ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri fiscal – bugetare în anul 2018, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

 

 

Având în vedere că, urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sumele alocate de la bugetul de stat în baza standardelor de cost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale, pentru finanțarea cheltuielilor sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum și ale căminelor publice pentru persoane vârstnice au devenit insuficiente, existând riscul ca personalul din aceste instituții să nu-și primească drepturile salariale,

având în vedere că în unele unități administrativ-teritoriale pot fi probleme sociale prin neasigurarea agentului termic pentru populație, şcoli, grădiniţe, spitale şi alte instituţii publice, din lipsa surselor de finanțare, se impune adoptarea unor măsuri astfel încât autoritățile administrației publice locale să poată utiliza excedentul bugetului local, în scopul asigurării furnizării agentului termic pentru populație

având în vedere imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

luând în considerare principalele caracteristici ale politicii bugetare în perioada următoare, care vor fi subordonate obiectivelor de susţinere a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei şi atingerii unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice,

având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2018,

având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,

având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin.(4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată, și ținând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2018 și perspectiva 2019-2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate,

ținând cont că neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 5,14% din produsul intern brut în anul 2018, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice,

pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar,

luând în considerare că, în situaţia neadoptării acestor măsuri în regim de urgenţă, deficitul bugetar în anul 2018 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință negativă declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României,

având în vedere necesitatea creării condițiilor pentru asigurarea continuității operaționale a Sistemului naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităţilor publice  și a evitării  unor eventuale blocaje în desfășurarea activităților la nivelul entităților publice

având în vedere că prin proiectul ”Îmbunătăţirea capacităţii procesului decizional la nivelul sectorului financiar din România – TREZOR” finanțat din fonduri externe nerambursabile va fi dezvoltată o componentă de plată  online cu carduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat și altor sume,  se impune extinderea cadrului legal pentru stabilirea posibilității ca Ministerul Finanțelor Publice – prin Trezoreria Statului să poată oferi instituţiilor publice servicii și prin intermediul unei instituții de credit accceptatoare,

având în vedere necesitatea extinderii surselor de finanțare pentru plata obligațiilor financiare aferente unor împrumuturi contractate de catre unitâți administrativ-teritoriale și garantate de catre stat,

având în vedere         necesitatea reglementării unor măsuri tranzitorii pentru continuarea activităților privind închiderea împrumutului acordat de BIRD pentru proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială, inclusiv continuarea asigurării managementului proiectului și după data de 31 decembrie 2017, pentru a permite finalizarea tragerilor în cadrul împrumutului și a celorlalte operațiuni financiare aferente, conform politicii finanțatorului,

având în vedere necesitatea reglementării posibilităţii de creştere a remuneraţiilor brute ale administratorilor şi directorilor întreprinderilor publice ca urmare a modificărilor legislative aduse contribuţiilor sociale obligatorii  prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, astfel încât venitul net al acestora să nu se diminueze,

având în vedere că începând cu 1 ianuarie 2018 urmează să se desfășoare manifestările prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial,

ținând cont de anvergura, numărul mare, complexitatea și diversitatea acestor proiecte și manifestări dedicate Centenarului, precum și  gestionarea lor de către autorități diferite ca regim de finanțare și de subordonare, se impune crearea unui mecanism de bugetare și finanțare special,

în lipsa instituirii acestui mecanism de finanțare, nu va putea fi realizată asigurarea fondurilor și o bună coordonare la nivel național a pregătirii manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial,

asigurarea acestui mecanism de finanțare și de coordonare la nivel național se impune a fi realizată în regim de urgență, dată fiind iminența demarării acestor proiecte la 1 ianuarie 2018

prin asigurarea de urgență a unui mecanism de finanțare a manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial se asigură realizarea interesului general care vizează respectarea principiului constituțional referitor la dreptul la acces la cultură,

în considerarea faptului că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unică autoritate în domeniu, gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară și implementează Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, care constă în înregistrarea sistematică a tuturor imobilelor de pe teritoriul țării, gratuit pentru cetățeni și că aceasta constituie o prioritate a Guvernului României, motivat de faptul că lipsa unei evidenţe complete a proprietăţilor imobiliare afectează dezvoltarea economică atât sub aspect social, cât şi în ceea ce priveşte mediul de afaceri, contribuind la întreținerea unui climat nesigur pentru investiții,

având în vedere că pentru realizarea acestui obiectiv se impune consolidarea capacității financiare și operaționale a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în scopul creșterii credibilităţii statului român în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale, creșterii încrederii cetăţeanului în Agenția Națională care gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară, ca instituţie a statului care are rolul de a sprijini statul român în garantarea proprietății în România, precum și pentru realizarea accelerată a proiectelor naționale care vizează în mod direct proprietatea, îndeosebi a celor de infrastructură și agricultură.

Consolidarea capacității financiare și operaționale este necesar a fi asigurată de urgență în considerarea faptului că modalitatea de finanțare din prezent a Agenției Naționale nu îi permite acesteia:

– dezvoltarea și urmărirea de strategii pe termen lung, datorită finanțării bugetare impredictibile;

– utilizarea veniturilor proprii pentru formarea personalului, modernizarea sistemului propriu de activitate, sau pentru alte activităţi tehnico-economice importante, necesare pentru desfășurarea optimă a activității;

– să investească suficient în tehnologie şi sistemele proprii și să își gestioneze optim și eficient resursele în materie de cheltuieli și investiții, inclusiv cheltuieli de personal.

Eliminarea urgentă a acestor impedimente este esenţială pentru atingerea obiectivului Agenției Naționale de a asigura performanţa în domeniul specific de activitate, domeniu recunoscut ca fiind de importanță națională, care implică asigurarea furnizării unor servicii de calitate referitoare la imobile, în termenele prevăzute de lege, inclusiv servicii on-line, asigurarea de gratuități către stat și furnizarea în timp util a informațiilor solicitate de instituțiile statului, etc.

în considerarea necesităţii de a adopta de urgenţă o serie de măsuri care să asigure realizarea adecvată şi eficientă a atribuţiilor Agenției Naționale,

 

ţinând cont că luarea tuturor necesare pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României privind asigurarea capacității instituționale și financiare a Agenției Naționale pentru realizarea performanţei în domeniul unic de activitate, aspecte ce vizează interesul public general şi constituie situaţii urgente şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

se impune luarea de urgență a unor măsuri prin care să se asigure cadrul normativ necesar pentru întărirea capacității operaționale și financiare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin reglementări privind schimbarea destinației veniturilor proprii ale Agenției Naționale, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru toate cheltuielile curente și de capital.

Aceste măsuri vor avea efect pozitiv asupra bugetului de stat, prin degrevarea acestuia de sumele necesare plății drepturilor salariale ale angajaților din sistem, precum și de cheltuielile curente și de capital.

De asemenea, având în vedere importanţa înregistrării imobilelor la nivelul întregii ţări în evidenţa unică gestionată de către Agenția Națională, care a determinat includerea în Axa prioritară 11 din Programul Operațional Regional 2014 -2020 a proiectului major Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară în zonele rurale din România, prioritate de investiții ce va fi implementată prin intermediul unui proiect major al cărui beneficiar este Agenția Națională, se impune punerea în concordanță a normelor din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996 cu legislația specifică gestionării financiare a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Astfel, este imperios necesar a se reglementa în mod expres faptul că proiectul major beneficiază de cofinanțarea publică, care reprezintă contribuţia din fonduri publice naţionale, de la bugetul de stat, prevăzută în Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată neadoptarea ordonanţei de urgenţă ar afecta negativ dezvoltarea și securitatea circuitului juridic civil al imobilelor, dar și dezvoltarea proiectelor de infrastructură națională și a celor din agricultură.

Adoptarea urgentă a prezentei ordonanţe va asigura îndeplinirea tuturor acestor obiective asumate de Guvernul României, și prevenirea unor consecințe deosebit de grave cum ar fi:

-afectarea dimensiunii și a gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile alocate de Uniunea Europeană;

-reducerea credibilităţii statului român în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale;

-pierderea încrederii cetăţeanului în Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca instituţie a statului care are rolul de a contribui la garantarea proprietății în România și care gestionează registre electronice publice, unice la nivel național, necesar a fi întreținute și actualizate în permanență;

-nerealizarea proiectelor naționale, îndeosebi a celor de infrastructură și a schemelor de plăți în agricultură.

întrucât ocrotirea proprietăţii publice şi private și sprijinirea statului român în  garantarea securității circuitului civil reprezintă priorităţi majore ale Guvernului,

având în vedere faptul că începând cu anul 2008 până în prezent nu au fost îndeplinite condițiile pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție  să poată prelua atribuția legată de gestionarea bugetelor tuturor instanțelor judecătorești din România,

ținând seama că nici la data de 1 ianuarie 2018 instanța supremă nu va dispune de capacitatea administrativă și infrastructura necesară pentru preluarea acestei atribuții de la Ministerul Justiției și nici nu există o perspectivă realistă pe termen mediu pentru îndeplinirea acestor condiții,

având în vedere că Ministerul Justiției dispune de condițiile necesare și capacitatea administrativă pentru îndeplinirea atribuțiilor legate de gestionarea bugetului instanțelor,

luând în considerare faptul că  lipsa unui text expres referitor la abrogarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, va genera serioase disfuncţionalităţi în activitatea de stabilire şi administrare a bugetului aferent instanţelor judecătoreşti pentru anul 2018,

având în vedere exigenţa creării unui cadru legislativ clar şi previzibil, pentru finalizarea obiectivelor de investiții din cadrul Programului naţional de dezvoltare locală etapa II în condițiile instituite de către Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice se impune intervenția legislativă de urgenţă,

având în vedere situația de fapt că la acest moment, din cele 6830 de obiective de investiții selectate la finanțare, sunt încheiate 2399 de contracte de finanțare, restul de 3140 de documentații tehnico-economice fiind în diferite etape de analiză, 1291 de documentații tehnico-economice urmând a fi depuse până la sfârșitul anului 2017, solicitându-se de la beneficiari completări sau clarificări ale documentațiilor, estimăm că neadoptarea prezentului proiect de ordonanță de urgență ar duce la neîncheierea a peste 50% din contractele de finanțare aferente obiectivelor de investiții aprobate la finanțare prin OMDRAPFE în cursul anului 2017 și astfel la neutilizarea bugetului alocat PNDL II în cuantum de 30.000.000.000 lei, fapt care ar afecta peste 2000 de beneficiari, UAT-uri din România care au aplicat la finanțare pentru a realiza în comunitățile lor cele 10 servicii esențiale, în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare și la întreruperea circuitului economic întrucât au fost realizate cheltuieli de natura investițiilor publice odată cu realizarea studiilor și documentațiilor tehnico-economice, au fost angajate sume pentru realizarea consultanței pentru procedurile de achiziții de lucrări, sunt chiar contracte de lucrări/prestări servicii încheiate între prestatori și beneficiari care nu ar mai utiliza fondurile alocate, fără promovarea ordonanței de urgență pentru adoptarea unor măsuri financiar-fiscale, și astfel de sprjinul prin PNDL II,

şi ţinând seama de faptul că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii a căror reglementare este necesară şi nu poate fi amânată,

 

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

 

Capitolul I – Măsuri fiscal – bugetare în anii 2017 și 2018 și prorogarea unor termene

 

Art. 1 – (1) Pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare din sistemul de protecție a copilului şi ale centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum și ale căminelor publice pentru persoane vârstnice, autoritățile administrației publice locale pot aloca sume din veniturile proprii încasate şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, peste valoarea standardelor minime de cost aprobate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale.

(2) În anul 2017, în vederea finanțării cheltuielilor prevăzute la alin.(1), prin derogare de la prevederile art.58 alin.(1) din Legea privind finanțele publice locale, nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul bugetului local.

 

Art. 2 – Prin derogare de la prevederile art.58 alin.(1) din Legea privind finanțele publice locale, nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice în sezonul rece 2017-2018, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul din anii precedenți.

 

Art. 3 – Prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, sumele alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local al unităţilor administrativ-teritoriale şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie pentru care aceste fonduri au fost alocate până la finalizarea lucrărilor. Eventualele sume rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiţii se restituie la bugetul de stat.

 

Art. 4 – (1) În anul 2017 sumele rămase neutilizate, determinate ca diferenţă între creditele bugetare aprobate şi plăţile efectuate, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene la capitolul 88.01 “Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior”, titlul 80 “Împrumuturi”, articolul 80.10 “Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior”, destinate pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor ce derivă din acorduri internaţionale, ratificate prin legi, în vederea finanţării proiectelor bilaterale de colaborare şi de investiţii se virează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene într-un cont de disponibil deschis pe numele acestuia la Trezoreria Statului.

(2) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (1) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către ordonatorul principal de credite într-un cont de venituri ale bugetului de stat.

(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziţie distinctă, precum şi cheltuielile bugetului de stat şi cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat al ordonatorului principal de credite la o poziţie distinctă cu sumele virate potrivit prevederilor alin. (2).

(4) Sumele suplimentate în bugetul ordonatorului principal de credite potrivit alin. (3) se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

 

Art. 5 – (1) În anul 2018, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Ordonatorii de credite stabilesc numărul maxim de posturi care se finanţează în anul 2018, în condiţiile alin. (1).

 

Art. 6 – (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

         (2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

         (3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

          (4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

         (5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

         (6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

 

Art. 7 – (1) Pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabileşte în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. ……../2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind  salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(2) Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au fost avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

 

         Art. 8 – Prin derogare de la prevederile art. 21, din Legea-cadru nr. 153/2017, în anul 2018, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

 

Art. 9 – (1) În anul 2018, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii precum și indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2018 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale și naționale pe obiecte de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară.

(3) În anul 2018, instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la alin. (1) acordă o singură indemnizaţie de vacanţă sau o singură primă de vacanţă, după caz, sub formă de vouchere, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările și completările ulterioare. Cuantumul voucherelor de vacanță acordate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009, cu modificările și completările ulterioare, nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzută la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.

 

Art. 10 – (1) În anul 2018, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2017.

         (2) În anul 2018, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2017.

(3) Prin excepție de la prevederile art.8, în anul 2018, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție cuvenit(ă).

 

Art. 11 – (1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

 

Art. 12 – (1) În anul 2018 se majorează cuantumul brut astfel încât să se mențină în plată la nivelul cuantumului net acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2017, după caz, următoarele drepturi:

a) indemnizaţiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare;

c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum și drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;

d) indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepția drepturilor corespunzătoare situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) și g), precum și la art. 3;

e) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare;

f) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată;

g) cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, republicată;

h) indemnizaţia lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

i) cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România;

j) cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

k) ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare;

l) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În anul 2018, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.

(3) În anul 2018, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2017.

 

Art. 13 – (1) În anul 2018, instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de:

a) autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 pct.2 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare;

b) mobilier, aşa cum este prevăzut la subgrupa 3.1. “Mobilier” din cadrul grupei 3 “Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” din Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum şi obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou.

(2) Asigurarea necesităţilor de bunuri prevăzute la alin. (1) se va putea face numai prin redistribuiri din cadrul aceleiaşi instituţii sau de la alte instituţii publice.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2):

a) autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice, deja existente;

b) achiziţiile pentru realizarea proiectelor finanţate din împrumuturi, din fonduri externe nerambursabile şi din fondurile de cofinanţare aferente, precum şi din fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări;

c) achizițiile pentru obiectivele de investiţii cu punere în funcţiune după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, potrivit devizului general al acestora;

d) achiziţionarea, în condițiile legii, de autoturisme pur electrice. Prin autoturisme pur electrice în sensul prezentului articol se înțeleg autoturismele astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare, și care sunt propulsate de un motor electric cu energie furnizată de baterii reîncărcabile, alimentate de o sursă externă de energie electrică, clasificat ca vehicul cu emisii poluante zero;

e) achiziții pentru realizarea acțiunilor și activităților specifice pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene;

f) achiziționarea de autoturisme de către Ministerul Afacerilor Interne, din venituri proprii ale instituției și unităților subordonate.

(4) Achiziţiile publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii procedurilor respective, numai în condiţiile în care autoritatea contractantă a transmis deja, până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, spre publicare anunţul sau invitaţia de participare.

 

Art. 14 – (1) Începând cu 1 ianuarie 2018, până la 31 decembrie 2018, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum se continuă procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) și (2), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la alin. (1), cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget.

 

 

Art. 15 – (1) Ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, au obligația de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției.

(2) Reducerea de cheltuieli bugetare prevăzute la alin. (1) se realizează în anul 2018, luându-se ca referinţă plățile efectuate pe anul 2017 pentru cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate în anii 2017 și 2018, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice deja existente, autoritățile și instituțiile publice înființate în anul 2016 și care nu au efectuat plăți cu bunurile şi serviciile aferente întreținerii și funcționării pe întreg anul 2017 precum și instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

(4) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) acțiunile și activitățile specifice pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

 

Art. 16 – Prevederile art. 19 lit. b) şi c) ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2018.

 

Art. 17 –  (1) Se autorizează Ministerul Muncii și Justiției Sociale să asigure pe parcursul anului 2018 derularea activităţilor de închidere a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 8 iulie 2011 referitor la Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială,  precum şi a Acordului de  asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare , semnat la Washington la 28 februarie 2012 şi la Bucureşti la 25 aprilie 2012, referitor la Proiectul privind îmbunătăţirea elaborării politicilor şi a cadrului instituţional în domeniul asistenţei  persoanelor cu handicap inclusiv auditarea situaţiilor financiare, în conformitate cu regulamentele şi procedurile Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

(2) Cheltuielile care derivă din activităţile de închidere a Acordurilor prevăzute mai sus, inclusiv salarizarea personalului Unității de Management a Proiectului implicat în finalizarea respectivelor proiecte, se va asigura pe perioada respectivă din sume alocate de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Muncii și Justiţiei Sociale, la capitolul 68.01 “Asigurări și asistență socială”, titlul 65 “Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă”.

 

Art. 18 – Remuneraţiile brute ale administratorilor şi directorilor prevăzute în contractele de mandat încheiate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi recalculate pentru a fi puse în acord cu noile contribuţii sociale obligatorii datorate conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

 

Art. 19 – (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 – 2020.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2018 și perspectiva 2019 – 2021 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 – 2020.

(3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2018 şi perspectiva 2019-2021.

 

Art. 20 –   În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I – IV din învăţământul de stat şi confesional, cu modificările ulterioare.

 

Art. 21 – (1) Termenul prevăzut la art. 109 alin. (3) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă cu 6 luni.

(2) Eventualele sume cuvenite ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor potrivit art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, ce reprezintă diferenţe de pensie de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi până la punerea în plată a pensiilor recalculate, se acordă până la 30 iunie 2018, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie.

 

Art. 22 – Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv.

 

Art. 23 – Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv.

 

Art. 24 – Termenul prevăzut la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv.

 

Art. 25 – (1) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) şi g) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2018.

(2) În anul 2018, nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 26 – (1) Termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2019.

(2) Termenul prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2019.

(3) Articolul 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

 

Capitolul II – Modificarea și completarea unor acte normative

 

Art. 27 – Alineatele (2) şi (3) ale articolului 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 90% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de beneficiari comunicat de unităţile administrativ-teritoriale.

(3) La finele exerciţiului financiar, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată neutilizate, precum și cele utilizate pentru plata obligaţiilor prevăzute la alin. (1) și (2), care depăşesc procentul de 90% din totalul plăţilor efectuate, se restituie la bugetul de stat.”

 

Art. 28 – Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

” (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel mult 90%  de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unităţile administrativ-teritoriale.”

2. Alineatul (5^2) al articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

” (5^2) Finanţarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap care se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate potrivit legii.”

 

 

Art. 29 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 9 – (1) Până la data de 31 decembrie 2018, entităţile publice au obligaţia de a utiliza toate funcţionalităţile sistemului naţional de raportare, la solicitarea Ministerului Finanţelor Publice sau a unităţilor subordonate acestuia şi potrivit calendarului stabilit în acest scop.

(2) Până la data de 31 decembrie 2018, în paralel cu utilizarea sistemului naţional de raportare, entităţile publice au obligaţia de a întocmi şi de a depune situaţiile financiare şi celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor din evidenţa contabilă, pe suport hârtie, în formatul şi la termenele stabilite de normele contabile în vigoare şi de a depune bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate potrivit legislaţiei în vigoare la unităţile Trezoreriei Statului, pe suport hârtie.

(3) Începând cu anul 2019, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hârtie către Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile subordonate.”

2. După articolul 32 se introduc două noi articole, art.32^1 si art.32^2 cu urmatorul cuprins:

“Art. 32^1 – În urma verificărilor efectuate potrivit art.32, conducătorii entităților publice au obligația  de a sesiza în scris unității trezoreriei statului la care își  au deschise conturile, conform termenelor stabilite prin procedura de funcționare a sistemului, orice neconcordanțe identificate față de situațiile de raportare întocmite de entitatea publică potrivit legii, pe baza datelor din evidențele contabile proprii.

Art. 32^2 – În cazul în care entitatea publică nu sesizează unității trezoreriei statului  neconcordanțe sau nu validează rapoartele generate de sistemul național de raportare conform termenelor prevăzute la art. 32^1, acestea se consideră acceptate iar răspunderea privind  eventualele diferențe  identificate față de situațiile de raportare întocmite de entitatea publică potrivit legii revine exclusiv  conducătorului acesteia.”

3. La articolul 33, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4) – (8), care vor avea  următorul cuprins:

“(4) În scopul asigurării continuității operaționale a sistemului național de raportare, entitățile publice care nu pot accesa funcționalitățile acestuia pot efectua operațiuni de plăți sau alte operațiuni în relația cu sistemul, prin utilizarea infrastructurii  tehnice pusă la dispoziție la sediile unităților trezoreriei statului la care își  au deschise conturile, conform procedurii de continuitate aprobată în procedura de funcţionare a sistemului național de raportare.

(5) În cazul în care funcționalitățile sistemului național de raportare nu pot fi accesate în condițiile alin.(4), unitățile trezoreriei statului, la solicitarea scrisă a entităților publice, pot accepta efectuarea de operațiuni de plăți pe baza  bugetului de venituri și cheltuieli aprobat potrivit legislației în vigoare, depus pe suport hârtie și a documentelor de plată întocmite prin utilizarea unor coduri de angajament  stabilite pentru astfel de situații prin procedura de funcționare a sistemului.

(6) Codurile de angajament stabilite potrivit alin.(5)  pot fi utilizate și de unitățile trezoreriei statului în cazul operațiunilor efectuate asupra conturilor entităților  publice în cadrul procesului de executare silită prin poprire prevăzut de lege.

(7) Prin procedura de funcționare a sistemului pot fi stabilite reguli privind corecții asupra unor sume încasate în conturile de cheltuieli bugetare care nu pot fi atribuite automat angajamentelor înregistrate în sistemul de control al angajamentelor .

(8) Entitatea publică are obligaţia corectării plăților efectuate conform alin (5)-(7) , în termen de 30 de zile de la data efectuării acestora, conform regulilor stabilite prin procedura de funcționare a sistemului.”

4. După art.36 se introduce un articol nou, art.37, cu următorul cuprins:

” Art.37 – În  scopul înregistrării în  sistemul național de raportare, al efectuării  operațiunilor din bugetul trezoreriei statului și din bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni generale  precum și al raportării situaţiilor financiare sau altor tipuri de rapoarte specifice trezoreriei statului,  direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice li se alocă coduri, în sistem informatic, in structura aprobată pentru codurile de identificare fiscală.”

 

Art. 30 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 16 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, dupa alineatul (10) se introduc trei noi alineate, alin. (10^1) – (10^3), cu urmatorul cuprins:

”(10^1)  Sumele prevăzute la alin.(10) pot fi executate silit în cazul în care în actele normative care reglementează acordarea transferurilor sau subvențiilor respective se prevede astfel sau în cazul în care ordonatorii de credite care le acordă stabilesc că acestor sume nu le sunt aplicabile prevederile alin.(10) privind executarea silită.

(10^2)  În situația prevăzuta la alin.(10^1), ordonatorii de credite dispun plata sumelor în conturi deschise la trezoreria statului, altele decât cele în care se face viramentul potrivit alin. (10), începând cu data de 1 decembrie 2017.

(10^3) În cazul în care se constată indicarea eronată a conturilor pentru plata  sumelor prevăzute la alin. (10),  instituțiile publice solicită beneficiarului sumei restituirea acesteia sau efectuarea corecțiilor între conturi de către acesta cu informarea instituției publice plătitoare. Operațiunea se efectuează în limita sumei rămase disponibile în cont, aferente tranzacției care face obiectul corecției.”

2. După art. 5^7 se introduc două noi articole, art. 5^8 și art. 5^9. cu următorul conținut:

”Art. 5^8 – (1) Ministerul Finanţelor Publice, prin Trezoreria Statului poate îndeplini calitatea de comerciant acceptant pentru toate instituțiile publice fără a fi necesară încheierea de contracte cu acestea în acest scop și poate oferi prin sistemul propriu instituţiilor publice  servicii de plata  online  cu carduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat și altor sume,  prin intermediul instituțiilor de credit  acceptatoare,  în urmatoarele condiţii cumulative:

a) instituțiile de credit acceptatoare se selectează potrivit legislației în vigoare în domeniul achizițiilor publice;

b) comisioanele suportate de Trezoreria statului nu pot depăși nivelul prevazut la 5^3 alin.(2) lit.b) și nu se  percep comisioane fixe sau alte costuri suplimentare față de acestea;

c) nu se constituie niciun fel de garanţii de către Trezoreria Statului şi instituţiile publice;

d) nu se acceptă solicitarea de alte costuri sau comisioane, inclusiv licenţe, mentenanţe, update sau upgrade, de către emitenţii cardurilor, instituțiile de credit acceptatoare sau sistemele de plăţi, pentru Trezoreria Statului şi instituţiile publice;

e) restituirea sumelor către plătitori, inclusiv operaţiunile de tip refuz la plată, se efectuează potrivit legislaţiei naţionale în vigoare şi normelor metodologice aprobate potrivit alin. (8);

f) plata comisioanelor prevăzute la lit. b) se realizează prin plata facturilor emise la termenele stabilite de către institutiile de credit acceptatoare;

g) instituțiile de credit acceptatoare realizează zilnic printr-o singură tranzacție transferul sumelor aferente plăților efectuate on-line cu carduri de plată în contul Ministerului Finanțelor Publice deschis la Trezoreria Operativă Centrală în termen de maximum o zi lucrătoare de la data autorizării tranzacțiilor;

h) instituțiile de credit acceptatoare respectă procedura de transmitere a informațiilor necesare distribuirii sumei menționate la lit. g) stabilită prin norme metodologice aprobate potrivit alin. (8).

(2) Modalitatea de furnizare a serviciilor prevăzute la alin. (1) de către  instituțiile  de credit  acceptatoare se stabileşte prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3) Cheltuielile privind implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile oferite de Trezoreria statului prin intermediul instituțiilor de credit  acceptatoare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, în funcţie de aprobarea cheltuielilor cu această destinaţie în bugetele respective.

(4) Comisioanele prevăzute la alin. (1) lit. b), pentru veniturile bugetului general consolidat achitate de către persoanele fizice, se suportă de la bugetul de stat.

(5) Serviciile de  plată online prevăzute în prezentul articol sunt aplicabile pentru veniturile bugetului general consolidat și alte sume, achitate de persoanele fizice.

(6) Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de plăţi online cu carduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat și alte sume şi de la persoane juridice. Tipurile de venituri care pot fi achitate de către persoanele juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(7) Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de plăţi online cu carduri de plată şi pentru alte persoane juridice care încasează venituri ale bugetului general consolidat sau alte sume prevăzute de lege, de la persoane fizice sau juridice. Tipurile de venituri prevăzute de lege sau sumele care pot fi achitate către aceste persoane juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.Termenele de plată a sumelor cuvenite în conturile cărora acestea se cuvin se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(8) În aplicarea prevederilor prezentului articol se emit norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Art. 5^9 –  Pentru furnizarea serviciilor de plăţi online  cu carduri de plată prin modalitățile prevăzute la art. 5^3 si  5^8, Trezoreria Statului, poate dezvolta un sistem propriu de plată cu cardul a veniturilor bugetului general consolidat și a altor sume.”

3. La articolul 6^1 , alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

”(2) Suma care face obiectul cesionării se achită de către instituţiile publice în contul indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului, numai dacă operatorul economic nu are obligaţii de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. În situația în care cesionarul nu este înregistrat fiscal în Romania, pe numele acestuia,  se deschide la Activitatea de trezorerie și contabilitate publică a municipiului Bucuresti, un cont distinct de disponibil aferent fiecărui contract de cesiune,  codificat cu codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei statului (8609468)”.

4. La articolul 6^1 dupa alin.(6) se introduce un alineat nou, alin. (7), cu următorul conținut:

”(7) Prevederile alin.(2) si alin.(3) ale art.6 se aplică în mod corespunzător și contului prevăzut la alin.(6) lit.b).”

 

Art. 31 – (1) Litera b) a alineatului (1) al articolului XII din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, se modifică și se completeaza după cum urmează:

„b) veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale împrumutate și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale”

(2) Litera c) a alineatului (1) al articolului XII din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, se abrogă.

 

Art. 32 – După articolul 7 din Ordonanța Guvernului nr. Ordonanței Guvernului nr.5/2017privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu privire la Centenarul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 27 iulie 2017, se introduce un articol nou, art. 8, cu următorul conținut:

”Art. 8 – (1) Alocarea  de la bugetul de stat  a sumelor aferente manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial, formulate și asumate de ministere, autorități, instituții publice și entități se realizează  prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

(2) Pentru manifestările, acțiunile și proiectele  derulate la nivelul autorităților, instituțiilor publice și entităților ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, precum şi instituţiilor din subordinea/coordonarea acestora, indiferent de sistemul de finanţare, inclusiv cele derulate Ministerul Culturii și Identității Naționale și de instituțiile din subordinea/coordonarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, alocațiile de la bugetul de stat se cuprind în bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale la titlul ”Alte Cheltuieli”.

(3) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice ca, pe parcursul execuției bugetare, la propunerea Ministerului Culturii și Identității Naționale, să introducă modificările în structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale și a bugetelor ordonatorilor principali de credite prevăzuți la alin. (2), corespunzător valorii  manifestărilor, acțiunilor și proiectelor.

(4) Pentru manifestările, acțiunile și proiectele  derulate la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ – teritoriale, alocațiile de la bugetul de stat se cuprind în bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale la titlul ”Transferuri între unități ale administrației publice”și se acordă de către acesta sub formă de transfer către bugetele locale.”

 

Art. 33 – Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 9 alineatele (2) și (3) și se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(2) Subvenţia de la bugetul de stat se acordă pentru finanțarea valorii totale a proiectelor finanţate din fonduri externe rambursabile, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică şi pentru finanțarea valorii totale a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 – 2020.

(3) Veniturile proprii ale Agentiei Nationale și instituțiilor subordonate se constituie din:

a) tarife aferente serviciilor si produselor furnizate de Agenția Națională și instituțiile subordonate;

b) închirieri de spații si aparatură;

c) donatii si sponsorizari primite potrivit legii;

d) alte sume încasate in condițiile legii.”

După alineatul (3) al articolului 9 se introduc două noi alineate, alin. (3^1)- (3^2), cu următorul cuprins:

”(3^1) Veniturile proprii prevăzute la alineatul (3) se utilizează pentru finanţarea cheltuielilor curente și de capital ale Agenţiei Naţionale şi ale instituțiilor subordonate, precum și pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, altele decât cele prevăzute la alin.(2).

(3^2) Activităţile cuprinse în Programul naţional de cadastru şi carte funciară, prevăzut la alin. (23), se pot finanţa şi din fonduri externe nerambursabile, precum şi din alte surse financiare alocate din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale.”

3. După alineatul (4) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:

”(4^1) Sumele încasate de către instituțiile subordonate se virează în conturile corespunzătoare de venituri proprii ale bugetului Agenției Naționale, în funcție de natura acestora, o dată pe săptămână.”

 

Art. 34 –  Începând cu data de 1 ianuarie 2018, cheltuielile de personal se suportă din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar drepturile de hrană de care beneficiază personalul contractual angajat pe perioadă determinată sau nedeterminată în cadrul Agenției Naționale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiilor subordonate se acordă în continuare, la nivelul datei de 31 decembrie 2017.

 

Art. 35 – Art. 33 și art. 34 intră în vigoare la data 1 ianuarie 2018.

 

Art. 36 – La articolul 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2), se introduce un nou alineat (2^1), cu următorul cuprins:

„(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018 un punct-amendă este 145 lei.”

 

Art. 37 – (1) – Creditele de angajament prevăzute în fişa programului “Etapa a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală”, anexă la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar se utilizează pentru încheierea contractelor de finanțare multianuale pentru obiectivele de investiții incluse în  lista aprobată în anul 2017 prin ordin al viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale administraţiei publice și fondurilor europene.

(2) Termenul prevăzut la art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală nr. 28/2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabil Etapei a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală, se suspendă.

(3) Creditele de angajament rămase neutilizate după încheierea contractelor de finanțare prevăzute la alin. (1) se pot utiliza pentru finanțarea obiectivelor de investiții pentru care s-au depus solicitări în termenul legal, în anul 2017, care au fost incluse în analiza de specialitate și  nu li s-au alocat fonduri din lipsa creditelor de angajament.

 

 

 

PRIM – MINISTRU

 

MIHAI TUDOSE

Comentarii

comentarii