1. Reconstrucţia sistemului salarial, în care elementul principal să fie salariul și nu sporurile diverse, diferenţiat după felul muncii, importanţă şi pericol.

Venitul este compus din salariu de funcţie foarte mic (chiar salariul minim pe economie) şi diverse sporuri, indemnizaţii, majorări, normă de hrană, normă de echipament. Acestea din urmă, cum s-a dovedit, pot avea caracter aleatoriu, pot influența decisiv baza de calcul a pensiei și sunt, astfel, impredictibile, generând disparități importante.

2. „Remuneraţie egală la muncă egală”. Toţi cei care au aceleaşi atribuţii în fişa postului să fie încadraţi şi plătiţi la aceiaşi coeficienţi de ierarhizare.
3. Analizarea şi redistribuirea coeficienţilor de nivel superior către structurile operative.
4. Să se scoată din salariul de funcţie şi să se introducă în salariul lunar, sumele compensatorii tranzitorii prevăzute de lege a fi introduse în salariul funcţiei de bază.
5. Acordarea sumei compensatorii tranzitorii, în echivalentul sporului de 25%, tuturor agenţilor de poliţie cu studii superioare.
6. Introducerea în salariu de funcţie a premiului anual, sub forma unei creşteri salariale, conform legii şi hotărârilor judecătoreşti.
7. Aplicarea creşterii de 25% la salariul de funcţie de la 01.01.2018 după trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat şi reconstituirea salarială fără pierderi din partea angajaţilor, întrucât atunci când s-a adoptat legea nr. 153/2017, nu era adoptată modificarea codului fiscal.
8. Majorarea sporului neuropsihic la 15 % pentru poliţiştii din structurile de investigaţii criminale.
9. „Salariul de excelenţă” (5% pe efectivele MAI) să se acorde proporţional între ordonatorii de credite (MAI, IGPR, IPJ-uri şi similar pentru celelalte inspectorate generale).

Precizări:

Soluţionarea acestor revendicări nu presupune modificări legislative, ci aplicarea corectă a celor existente.

Aceste revendicări pot fi soluţionate prin dialog cu bună-credinţă, în care argumentele legale au ultimul cuvânt.

Solicitarea de aplicare a legii salarizării în integralitatea sa, încă din 2018 ca la familiile ocupaţionale sănătate şi învăţământ, deşi sunt îndreptăţite, presupune modificări legislative şi fonduri prevăzute în legea bugetului. Pentru o astfel de revendicare, in opinia noastră, o formă de protest este justificată, fie înainte de rectificarea bugetară din iunie, fie înainte de realizarea proiectului de buget pentru 2019.

Pro Lex a trimis ministerului afacerilor interne solicitările de mai sus, fiind pregătit să le susţină cu argumente juridice.

Pro Lex are interes ca drepturile profesionale şi salariale să fie respectate, iar pentru acest lucru recomandă dialogul social, dar nu exclude organizarea unor mitinguri de protest, dacă acest lucru poate conduce la restabilirea legalităţii, normalităţii sau câştigarea unor drepturi justificate.

Pro Lex nu este şi nu a fost în concurenţă cu alte sindicate şi susţine orice demers, inclusiv forme de proteste care conduc la realizarea obiectivelor mai sus menţionate.

În acest moment, SNAP a anunţat că are autorizaţie pentru un protest în data de 22 martie (joi), iar SNPPC în 24 martie (sâmbătă). Revendicările acestor sindicate sunt de natură salarială, fără a le detalia, argumenta şi preciza modul de soluţionare.

Pro Lex a fost invitat să participe la aceste acţiuni de protest.

Pro Lex înseamnă membrii de sindicat şi nu doar conducerea organizaţiei, drept pentru care, decizia de susţinere a acestor proteste va fi luată după consultarea liderilor, membrilor de sindicat.

În această situaţia, facem apel la lideri să consulte membrii de sindicat cu privire la demersul pe care să-l urmeze Pro Lex:

1. Comunicarea şi susţinerea revendicărilor prin dialog cu MAI, concomitent cu acţiunile în instanţă pentru recunoaşterea acestor drepturi (acţiuni aflate pe rol şi în care avem deja precedente pozitive).
2. Organizarea unor forme de protest când există şi oportunitatea modificării legislative (înainte de rectificarea bugetară sau construirea bugetului pentru 2019).
3. Participarea la formele de protest ale altor sindicate, chiar dacă nu s-au formulat, transmis, dezbătut revendicările salariale prezentate, care nu presupun modificări legislative.

Decizia cu privire la calea de urmat, se ia în funcţie de majoritatea membrilor prin reprezentanţii acestora.

Orice grupă sindicală care vrea să participe la proteste, indiferent de decizia majoritară, va fi susţinută financiar de către Pro Lex. În acest sens, Pro Lex va asigura deplasarea membrilor la proteste şi logistica aferentă.

Cei ce susţin participarea la proteste, sunt rugaţi să transmită pe e-mail o situaţie (tabel cu semnături) cu membrii care vor să participe la proteste.

Comunicarea se face prin Lincu Vasile şi Dorobanţu Adrian

Comentarii

comentarii