul.

b. prin excepţie de la lit.a, se acordă următoarele creșteri salariale: – soldele de funcție ale personalului militar, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017; – salariile de funcție ale polițiștilor, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;

(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

c) salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție/indemnizaţiile de încadrare, ale personalului salarizat potrivit prezentei legi, cu excepția celui prevăzut la literele a) și b), se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;

Acest lucru va conduce la o diminuare a salariilor de bază a unor angajaţi (ex. ANAF).

Reglementarea tuturor elementelor de stabilire a salariilor, după clasă, grad, coeficient de ierarhizare, fără alte reglementări secrete.

Respectarea principiilor legii, salarizarea poliţiştilor să se facă după felul muncii.

Referitor la valorificarea studiilor superioare propunere:

1.       Aplicarea prevederilor specifice funcţionarilor publici în ceea ce priveşte promovarea în clasă;

2.       Reglementarea sporului de 25% pentru agenţii cu studii superioare, acesta fiind mai însemnat decât încadrarea salarială prevăzută de lege.

Salarizarea militarilor şi poliţiştilor se face după funcţii, nu după muncă.

Astfel, deşi atribuţiile prevăzute în fişele posturilor sunt identice, deci munca este de valoare egală, remuneraţia se face după încadrarea subiectivă în funcţii.

Nu se respectă prevederile Legii nr. 360/2002, art. 22 alin. (5), în sensul ca funcţiile să fie reglementate prin lege (fiind reglementate prin HG secretă) şi nici prevederile art. 22. – (1) „Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.”. În fapt, în loc să se stabilească coeficienţii de ierarhizare între minimul şi maximul funcţiei corespunzătoare gradului, s-au reglementat funcţii care au aferente coeficienţi de ierarhizare şi care prevăd cu ce grade pot fi ocupate.

Avansarea în grad poate fi blocată de neexistenţa unei funcţii care să permită a fi ocupată cu gradul în care urmează a se efectua avansarea.

Sunt poliţişti încadraţi pe o funcţie, desfăşoară activităţile prevăzute în fişa postului pentru acea funcţie şi sunt salarizaţi corespunzător unei funcţii inferioare pe motivul că nu are gradul corespunzător pentru ocuparea funcţiei respective.

Nu există o diferenţiere în salarizarea poliţiştilor după felul muncii.

Poliţiştii cu atribuţii în domeniul didactic şi sanitar sunt salarizaţi ca poliţişti, deşi fac muncă de valoare egală cu a angajaţilor din domeniile specifice, didactic, respectiv sănătate;

Poliţiştii cu atribuţii în domeniul criminalistic sunt salarizaţi diferit faţă de criminaliştii din Ministerul Justiţiei, deşi fac aceeaşi muncă;

În condiţiile în care funcţionarii publici beneficiază de posibilitatea promovării în clasă, după absolvirea studiilor superioare, iar agenţii de poliţie primeau un spor de 25%, legea prevede o salarizare diferită în funcţie de nivelul studiilor (diferenţa fiind foarte mică). Este de notorietate faptul că în multe structuri de poliţie nu se poate face o diferenţiere între agenţi şi ofiţeri, aceştia prestând aceeaşi muncă.

La alin. 4 se prevede faptul că prevederile alin. 3 nu se aplică celor care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. 1, rezultând astfel situaţii în care persoane ce lucrează atât în mediu cu grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit, cât şi structuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu, să primească o compensaţie mai mică decât colegii care desfăşoară doar activităţi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.

(2) Condițiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (1), inclusiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Dreptul este similar celui acordat la Anexa III, Capitolul 2, Art.3 (6) din Legea nr. 284/2010 „Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcţie de 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.”

Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care asigură paza, escortarea şi supravegherea deţinuţilor, reţinuţilor, arestaţilor preventiv şi a minorilor condamnaţi în penitenciare sau internaţi în centre de reeducare minori, în spitale-penitenciare, în secţii (ateliere) de producţie, în puncte de lucru ori în perioada în care se află în mijloace de transport au dreptul, pe timpul efectiv prestat în astfel de condiţii, la o indemnizaţie pentru pază şi supraveghere de 5% din salariul de funcţie.

(5) Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, pensia, precum şi alte drepturi băneşti se stabilesc în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzătoare funcţiilor stabilite potrivit alin. (7).

Dacă s-ar deroga de la art. 21 alin. (3), poliţiştii vor avea un spor pentru munca suplimentară din timpul săptămânii şi o majorare de 100% pentru munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează.

De asemenea, întrucât singura legătură cu munca suplimentară de la anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 11-a art. 89 este derogarea de la art. 21, se poate interpreta că articolul reglementează doar majorarea de 100% pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează, fără a se preciza dacă aceasta este în timpul programului normal de lucru sau muncă suplimentară. De asemenea, în această situaţie, poliţiştii nu vor mai beneficia de sporul pentru munca prestată suplimentar în cursul săptămânii.

Nu se poate aplica anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 7-a art. 65 alin. 5 pentru personalul detaşat „Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu (…)”

În proiect nu se mai face distincţie în poliţiştii locali şi ceilalţi angajaţi ai administraţiei publice locale, neregăsindu-se prevederea legală cu privire la majorarea salariilor poliţiştilor locali cu 7,5% (trei clase de salarizare)

Nu se ştie ce reglementări se aplică funcţionarilor publici din cadrul Arhivelor Naţionale.

Deşi este o instituţie publică centrală conform art. 1 alin 1 din HG 1376/2009, Arhivele Naţionale nu sunt enumerate la Anexa VIII, capitolul 1, lit. A salarii pentru administraţia publică centrală, cu menţionarea expresă a denumirii instituţiei.

Argumente : principiile legii, Directiva 78/CE/2000