Contestarea actelor administrative

6.2. CONTESTAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Definire

  • Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public (Legea 554 din 02/12/2004 a contenciosului administrativ).

 

 

ATENȚIE!

  • Sprijinul „Pro Lex” pentru drepturile polițiștilor. Întrucât foarte mulţi poliţişti au pierdut drepturi profesionale sau salariale pentru că nu au avut cunoştinţele necesare cu privire la termenele de contestare şi şansele de câştig, recomandăm tuturor celor ce se consideră vătămaţi în drepturile sau interesele personale, să contacteze conducerea „Pro Lex”, în cel mai scurt timp, de la primirea actului administrativ pe care îl consideră nelegal sau netemeinic !!!
  • Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile prezentei legi.

ATENȚIE!

  • Terminologie relevantă. Studiați cu atenție termenii și expresiile de mai jos pentru a le înțelege corect semnificația și a îi/le utiliza în mod adecvat !!!

În înţelesul Legii contenciosului administrativ, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. a)persoană vătămată – orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;
  2. b)autoritate publică – orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;
  3. c)act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;
  4. d)act administrativ-jurisdicţional – actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială;
  5. e)jurisdicţie administrativă specială – activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competenţa de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale;
  6. f)contencios administrativ – activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
  7. g)instanţă de contencios administrativ, denumită în continuare instanţă – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale;
  8. h)nesoluţionare în termenul legal a unei cereri – faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;
  9. i)refuz nejustificat de a soluţiona o cerere – exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;
  10. j)plângere prealabilă – cererea prin care se solicită autorităţii publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia;
  11. m)serviciu public – activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică, în scopul satisfacerii unui interes legitim public;
  12. n)exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  13. o)drept vătămat – orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
  14. p)interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;
  15. r)interes legitim public – interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;
  16. s)organisme sociale interesate – structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative;

ş) pagubă iminentă – prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public;

  1. t)cazuri bine justificate – împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ;

ţ) instanţă de executare – instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ.

Observații

  • Solicitarea anulării actului administrativ de către autoritatea publică dacă nu poate fi revocat. Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.

ATENȚIE!

  • Exemple de acte administrative întâlnite/vizate cel mai frecvent de către polițiști: ordine/dispoziţii/decizii de sancţionare sau imputare, modificare a raporturilor de serviciu, eliberare din funcţia public etc.

Se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

  • Cercetarea legalității actului administrativ individual. Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, a) pe cale de excepţie, b) din oficiu sau c) la cererea părţii interesate.

În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

 

  • Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ:
  1. a)actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
  2. b)actele de comandament cu caracter militar.

 

 

 

ATENȚIE!

  • Acte administrative ce nu pot fi atacate în contencios. Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.

Pot fi atacate numai pentru exces de putere actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenţă, cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor.

  • Procedura prealabilă constă în aceea că înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

ATENȚIE!

  • Precizări privind introducerea plângerii prealabile. Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut în lege.

Plângerea prealabilă se soluţionează în termen de 30 de zile.

Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie.

Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

După urmarea căii prealabile, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce la instanţa de contencios administrativ în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă (…).

Dacă nu s-a urmat calea prealabilă în termenul prevăzut de lege, acţiunea va fi respinsă ca fiind tardiv introdusă.

EXCEPȚII DE LA OBLIGATIVITATEA PLÂNGERII PREALABILE!

  • Contestaţiile împotriva actelor administrative de sancţionare disciplinară pot fi introduse şi direct la instanţa de contencios administrativ, fără efectuarea unei plângeri prealabile.

Pentru neacordarea unor drepturi salariale, care nu au fost stabilite prin acte administrative, nu se impune urmarea unei plângeri prealabile, persoana vătămată putând să se adreseze direct instanţei de contencios administrativ. În această situaţie termenul de prescripţie este de 3 ani.

  • Sesizarea instanței de contencios administrativ. Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul de 30 de zile, poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

ATENȚIE!

Aveți grijă la încadrarea în termenul de introducere a acţiunii !!!

  • Cerere de solicitare a anulării actelor administrative. Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
  1. a)data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
  2. b)data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;
  3. c)data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii;
  4. d)data expirării termenului de 30 de zile, calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;
  5. e)data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

 

  • Documentele necesare pentru introducerea acțiunii

Reclamantul anexează la acţiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situaţia în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică, precum şi orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu.

  • Introducerea în cauză a funcționarului/persoanei responsabile

Cererile în justiţie pentru anularea sau emiterea actelor administrative pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.

ATENȚIE!

  • Chemarea în garanție a superiorului. Persoana introdusă în cauză îl poate chema în garanţie pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul.
  • Termenul de prescripţie pentru despăgubiri

Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.

Cererile se adresează instanţelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an.

  • Recursul

Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

ATENȚIE!

Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă.

  • Rejudecarea litigiului în fond. În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanţă. În cazul în care judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond.
  • Căile extraordinare de atac

Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunţarea hotărârilor rămase definitive şi irevocabile prin încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3) Legea Contenciosului Administrativ, la cererea temeinic motivată a părţii interesate, în termen de 15 zile de la pronunţare. Cererea de revizuire se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.

ATENȚIE!

  • Hotărârile judecătorești – titluri executorii. Hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate potrivit prezentei legi sunt titluri executorii.

Hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Acestea se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanţelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale judeţelor ori al municipiului Bucureşti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.

  • Actul administrativ care a produs efecte juridice nu mai poate fi revocat de autoritatea publică emitentă, ci poate să solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia.

SPEȚE/PRACTICA ANGAJATORULUI/INSTANȚELOR

  • Practici negative în unitățile de poliție

În unităţile de poliţie există practica de a anula anumite drepturi salariale, inclusiv cele asimilate salariului (sporuri, salarii de merit, compensaţii) prin modificarea unor acte administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte. Emitenţii şi juriştii care îi consiliază nu ştiu că modificarea unui act administrativ înseamnă revocarea parţială a respectivului act. Acest fapt este nelegal dacă a fost comunicat şi şi-a produs efecte juridice, astfel cum rezultă din interpretarea art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice.”

În toate situaţiile de acest gen, fie că au vizat salariile de merit, sporul de 25% cuvenit agenţilor cu studii superioare, salariul funcţiei etc., instanţa a dat câştig de cauză acțiunilor intentate de „Pro Lex”.

De ce poliţiştii au mai multe procese decât alţi salariaţi?

Numărul mare de procese pe care le au poliţiştii cu unităţile la care sunt încadraţi demonstrează numărul mare de încălcări ale drepturilor profesionale şi salariale. Practica ne-a demonstrat că în foarte multe unităţi deciziile se iau pe bază de cutumă (obicei), iar legea şi chiar ordinele ministrului sunt fie necunoscute, fie ignorate.

Persoanele cu o pregătirea profesională deficitară, de teama de a nu greşi în defavoarea statului, de teama posibilei răspunderi disciplinare sau administrative, preferă să greşească în defavoare colegilor, convinşi de faptul că dacă aceştia îşi câştigă drepturile în instanţă, ei nu vor răspunde în niciun fel.

Cum pot răspunde cei vinovaţi de încălcarea drepturilor?

În multe din acţiunile formulate, Sindicatul „Pro Lex” a solicitat aplicarea art. 16 din Legea nr. 554/2003 a contenciosului administrativ, prin introducerea în cauză a persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. Potrivit legii, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere, în cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.

ACTE NORMATIVE RELEVANTE

– Legea nr. 554 din 02/12/2004 a contenciosului administrativ.   

Comentarii

comentarii