Amendamentele Pro Lex la proiectul legii salarizarii

Nr. 107194/21.04.2017

 

 

 

Către

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale

Doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu

 

 

 

Prin prezenta vă înaintăm propunerile şi amendamentele la proiectul legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Având în vedere numeroasele neconcordanţe între articole, pe de o parte, şi în raport cu Constituţia României, Directiva 78/CE/2000, pe de altă parte, vă solicităm să amânaţi transmiterea proiectului spre Parlament pentru a-l putea dezbate cu partenerii de dialog social.

 

Cu deosebită consideraţie,

 

Preşedinte

Vasile Lincu

Amendamente legea salarizarii v 4 -2017

  Text proiect lege Propuneri Argumente
1 Art. 1 – Obiectul de reglementare

(1)Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

(3)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.

 

Art. 2 – Domeniul de aplicare (1)Dispoziţiile prezentei legi se aplică:

c. personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii;

Să se armonizeze domeniul de reglementare cu domeniul de aplicare. Nu există corespondent între art. 1 (Obiectul de reglementare) şi art. 2 Domeniul de aplicare)

Legea are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar general consolidat al statului (art. 1 alin. 1) – din această categorie nu fac parte autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, drepturile salariale ale personalului de la art. 1 alin. 1 sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute de prezenta lege (art. 1 alin. 3) – drepturile angajaţilor din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii (ex. ANRSC) sunt reglementate prin contract colectiv de munca şi contracte individuale de muncă,

Legea prevede că se aplică şi autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii (art. 2 alin. 1 lit. c)

Legea „se aplică” şi autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, deşi „nu reglementează” sistemul de salarizare pentru angajaţii acestor instituţii.

 

2 Art. 3 (4) Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. Abrogarea alin. (4) de la art. 3

 

Drepturile salariale sunt prevăzute de lege, legea bugetului nu asigură necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile pentru întregul an, dar, în fiecare an fiscal au loc rectificări care suplimentează fondurile alocate cu acest titlu;

Dacă ordonatorii de credite ar respecta această prevedere legală, de încadrare în fondul de cheltuieli aprobat şi alocat prin bugetul iniţial, anual ar trebui să se facă reorganizări cu reducere de personal, în prima jumătate a anului şi angajări în a două jumătate a anului.

Fondurile pentru cheltuielile de personal se alocă prin decizie politică, fără vreo legătură/algoritm cu necesarul, domeniul de activitate sau impactul nealocării/reducerii de personal.

 

3 Art. 4 – Controlul aplicării legii Controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar să se facă de către inspectoratele teritoriale de muncă, o singură instituţie, o aplicare unitară a legii.

 

Realitatea a demonstrat că, autorităţi şi instituţii publice din acelaşi domeniu (familie ocupaţională), având aceleaşi reglementări în domeniul salarizării, au aplicat total diferit legea (ex. familia apărare, ordine publică şi siguranţă naţională : MAI, MApN, SRI, ANP; familia Administraţie: autorităţile publice locale/primăriile şi instituţiile cu personalitate juridică din subordinea acestora).
4 Art. 5 – Raportul salarial Folosirea expresiei „salariu de bază”, întrucât prin coroborare cu prevederile art. 7, se înţelege faptul că se referă şi la solda a funcţiei de bază / salariul al funcţiei de bază/ indemnizaţia lunară

Uniformizarea termenilor salariul funcţiei de bază (în majoritatea articolelor) cu salariu al funcţiei de bază (art. 5).

Se folosesc unităţi de măsură diferite:

Cel mai mic salariu de bază

 

Cel mai mare salariu de bază / soldă a funcţiei de bază / salariu al funcţiei de bază/ indemnizaţie lunară
1 12
5 Art. 6 f) principiul ierarhizării, pe verticală cât și pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; Stabilirea unor criterii pentru aplicarea acestui principiu şi reglementarea unor elemente de salarizare în funcţie de aceste criterii.

 

Nu există criterii care să facă o ierarhizare a responsabilităţii, complexităţii şi riscurilor activităţii;

Poliţiştii sunt plătiţi în funcţie de încadrarea pe funcţie, fără vreo diferenţă a remuneraţiei în funcţie de criteriile enumerate în principiu;

Între anumiţi poliţişti care prestează aceeaşi muncă, cu aceeaşi vechime, complexitate, riscuri şi având acelaşi nivel al studiilor, remuneraţia este şi cu 50% mai mare (ex: între agent şef principal de poliţie de la judiciar cu studii superioare 4259 lei şi comisar şef de poliţie de la judiciar 6844 lei). Trecerea în categoria ofiţerilor depinde de un concurs organizat în acest sens de către angajator, în limita unui număr de posturi aprobat, în condiţiile în care ceilalţi funcţionari publici promovează în clasă în urma unui examen organizat după absolvirea studiilor superioare, fără să depindă de un număr de posturi aprobate.

Salarizarea poliţiştilor locali nu se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea si riscurile activităţii prin eliminarea prevederii legale cu privire la majorarea salariilor poliţiştilor locali cu 7,5% (trei clase de salarizare)

Nu mai exista distincţia între poliţiştii locali şi ceilalţi angajaţi ai administraţiei publice locale în ceea ce priveşte modul de stabilire a salariilor

 

6 Art. 6 h) principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii.      Propunem abrogarea lit. h) de la art. 6

 

Este corect să existe o salarizare în funcţie de sustenabilitatea bugetară, însă, pe de o parte se adoptă acte normative ce prevăd reglementări salariale, apoi se acordă creşteri salariale neunitare, pentru ca în baza principiului prevăzut la art. 6 lit. h) să nu se acorde aceste drepturi sau să fie disponibilizaţi angajaţi pentru că printr-o decizie politică nu se alocă sumele necesare acoperirii cheltuielilor cu salariile.

 

7 Art. 7 – Termeni

c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele la prezenta lege; d) indemnizația lunară reprezintă suma de bani la care au dreptul persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică sau asimilate acestora, fiind unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcției acestora; persoanele care ocupă funcții de demnitate publică nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare și/sau de doctorat; e) salariul funcţiei de bază se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă și este echivalent cu salariul de bază; f) solda funcţiei de bază se compune din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă și este echivalentă cu salariul de bază;

 

Echivalarea salariului de bază cu salariul de funcţie, cum se aplică în prezent.

Echivalarea indemnizaţiei lunare şi indemnizaţiei de încadrare cu salariul de bază.

 

Definirea şi celorlalte drepturi salariale şi raportarea lor la salariul de bază şi echivalentul acestuia.

 

Toate drepturile salariale sunt raportate la salariul de bază. Raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază este de 1 la 12.

Solda a funcţiei de bază / salariul al funcţiei de bază este echivalentă cu salariul de bază (art. 7 lit. e).

În prezent, în MAI, salariul de bază este echivalentul salariul de funcţie (o componentă a salariului funcţiei de bază).

Indemnizaţia lunară şi indemnizaţia de încadrare (art. 7 lit. d) nu sunt echivalate cu salariul de bază, astfel cum se deduce din celelalte articole (ex. art. 5)

Pentru toţi bugetarii, gradaţiile de vechime se calculează la salariul de bază, iar pentru militari şi poliţişti, gradaţiile de vechime se calculează la salariu de funcţie, deci la o valoare mai mică decât salariul de bază.

Până în 2023, creşterea salariului de bază minim pe economie nu va aduce o creştere şi a salariilor funcţiilor de bază ale poliţiştilor.

La art. 12 alin 2 se prevede ca, începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.

 

Sporul este definit ca un element salarial acordat ca procent la salariul de bază/solda de funcţie/ salariul de funcţie. Deşi nu sunt diferite, tot ca elemente salariale calculate în procente la aceleaşi drepturi sunt şi indemnizaţiile, majorările, compensaţiile, adaosurile, fără să fie definite distinct.

 

8 Art. 10 – Salariile de bază şi gradaţiile (1) Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii. (2) Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund cinci gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții în anexele la lege. (3) Salariile de bază prevăzute în anexele I – VIII din prezenta lege pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0. (4) Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie și incluse în acesta sunt următoarele: – gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani și se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu procentul de 7,5% , rezultând noul salariu de bază; – gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5% , rezultând noul salariu de bază; – gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5% , rezultând noul salariu de bază; – gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5% , rezultând noul salariu de bază; – gradaţia 5 – peste 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5% , rezultând noul salariu de bază. (5) Gradaţia obţinută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condiţiile de acordare. Aplicarea aceluiaşi sistem de gradaţii la toţi bugetarii, calculate la aceeaşi componentă de salarizare, respectiv salariu de bază şi echivalentele acestuia.

Stabilirea veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din administraţia publică locală (art.11 alin. 1)

 

Prin anexe se derogă de la prevederile generale.

Art. 10 reglementează salariile de bază şi gradaţiile. Pentru toate categoriile de bugetari vechimea se acordă pentru 5 gradaţii calculate la salariul de bază, procentul însumat este de 22,5, iar militarii şi poliţiştii se acordă pentru 7 gradaţii calculate la salariul de funcţie (mai mic decât salariul de bază/salariul funcţiei de bază), procentul însumat fiind de 21%.

 

9 Text nou  „Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din anumite familii ocupaţionale se aplică şi personalului altor familii ocupaţionale care se află în situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.” Art. 13 din Anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 2-a „(1) Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care se află in situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.”

Categoriile de bugetari din anexa VI pot beneficia de sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar, iar ceilalţi nu pot beneficia de aceste prevederi.

Propunerea este întemeiată pe Directiva 2000/JIC/78, principiile de la art. 6 lit. b şi c.

 

10 Art. 11 – (1) Stabilirea veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 5 şi pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia instituţiilor şi autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, după caz. Reglementarea concretă a drepturilor salariale, conform principiilor legii.

Menţinerea prevederilor din Legea nr. 284/2010 în ceea ce priveşte încadrarea pe funcţii şi grade profesionale, urmând a se reglementa doar cuantumul.

 

Salarizarea nu are legătură cu munca prestată. Angajaţi care desfăşoară prestează aceeaşi muncă vor primi o remuneraţie diferită de la o localitate la alta sau chiar diferită de la an la an în acelaşi loc de muncă.

Nu se respectă principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală (art. 6 lit. c)

Conform Directivei 2000/JIC/78, privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar compatibile, nu neapărat in situații similare.

Dreptul la o remuneraţie egală pentru muncă egală este reglementat şi la art. 6 din Codul Muncii şi art. 23 din declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar OG nr. 137/2000 cu modificările ulterioare, prevede la art. 1 alin. 2 principiul egalităţii între cetăţeni, caz în care excluderea privilegiilor şi discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea unor drepturi inclusiv salariul egal pentru muncă egală.

Potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de contencios constituţional, precum şi a celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv.

Existenţa mai multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp, în baza cărora s-a intenţionat salarizarea unică a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferenţiat şi pentru nesocotirea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi care presupune plată egală pentru muncă de valoare egală.

Criteriul temporal sau acela al unor reglementări diferite nu poate justifica diferenţe de salarizare între persoane care exercită aceeaşi funcţie şi care au aceeaşi pregătire profesională.

Pentru toate categoriile de personal aflate în situaţii identice, salarizarea trebuie să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică unde sunt încadraţi. Atunci când este analizată identitatea de situaţii între doi angajaţi, nu trebuie verificată identitatea de reglementare, ci trebuie avută în vedere identitatea de activitate desfăşurată şi de pregătire profesională.

11 Art. 14 – Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de doctor (1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. (2) Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor ordinului ministrului educaţiei naţionale, nu primeşte sporul pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice optează în favoarea sporului pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I. Reanalizarea articolului astfel încât acest drept să se acorde doar angajaţilor din familiile ocupaţionale în care contează cu adevărat valorificarea cunoştinţelor certificate prin titlul ştiinţific de doctor. În foarte multe domenii/familii ocupaţionale, titlul ştiinţific de doctor nu aduce vreun beneficiu autorităţii sau instituţiei publice. Mai mult, la Ministerul Afacerilor Interne pot apare situaţii în care un agent de poliţie cu studii superioare primeşte o sumă de până la 273 lei în 2022 faţă de un agent cu studii medii (faţă de 25% cât se acordă în prezent), iar după obţinerea titlul de ştiinţific de doctor va primi 50% din salariul minim brut (aprox. 725 lei cât este în prezent). Vom avea astfel, poliţişti care desfăşoară aceeaşi activitate, unul agent de poliţie cu studii superioare şi doctorat şi altul, ofiţer de poliţie cu studii superioare. Se ştie faptul că pentru militari şi poliţişti se face excepţie de la prevederile Legii nr. 188/1999 în ceea ce priveşte transformarea funcţiei ca urmare a promovării în clasă al absolvirea studiilor superioare.
12 Art. 18 – Indemnizaţie de hrană (1) Ordonatorii de credite acordă indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată. (2) Indemnizaţiile de hrană anuale prevăzute la alin. (1) se acordă cu încadrarea în prevederile alin. (1) al art. 25 din prezenta lege. Completarea art. 18 alin. 1, la excepţie, cu personalul poliţiei locale, astfel:

Ordonatorii de credite acordă indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, in timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Art. 18 alin. (1) Ordonatorii de credite acordă indemnizaţii de hrană anuale, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, care potrivit legii, beneficiază de drepturile de hrană potrivit OG nr. 26/1994.

Legea nr. 155/2010 art. 351 alin. (1) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” 

Consecinţa:

–  Nu este clar cum se vor aplica aceste prevederi personalului poliţiei locale, întrucât nu sunt menţionaţi la excepţia acordării indemnizaţiei de hrană, deşi primesc norma de hrană conform OG nr. 26/1994. Pe de altă parte, legea reglementează o indemnizaţie de hrană, nu drepturi de hrană care se acordă personalului poliţiei locale în natură sau în bani, în funcţie de fondurile bugetare şi Hotărârea Consiliului Local.

 

  Art. 21 – Sporul pentru munca suplimentară (1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi compensată în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi compensată în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază/solda de funcție/ salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (4) Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic în scris, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii. (5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. (6) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcţii în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice sau persoanelor angajate cu timp parțial. Reglementarea muncii suplimentare şi muncii prestate în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, conform Codului muncii, cu indicarea cuantumului sporului.

 

Deşi din titlul articolului rezultă că ar fi vorba de sporul pentru munca suplimentară, la alin. 1 se menţionează şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează. Codul muncii tratează diferit munca suplimentară de munca prestată în repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează.

Potrivit Codului muncii, compensarea cu timp liber corespunzător în termen de 60 de zile este pentru munca suplimentară, pentru munca prestată în repaus săptămânal se acordă un spor, iar pentru munca prestată în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează se compensează cu timp liber în următoarele 30 zile sau cu un spor de cel puţin 100% din salariul de bază.

 

13 Art. 25 – Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor și a altor drepturi (1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz. (2) Începând cu anul 2018, la stabilirea limitei de sporuri prevăzută de alin. (1), se includ şi drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1) şi art. 3 din prezenta lege. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate.

 

Eliminarea plafonului pentru toţi ordonatorii de credite sau, dacă nu este acceptată propunere, atunci să fie eliminată pentru cei care se finanţează din venituri proprii. Toate sporurile, indemnizaţiile, adaosurile, majorările au o justificare dată de condiţiile de muncă sau felul muncii. O limitare/plafonare ar conduce la neacordarea unor astfel de drepturi, deşi munca se desfăşoară în aceleaşi condiţii.
14 Art. 26 (4) Ordonatorii de credite acordă prime de vacanță anuale, sub formă de vouchere de vacanţă prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea anuală a voucherelor de vacantă (prime de vacanță) este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă lunar proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic. Reformularea articolului prin plata voucherelor de vacanţă înainte de plecarea în concediu. În condiţiile în care plata se face lunar şi proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic, înseamnă că la momentul plăţii trebuie să fie cunoscute toate elementele (inclusiv timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic), dar acest lucru nu se poate cunoaşte decât la sfârşitul anului.
15 Art. 31 (6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul „foarte bine”, cel puţin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor. Eliminarea alin. 6 de la art. 31 Legea reglementează salarizarea personalului bugetar, nu reglementarea raporturilor de serviciu sau de muncă. Legile speciale sau Codul muncii au ca domeniu de reglementare raporturile de muncă sau de serviciu. Prin art. 31 alin. 6 se depăşeşte cadrul de reglementare al legii şi se modifică prevederi din alte acte normative specializate.

Prin introducerea condiţiei de promovare în grade profesionale din 3 în 3 ani şi introducerea condiţiei de apreciere cu calificativul „foarte bine”, se modifică atât perioada de promovare pentru toate categoriile de bugetari (legea nu face excepţii), inclusiv la militari şi poliţişti, deşi fiecare familie ocupaţională are un număr diferit de grade profesionale.

Prin introducerea condiţiei de apreciere cu calificativul „foarte bine” se restrânge posibilitatea de promovare şi se creează o discriminare faţă de cei ce au fost promovaţi cu calificativul „bine”, mai ales pentru cei ce îndeplinesc stagiul de timp în anul adoptării legii. De asemenea, evoluţia în carieră trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor care îşi îndeplinesc bine atribuţiile din fişa postului. Per a contrario, dacă eşti bun şi apreciat cu calificativul „Bine”, efectul este negativ, de neîndeplinire a condiţiilor de participare

16 Art. 32 – Transferul (1) Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant în sistemul bugetar se poate face și prin transfer, dacă se realizează de pe un post din sistemul bugetar, similar sau echivalent. (2) Transferul poate avea loc după cum urmează: a) în interesul serviciului, numai cu acordul scris al persoanei care se transferă; b) la cererea persoanei, în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul și de la care se transferă. (3) Prevederile din actele normative specifice domeniului de activitate referitoare la transfer rămân în vigoare. (4) Ordonatorul de credite, în raport cu cerinţele postului, stabileşte criterii de selecţie proprii de transfer în completarea celor prevăzute la alin. (1) şi alin. (2), cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale. Eliminarea art. 32 sau reformularea acestuia cu referire strictă la drepturile salariale ale persoanelor transferate. Articolul reglementează instituţia transferului, dar la alin. 3 stipulează că rămân în vigoare reglementările din actele normative specifice domeniului de activitate referitoare la transfer.

Pe de o parte, instituţia transferului nu poate face obiectul de reglementare a legii salarizării, iar pe de altă parte, prin acte normative specifice unor anumite domenii de activitate nu sunt reglementate sau/şi nu pot fi reglementate prevederi referitoare la transferul unor angajaţi dintr-un domeniu de activitate în altul.

 

17 Art. 37 – Aplicarea legii

b. prin excepţie de la lit.a, se acordă următoarele creșteri salariale: – soldele de funcție ale personalului militar, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017; – salariile de funcție ale polițiștilor, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;

Majorarea salariilor de funcţie ale poliţiştilor cu acelaşi procent (20%) cu cât se majorează soldele de funcţie ale militarilor.

 

La alin. 2 lit. b) se face o discriminare a poliţiştilor faţă de militari în ceea ce priveşte salarizarea de la data intrării în vigoare a legii, deşi au avut şi au aceleaşi reglementări în materie de salarizare.

 

18 Art. 37 – Aplicarea legii

(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

c) salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție/indemnizaţiile de încadrare, ale personalului salarizat potrivit prezentei legi, cu excepția celui prevăzut la literele a) și b), se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;

Majorarea de 25 % să se facă la salariile/soldele funcţiei de bază. La alin. 3 lit. c) se face o discriminare a militarilor şi poliţiştilor faţă de ceilalţi bugetari, cu excepţia celor de la lit. a şi b, prin faptul că pentru aceşti se majorează salariile/soldele de funcţie, iar pentru ceilalţi, se majorează salariile de bază.

 

  Art. 37 (5) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor se acordă cele prevăzute pentru anul 2022. Eliminarea alin. 5 de la art. 37 sau reformularea, în sensul acordării salariilor existente în plată. La alin 5 se prevede că, în situaţia în care, începând cu data de 01 ianuarie 2018, salariile de bază sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la lege pentru 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor, se acordă cele prevăzute pentru anul 2022.

Acest lucru va conduce la o diminuare a salariilor de bază a unor angajaţi (ex. ANAF).

19 Art. 41 – Pensiile de serviciu Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, se suspendă temporar actualizarea în funcție de majorarea salariilor a pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari reglementată de alin. (5) al art. 731 din Legea nr. 215/2015, ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României reglementată de alin. (5) al art. 6 din Legea nr. 216/2015, ale judecătorilor şi procurorilor reglementată de alin. (5) al art. 85 din Legea nr. 303/2004, ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare reglementată de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum şi actualizarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care beneficiază deputaţii şi senatorii, prevăzută la art. 49 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată. Eliminarea art. 41. Articolul suspendă temporar actualizarea (până în 2022) actualizarea pensiilor serviciu. Practic, Guvernul propune neaplicarea Legii nr. 223/2015. În aceste condiţii, pensiile speciale nu au fost actualizate din 2015 şi nu vor mai fi actualizate încă 4 ani. Ce încredere mai pot avea cetăţenii în stat (statul de drept), în condiţiile în care se dau legi a căror aplicare se suspendată ulterior prin alte acte normative?
20 La anexa VI Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”

 

Toate sporurile să se raporteze la salariul/solda funcţiei de bază, în situaţia în care se menţine echivalarea salariului/soldei funcţiei de bază cu salariul de bază.

Reglementarea tuturor elementelor de stabilire a salariilor, după clasă, grad, coeficient de ierarhizare, fără alte reglementări secrete.

Respectarea principiilor legii, salarizarea poliţiştilor să se facă după felul muncii.

 

Referitor la valorificarea studiilor superioare propunere:

1.       Aplicarea prevederilor specifice funcţionarilor publici în ceea ce priveşte promovarea în clasă;

2.       Reglementarea sporului de 25% pentru agenţii cu studii superioare, acesta fiind mai însemnat decât încadrarea salarială prevăzută de lege.

 

 

Nu se respectă principiile legii şi Directiva Europeană 78/CE/2000.

Salarizarea militarilor şi poliţiştilor se face după funcţii, nu după muncă.

Astfel, deşi atribuţiile prevăzute în fişele posturilor sunt identice, deci munca este de valoare egală, remuneraţia se face după încadrarea subiectivă în funcţii.

Nu se respectă prevederile Legii nr. 360/2002, art. 22 alin. (5), în sensul ca funcţiile să fie reglementate prin lege (fiind reglementate prin HG secretă) şi nici prevederile art. 22. – (1) „Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.”. În fapt, în loc să se stabilească coeficienţii de ierarhizare între minimul şi maximul funcţiei corespunzătoare gradului, s-au reglementat funcţii care au aferente coeficienţi de ierarhizare şi care prevăd cu ce grade pot fi ocupate.

Avansarea în grad poate fi blocată de neexistenţa unei funcţii care să permită a fi ocupată cu gradul în care urmează a se efectua avansarea.

Sunt poliţişti încadraţi pe o funcţie, desfăşoară activităţile prevăzute în fişa postului pentru acea funcţie şi sunt salarizaţi corespunzător unei funcţii inferioare pe motivul că nu are gradul corespunzător pentru ocuparea funcţiei respective.

Nu există o diferenţiere în salarizarea poliţiştilor după felul muncii.

Poliţiştii cu atribuţii în domeniul didactic şi sanitar sunt salarizaţi ca poliţişti, deşi fac muncă de valoare egală cu a angajaţilor din domeniile specifice, didactic, respectiv sănătate;

Poliţiştii cu atribuţii în domeniul criminalistic sunt salarizaţi diferit faţă de criminaliştii din Ministerul Justiţiei, deşi fac aceeaşi muncă;

În condiţiile în care funcţionarii publici beneficiază de posibilitatea promovării în clasă, după absolvirea studiilor superioare, iar agenţii de poliţie primeau un spor de 25%, legea prevede o salarizare diferită în funcţie de nivelul studiilor (diferenţa fiind foarte mică). Este de notorietate faptul că în multe structuri de poliţie nu se poate face o diferenţiere între agenţi şi ofiţeri, aceştia prestând aceeaşi muncă.

21 anexa VI, Capitolul II, art. 11 Să se aplice aceeaşi regulă ca şi în cazul celorlalţi bugetari: gradaţia de vechime să se determine prin majorarea salariului funcţiei de bază cu procentul de 3%, rezultând noul salariu al funcţiei de bază. Argumente: principiile legii şi Directiva 78/CE 2000
22 anexa VI, Capitolul II  Art. 14. – (1) Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unităţii, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operaţii speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecţie a demnitarilor, a acţiunilor de gardare, protecţie şi control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale şi activităţilor de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare şi asistenţă medicală şi psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecţie în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie, efectuarea actelor de cercetare penală specială beneficiază de o compensaţie de risc/pericol 104 deosebit de până la 30% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. (2) Compensația prevăzută la alin. (1) se acordă și personalului din structurile din domeniile informații pentru apărare, cercetare sau operații speciale ale Ministerului Apărării Naționale. (3) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de o compensaţie de 30% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. Reformularea alin. 4, în sensul neaplicării alin. (1) (de până la 30%) celor care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. 3 (de 30%). Prin alin. 1 se reglementează o compensaţie de până la 30% pentru cei ce lucrează într-un mediu cu grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit, iar prin alin. 3 se reglementează o compensaţie de 30% pentru cei ce desfăşoară activităţi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.

La alin. 4 se prevede faptul că prevederile alin. 3 nu se aplică celor care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. 1, rezultând astfel situaţii în care persoane ce lucrează atât în mediu cu grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit, cât şi structuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu, să primească o compensaţie mai mică decât colegii care desfăşoară doar activităţi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.

 

23 Articol nou (1)           Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie acordat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Condițiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (1), inclusiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Instituţia are nevoie să asigure continuitatea serviciului. Poliţiştii care asigură continuitatea serviciului nu sunt remuneraţi.

Dreptul este similar celui acordat la Anexa III, Capitolul 2, Art.3 (6) din Legea nr. 284/2010 „Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcţie de 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.”

 

24 anexa VI, Capitolul II Art. 25. – Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care asigură paza, escortarea şi supravegherea deţinuţilor, reţinuţilor, arestaţilor preventiv şi a minorilor condamnaţi în penitenciare sau internaţi în centre de reeducare minori, în spitale-penitenciare, în secţii (ateliere) de producţie, în puncte de lucru ori în perioada în care se află în mijloace de transport au dreptul, pe timpul efectiv prestat în astfel de condiţii, la o indemnizaţie pentru pază şi supraveghere de 5% din salariul de funcţie. Reformularea articolului prin introducerea poliţiştilor:

Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care asigură paza, escortarea şi supravegherea deţinuţilor, reţinuţilor, arestaţilor preventiv şi a minorilor condamnaţi în penitenciare sau internaţi în centre de reeducare minori, în spitale-penitenciare, în secţii (ateliere) de producţie, în puncte de lucru ori în perioada în care se află în mijloace de transport au dreptul, pe timpul efectiv prestat în astfel de condiţii, la o indemnizaţie pentru pază şi supraveghere de 5% din salariul de funcţie.

Legea prevede o indemnizaţie de 5% doar pentru cei din sistemul administraţiei penitenciare.
25 anexa VI, Capitolul II Art. 65. – (1) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în regii autonome ori în companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora beneficiază de următoarele drepturi salariale:

(5) Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, pensia, precum şi alte drepturi băneşti se stabilesc în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzătoare funcţiilor stabilite potrivit alin. (7).

Armonizare legislativă.

 

Legea nu mai reglementează dreptul militarilor/poliţiştilor la ajutoare sau plăţi compensatorii la ieşirea la pensie. Cu toate acestea, la anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 7-a art. 65 alin. 5 se prevede acordarea ajutoarelor compensatorii pentru personalul detaşat „Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu (…)
26 anexa VI, Capitolul II art. 89 Uniformizarea condiţiilor şi drepturilor acordate pentru munca prestată în aceleaşi condiţii şi reglementarea acestora în dispoziţiile comune. Întrucât nu se face precizarea că se derogă de la un anumit alineat al art. 21, se înţelege că nu se aplică art. 21 în integralitatea sa, inclusiv sporul de 75% pentru munca suplimentară din timpul săptămânii.

Dacă s-ar deroga de la art. 21 alin. (3), poliţiştii vor avea un spor pentru munca suplimentară din timpul săptămânii şi o majorare de 100% pentru munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează.

De asemenea, întrucât singura legătură cu munca suplimentară de la anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 11-a art. 89 este derogarea de la art. 21, se poate interpreta că articolul reglementează doar majorarea de 100% pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează, fără a se preciza dacă aceasta este în timpul programului normal de lucru sau muncă suplimentară. De asemenea, în această situaţie, poliţiştii nu vor mai beneficia de sporul pentru munca prestată suplimentar în cursul săptămânii.

 

27 anexa VI, Capitolul II Articol nou Reglementarea dreptul militarilor/poliţiştilor la ajutoare sau plăţi compensatorii la ieşirea la pensie, conform Legii nr. 284/2010 Legea nu mai reglementează dreptul militarilor/poliţiştilor la ajutoare sau plăţi compensatorii la ieşirea la pensie.

Nu se poate aplica anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 7-a art. 65 alin. 5 pentru personalul detaşat „Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu (…)

 

28 anexa VIII Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” Respectarea principiilor legii, introducerea în grila de salarizare şi a angajaţilor din administraţia publică locală şi menţinerea majorării salariilor personalului poliţiei locale cu 7,5%. Personalul din administraţia publică locală va fi salarizat anual, după decizia politică a administraţiei locale.

În proiect nu se mai face distincţie în poliţiştii locali şi ceilalţi angajaţi ai administraţiei publice locale, neregăsindu-se prevederea legală cu privire la majorarea salariilor poliţiştilor locali cu 7,5% (trei clase de salarizare)

 

29 Anexa VIII, capitolul II lit. A privind salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate Enumerarea Arhivelor Naţionale la Anexa 8, capitolul 1, lit. A La nivelul Arhivelor Naţionale există personal contractual (arhivari şi arhivişti) şi funcţionari publici. Funcţionarii publici nu se regăsesc la anexa VIII.

Nu se ştie ce reglementări se aplică funcţionarilor publici din cadrul Arhivelor Naţionale.

Deşi este o instituţie publică centrală conform art. 1 alin 1 din HG 1376/2009, Arhivele Naţionale nu sunt enumerate la Anexa VIII, capitolul 1, lit. A salarii pentru administraţia publică centrală, cu menţionarea expresă a denumirii instituţiei.

30 Anexa VIII modificarea coeficienţilor prevăzuţi pentru structurile teritoriale ale ministerelor din această familie. Refacerea grilei de salarizare prin reducerea diferenţei între structurile centrale şi teritoriale.         Nu se justifică diferenţa de 34% între salariile structurilor ANAF centrale faţă de cele teritoriale.

Argumente : principiile legii, Directiva 78/CE/2000

 

Comentarii

comentarii