ProLex pt MAI: Sesizare modalitati prin care sunt “furati” politistii si “sifonate” fondurile MAI. Solutiile Pro Lex la problemele sesizate
Nr. 4092/02.02.2022
Stimate
Domnule Lucian Bode, ministru al afacerilor interne
Analizând CV-ul dumneavoastră educațional, politic și al experienței sindicale și manageriale, prezumăm că sunteți un om apreciat, respectabil și onorabil, drept pentru care ne adresăm dumneavoastră cu speranța că vreți ca numele dumneavoastră să fie asociat cu câteva realizări ale mandatului dumneavoastră la acest minister, nu doar cu neplata drepturilor salariale prevăzute de lege a fi acordate în tranșe sau a modului controversat de gestionare a pandemiei.
Întrucât suntem direct interesați de o reformă reală a ministerului, care vizează eficientizarea activității, a resurselor umane și a celor financiare, prin prezenta vă informăm cu privire la principalele probleme de sistem din Ministerul Afacerilor Interne și a soluțiilor pe care le propunem pentru rezolvarea acestor probleme:
- Referitor la resursa umană
I.1. Recrutarea, promovarea profesională
- Recrutarea
Regula este ca ofițerii și agenții de poliție să provină din școlile de poliție, structurile de suport asigurând un management corespunzător ca numărul absolvenților să acopere pierderile naturale de efective.
În fapt, acest lucru nu s-a realizat, drept pentru care, de ani de zile, recrutarea din sursă externă, ca excepție de recrutare a personalului, a devenit regula.
Resursa umană este în permanență deficitară întrucât nu se ține cont de nevoile reale de la nivelul județelor, nici măcar după normativele existente, deși sunt necorespunzătoare. Managementul resurselor umane nu a fost îmbunătățit astfel încât să fie acoperit necesarul de polițiști din școlile de poliție. Mutările de personal nu se fac după criterii clare și obiective de necesitate și eficientizare.
Consecințe:
- De la doi ani de pregătire a agenților de poliție, s-a ajuns la trei luni de zile.
- Cei noi au devenit majoritari și nu mai au de la cine să învețe meserie. Experiența acumulată de generații de polițiști nu a putut fi împărtășită tinerilor polițiști.
- Deși profesia de polițist este una vocațională, pentru cei mai mulți, angajarea în poliție înseamnă un loc de muncă stabil și un salariu mai bun decât aveau înainte de recrutare.
- Reducerea pregătirii profesionale, scăderea mediei de vârstă cu impact și asupra experienței, au contribuit semnificativ la scăderea autorității polițiștilor.
- Lipsa unor verificări riguroase a comportamentului în societate a candidaților a condus la angajarea unor persoane care au avut probleme cu legea, inclusiv pentru practicarea prostituției.
- Bucureștiul nu are asigurată o stabilitate a resursei umane, afectând astfel și eficiența instituției.
- Se perpetuează discriminarea între cei proveniți din școlile de poliție și cei din sursă externă, cel puțin sub aspectul vechimii în gradație, în vechimea în specialitate și condițiile de muncă.
- Încadrarea pe funcții a celor proveniți din școli sau din sursă externă și promovarea acestora
În lipsa unor funcții publice specifice reglementate în lege (fapt constatat și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici), încadrarea se face în baza unei hotărâri de guvern secrete, pe coeficienți de salarizare cu denumirea de funcții (termenul de funcție neavând semnificația funcțiilor prevăzute în codul administrativ).
Neexistând în lege funcțiile de polițiști, nu există nici reglementări de încadrare sau promovare pe funcții. Așadar, încadrarea se face pe funcțiile ce definesc coeficienții de salarizare (ex. agent IV, III, II, I, principal, similar pentru ofițeri), singurul criteriu fiind voința șefului. Evident, promovarea pe noii coeficienți/funcții se face tot prin voința șefului.
Din nefericire pentru polițiști și instituție, mulți polițiști sunt nevoiți să schimbe profilul specialității pentru a promova în grad profesional sau în coeficienți de salarizare.
I.2. Categorii de polițiști și care este cifra reală a celor ce fac muncă de poliție
Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului
„Art. 1. (1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.
(2) Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.
(3) Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.”
Cu toate acestea, foarte mulți angajați au calitatea de polițiști, deși nu fac muncă de poliție.
Vă rugăm să verificați dacă în structurile de poliție există consilieri juridici, șoferi, secretare, contabili sau funcții publice generale. Nu veți găsi, toți sunt polițiști, chiar dacă îndeplinesc atribuții ce nu justifică ocuparea unei funcții publice specifice de poliție. Un calcul simplu, pe unități și județe ne arată că acești pseudo-polițiști sau polițiști cu atribuții de poliție, dar care fac muncă de secretariat sau de șoferi sunt sute sau chiar mii de angajați.
Soluția Pro Lex:
Reglementarea funcțiilor publice specifice de agenți de poliție și ofițeri de poliție.
Transformarea funcțiilor publice specifice în funcții generale a celor ce nu îndeplinesc atribuții specifice. Transformarea să se realizeze odată cu vacantarea acestor funcții, astfel încât să nu fie afectate persoanele ce ocupă în prezent astfel de funcții.
- Gestionarea resursei financiare
Metode prin care MAI „fură” din salariile polițiștilor
- Neacordarea salariului corespunzător
Legea nr. 71/2015 coroborat cu Decizia ÎCCJ nr. 23/2016, OUG nr 20/2016 coroborat cu Decizia CCR nr. 794/2016, toți angajații trebuiau salarizați la nivelul maxim al funcției, gradului profesional, gradației de vechime, existent în cadrul familiei MAI în 2017, care este 3364 lei pentru agent de poliție, respectiv 8819 lei pentru ofițer de poliție, la care se adaugă creșterile ulterioare conform legii salarizării.
Deși obligat prin lege și hotărâri judecătorești să salarizeze la nivelul maxim al funcției, MAI, prin guvern, a emis OUG nr. 75/2020 prin care a acordat doar sporul de fidelitate, sporul pentru studii superioare, sporul pentru condiții de pericol, sporul pentru complexitatea muncii, care compun salariul, dar care nu reprezintă salariul maxim pentru funcția respectivă, agent sau ofițer de poliție.
Soluția Pro Lex:
Salariul de bază la gradația zero de vechime să fie același pentru toți agenții de poliție, respectiv ofițerii de poliție.
Abrogarea HG secretă de stabilire a coeficienților de salarii. Salarizarea este publică pentru toți angajații plătiți din fonduri publice, fiind inadmisibil să se deroge de la aceasta prin HG secretă.
Refacerea grilei de salarizare corespunzător gradelor profesionale.
- Încadrat pe funcție, plătit pe altă funcție
Polițiștii sunt încadrați în funcții conform statului de funcții și fișei postului (agent principal, I, II sau III, în mod corespunzător ofițerii), însă sunt plătiți efectiv pe agent/ofițer IV. Plata pe funcțiile în care sunt încadrați se face după voința șefilor profesionali.
Soluția Pro Lex:
Salarizarea trebuie să se facă corespunzător muncii prestate, aceasta fiind în funcție de încadrarea din fișa postului și statului de funcții.
- Tranșele de salariu 2021 și 2022
Potrivit Legii salarizării nr. 153/2017, unele categorii de bugetari au primit salariile, integral, la data intrării în vigoare a legii, altele urmau să primească diferența la salariile prevăzute în lege, în 4 tranșe anuale. Polițiștii au primit în 2019 și 2020 câte 1/4 din diferența la salariul prevăzut în lege. Guvernul a amânat diferențele prevăzute pentru 2021 și 2022, fără însă a modifica legea, ceea ce echivalează cu o tăiere a salariului deja stabilit pentru anii respectivi.
Soluția Pro Lex:
Suspendarea „salariul de excelență” și distribuirea fondurilor pentru plata salariilor restante.
- Specialist de clasă
Pentru vechimea în specialitatea profesiei, polițiștii beneficiază de o majorare de până la 7,5% din salariul de funcție, cu titlul de specialist de clasă. Deși dreptul a fost reglementat prin Legea nr. 153/2017, acesta a fost pus în plată din 2021, întrucât MAI nu a emis ordin de aplicare. Alte structuri din familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională primesc acest drept de la data reglementării și pentru transe de vechime mai mici decât cele reglementate pentru polițiști.
Soluția Pro Lex:
Întrucât și instanțele ne dau dreptate, se impune recalcularea și plata de urgență a acestor drepturi.
- Norma de hrană pentru 2020
Norma de hrană a fost actualizată în 2019 și plătită la valoarea actualizată în mai multe structuri din familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională, dar în MAI s-a acordat la valoarea actualizată începând cu 01.01.2020.
Soluția Pro Lex:
De verificat cum au procedat celelalte instituții din familia ocupațională care au plătit norma de hrană la valoarea actualizată.
- Gradația de vechime
Potrivit legii prin care erau salarizați polițiștii, gradația de vechime se calcula ca procent la salariul de funcție și se regăsea ca element distinct în salariul de bază. Din iulie 2017, gradația de vechime se calculează ca procent la salariul de funcție și se introduce în salariul de funcție, rezultând noul salariu de funcție. MAI calculează, prin programul de contabilitate, după ambele legi și plătește polițiștilor media dintre cele două sume rezultate.
Soluția Pro Lex:
Să se facă o expertiză informatică a programului de contabilitate (a formulelor de calcul) și de sesizat parchetul cu privire la infracțiunile constatate.
Gradația de vechime trebuie calculată conform Legii nr. 153/2017.
- Sumele compensatorii
Ca urmare a modificărilor succesive a legilor de salarizare, unele sporuri au dispărut. Dintre acestea, unele trebuiau incluse în salariul de funcție, iar altele plătite ca sume compensatorii tranzitorii în afara salariului de funcție. MAI a introdus în salariul de funcție toate sumele ce reprezentau cuantumul sporurilor ce nu se mai regăseau în noile legi, iar prin creșterea succesivă a salariului minim pe economie, acestea au fost absorbite în salariu, deși unele trebuiau calculate și plătite separat.
Soluția Pro Lex:
Să se facă o analiză legislativă în cadrul unei comisii din care fac parte și sindicatele, astfel încât să se identifice ce drepturi nu trebuiau introduse în salariul de funcție.
Să fie despăgubiți polițiștii și recalculate pensiile.
- Premiul anual sau al „13-lea salariu”
Potrivit Legii nr. 285/2010, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011. MAI nu a mai acordat acest drept, conform legii, ca majorare în salariu în procent de 8,4%, deși a susținut în instanță că a făcut acest lucru. Chiar și după ce s-a demonstrat în instanță că a mințit, fiind obligat la plata majorării, MAI plătește membrilor Pro Lex procentul de 8,4% ca element distinct la salariu.
Soluția Pro Lex:
Să se facă o expertiză contabilă care să verifice dacă acest drept a fost introdus în majorarea salarială din 2011 astfel cum au susținut juriștii.
Să fie despăgubiți polițiștii și recalculate pensiile.
- Plata permanenței la domiciliu
Pentru asigurarea continuității serviciului polițienesc, în condițiile deficit permanent de efective, pe baza unor planificări, polițiștii sunt obligați să stea acasă și să fie disponibili pentru intervenție, deși, teoretic, sunt în timpul liber.
Urmare unui miting al Pro Lex și SNPPC, prin Legea nr. 115/2017 a fost recunoscut dreptul polițiștilor la majorare de 40% din salariul de funcție pentru asigurarea permanenței de la domiciliu, însă această reglementare a fost valabilă doar 6 luni de zile. Deși OMAI nr. 78/2017 este încă în vigoare, acest drept nu se mai acordă, decât celor ce s-au adresat instanței și au câștigat.
Soluția Pro Lex:
Să fie reglementat dreptul în L nr. 153/2017.
- Sumele compensatorii la ieșirea la pensie
La încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca poliţist, se acordă, potrivit Legii salarizării 284/2010, un ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, între 3 și 20 de salarii. Plata acestui drept a fost suspendată succesiv, din 2010 până în prezent, deși dreptul a fost anulat prin Legea nr. 153/2017. Mulți dintre cei ce aveau dreptul la acest drept, au decedat în cei 12 ani de amânare a acordării.
Soluția Pro Lex:
Să se acorde aceste drepturi celor ce au ieșit la pensie până la intrarea în vigoare a L 153/2017.
- Semnul onorific
Deși nu există vreo prevedere legală expresă, MAI a introdus în baza de calcul a pensiei și Semnul Onorific în cuantum de 10%, 15% și, respectiv, 20%, după care a aplicat plafonarea prevăzută în legea pensiilor militare, anulând practic acest drept. Legea pensiilor nu face referire la Semnul Onorific, iar legea cadrelor militare prevede foarte clar că Semnul Onorific se calculează la pensie, asta înseamnă că pensia este deja calculată, fără a include Semnul Onorific.
Soluția Pro Lex:
Să clarifice articolul din legea pensiilor militare.
- Includerea perioadei în școlile de poliție ca vechime pentru calculul gradației de vechime
Perioada în care polițiștii au fost elevi sau studenți ai școlilor de poliție este luată în calcul la stabilirea concediului și a vechimii în profesie pentru pensie, nu și la stabilirea gradației de vechime. După ce mai multe instanțe au dat câștig de cauză, ICCJ a intervenit și a decis că perioada de școlarizare nu se i-a în calcul la stabilirea gradației de vechime, întrucât gradele acordate în școli sunt onorifice.
Soluția Pro Lex:
Modificarea L 360/2002
- Sporul de fidelitate
Sporul de fidelitate nu a mai fost actualizat în funcție de vechime, fiind „înghețat” la valoarea din 2010. Problema a fost rezolvată abia prin OUG nr. 75/2020.
- Sporul pentru studii superioare
Toți funcționarii publici beneficiază de promovarea în clasă după ce au absolvit studii superioare cu diplomă de licență (încadrarea pe o funcție cu studii superioare, cum ar fi trecerea de la agent de poliție la ofițer de poliție), însă agenții de poliție primeau, în anumite condiții, spor de 25% la salariu. După 2010 acest spor nu a mai fost reglementat. Cei ce au beneficiat de el până în 2009, au primit o sumă compensatorie în echivalentul acestuia, însă cei încadrați ulterior și care aveau studii superioare, precum și cei ce au absolvit studii superioare ulterior anului 2010, nu au mai primit acest spor. Mai mult, cei ce se mutau de la o structură la alta, pierdeau sporul. Instanțele de judecată au decis că toți cei cu studii superioare trebuie să primească cuantumul sporului de 25% cuvenit agenților cu studii superioare. Problema a fost rezolvată abia prin OUG nr. 75/2020.
- Sporul pentru condiții de pericol
După modificările succesive a legilor de salarizare, mulți polițiști nu au mai primit sporul pentru condiții de pericol, în cuantumul la care erau îndreptățiți.
Problema a fost rezolvată abia prin OUG nr. 75/2020.
- Sporul pentru complexitatea muncii
După modificările succesive a legilor de salarizare, mulți polițiști nu au mai primit sporul pentru complexitatea muncii, în cuantumul la care erau îndreptățiți.
Problema a fost rezolvată abia prin OUG nr. 75/2020.
II.2 Metode prin care se “sifonează bugetul MAI”
Întrucât drepturile polițiștilor nu se acordă conform legii, iar intrarea în legalitate presupune un efort bugetar, Pro Lex vă prezintă câteva surse de economisire a bugetului MAI, care acoperă integral sumele datorate polițiștilor.
- Calitatea de polițist cu beneficiile: norma de hrană, norma de echipament, condițiile de muncă, pensie militară
Cei ce nu îndeplinesc atribuții de polițist, dar au această calitate primesc norma 6 de hrană, norma de echipament (deși nu poartă uniformă de poliție), reducerea vârstei de pensionare, pensie militară.
Soluția Pro Lex:
Norma de echipament să fie doar în natură și doar celor ce poartă uniformă.
Transformarea funcțiilor publice specifice vacante în funcții publice generale.
- „Salariul de excelență”
Legea nr. 53/2017 Anexa VI Capitolul 2 Secțiunea a 2-a
„Art. 15 (1) Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.”
Niciun polițist nu execută lucrări de excepție sau misiuni speciale mai mulți ani continuu, iar o interpretare contrară ar însemna că acestea sunt atribuțiile din fișa postului și majorarea ar fi acordată, de drept, fără a mai fi nevoie de o analiză semestrială.
Cu toate acestea, majorarea se acordă subiectiv, uneori sub formă de abonament, fără criterii și transparență.
Procentul de indicatori se diminuează de la nivelul MAI până la secția de poliție, ajungând în multe structuri să beneficieze doar șeful structurii.
Soluția Pro Lex:
Pro Lex a susținut ca procentul de 5% al recompenselor să se repartizeze de la Minister până la secțiile de poliție, să se acorde transparent și motivat, fără abonamente și favoruri.
- Compensația pentru chirie sau decontarea transportului
Foarte mulți polițiști, mai ales din București, primesc compensație pentru chirie și și-au manifestat dorința să se mute în alte localități unde au proprietăți sau spațiu de locuit.
Soluția Pro Lex:
Pro Lex a solicitat MAI si IGPR să aprobe rapoartele de mutare cu punere în aplicare la venirea celor din școli sau la recrutarea din sursă externă, iar recrutarea să se facă pe județe, reducându-se astfel fluctuația și deficitul de personal, precum și numărul beneficiarilor compensației pentru chirie.
- Împuterniciri în funcții de conducere, 6 luni în ultimii 5 ani înainte de pensionare
Pentru majorarea pensiei militare, există practica împuternicirii pe o funcție de conducere de aproximativ 6 luni, de regulă în ultimul an înainte de pensionare, deși nu au executat în această perioadă alte misiuni sau lucrări decât cele din fișa postului.
Soluția Pro Lex:
Modificarea legii pensiilor militare, astfel încât în baza de calcul a pensiei, celelalte drepturi, decât salariul, să fie media ultimilor 5 ani.
- Acordarea salariului de excelență înainte de pensionare
Pentru majorarea pensiei militare, există practica acordării majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale („salariului de excelență”), de regulă în ultimul an înainte de pensionare.
Soluția Pro Lex:
Modificarea legii pensiilor militare, astfel încât în baza de calcul a pensiei, să nu mai fie inclus și „salariul de excelență”.
- Plata drepturilor specifice calității de polițist persoanelor detașate la alte instituții și ministere ce nu au legătură cu munca de poliție
Deși nu există reglementări cu privire la funcții publice specifice de polițist și echivalarea acestora cu funcții generale, foarte mulți polițiști sunt detașați pe la diferite instituții publice ce nu au legătură cu munca de poliție și pentru care MAI plătește anumite drepturi specifice polițiștilor.
Soluția Pro Lex:
Încetarea tuturor detașărilor la instituții la care polițiștii nu desfășoară muncă de poliție.
- Programarea în serviciu, cu preponderență în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale declarate de lege ca fiind nelucrătoare, în ultimele 6 luni înainte de pensionare
Pentru majorarea pensiei militare, există practica programării în serviciu, cu preponderență în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale declarate de lege ca fiind nelucrătoare, în ultimele 6 luni înainte de pensionare. Se poate constata o creștere însemnată a muncii prestate de șefi în week-end de la data acordării majorării față de perioada în care se acorda doar timp liber compensator.
Soluția Pro Lex:
Modificarea legii pensiilor militare, astfel încât în baza de calcul a pensiei, celelalte drepturi, decât salariul, să fie media ultimilor 5 ani.
- Acordarea sporului de confidențialitate (sumei compensatorii) în mod nejustificat
Rețetele de mâncare ale ministrului și conducerii Academiei de Poliție „A.I. Cuza” sunt clasificate, drept pentru care bucătarii însărcinați cu prepararea acestor rețete beneficiază de acces la documente clasificate, primind un spor pentru acest lucru.
De remarcat faptul că există în MAI practica clasificării nejustificate a multor informații referitoare la salarizare, ROF și aspecte ce vizează cariera, deși acestea sunt emise în baza unor acte normative publice, cu scopul de a justifica acordarea sporului de confidențialitate.
Soluția Pro Lex:
Declasificarea rețetelor de mâncare.
- Plata creditului bancar pentru locuință
Legea nr 360/2002
„Art. 31. (12) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (11) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.”
Dreptul se acordă chiar dacă polițistul mai are imobil în proprietate și indiferent de localitatea în care se află locuința achiziționată.
Cu banii achitați pentru chirii sau rate bancare s-ar fi putut achiziționa locuințe de serviciu.
Soluția Pro Lex:
Modificarea Legii nr. 360/2002 și emiterea ordinului prin care polițiștii sunt ajutați în achiziționarea unei locuințe.
- Imobile închiriate pentru sedii de poliție
Multe imobile în care își au sediul structurile de poliție, nu sunt proprietatea statului, fiind închiriate.
După cum se și poate observa, sunt multe imobile ale statului nefolosite, lăsate în paragină.
În aceste condiții, cu atât mai mult se justifică comasarea structurilor de suport și regionalizarea acestora.
Soluția Pro Lex:
Preluarea spațiilor aflate în proprietatea statului ce îndeplinesc condițiile corespunzătoare pentru sedii de poliție. Construirea propriilor sedii.
- Cheltuielile cu utilitățile și materialele consumabile
Fiecare unitate încheie contract cu ce furnizor dorește pentru utilități și consumabile.
Soluția Pro Lex:
Achiziția utilităților și consumabilelor să se facă la nivel de ordonator principal de credite.
- Mutarea în interesul serviciului
Există practica de a muta polițiști din alte localități, în special în funcții de conducere, pentru beneficiul compensației pentru chirie, deși există în unitate persoane care îndeplinesc condițiile pentru promovare temporară în funcție de conducere/împuternicire sau mutarea este în interesul personal al polițistului mutat.
- Detașarea polițiștilor la prefecturi și primării la serviciile de evidență a persoanelor sau permise de conducere
Deși nu mai sunt în atribuțiile instituției, mulți polițiști sunt încă detașați la primării și prefecturi în cadrul serviciilor de evidență a persoanelor sau permise de conducere.
- Fiecare armă are propriile servicii suport
Dacă ar exista servicii suport (juridic, financiar, resurse umane, logistic) comune la nivelul fiecărui județ pentru poliție, jandarmerie și ISU, s-ar rezolva problema deficitului de resurse umane, s-ar face economii cu utilitățile sediilor, ar fi mai puține funcții de conducere.
- Competențele Direcției Generale Anticorupție
Nu se justifică ca o astfel de structură să aibă competențe doar la nivelul MAI, niciun alt minister nu are o astfel de structură de anti-corupție. La un moment dat, principalul obiect de activitate a devenit prevenția, întrucât faptele de corupție s-au diminuat semnificativ. Din informațiile pe care le avem, corupția din prezent este la un nivel record (de la concursuri aranjate, mutări și împuterniciri pe prietenii, pretinderea de foloase necuvenite).
Soluția Pro Lex:
Direcția Generală Anticorupție ar trebui întărită (o filtrare mai bună a personalului, mai ales în structurile teritoriale, criterii mai riguroase de selecție), lărgită aria de competențe la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice centrale, teritoriale și locale, precum și ajutată legislativ (acordul tuturor bugetarilor, la angajare, de a fi testați cu testul poligraf anual, la doi ani sau la cererea lucrătorilor DGA).
- Direcția de Informații și Protecție Internă
Este inadmisibil să se creeze structuri infracționale în poliție, care să acționeze ani de zile și să dobândească o notorietate pentru cetățeni.
Mult timp, DIPI s-a ocupat doar de colectarea bârfelor (informații fără probe, fabricate), pe care le-a folosit pentru influențarea carierei polițiștilor cu funcțiilor de conducere.
Polițiștii nu simt o protecție reală din partea DIPI.
Soluția Pro Lex:
Ar trebui reorganizată și restructurată, în vederea unei eficientizări evidente pe linia de protecție internă.
- Agenția Națională Antidrog
Atribuțiile nu sunt de natura celor prevăzute de lege pentru poliție.
Soluția Pro Lex:
Prin raportare la atribuții, nu se justifică ca personalul să aibă calitatea de polițiști.
- Cheltuieli nejustificate cu cercetarea și sancționarea propriilor angajați
Sunt foarte multe cercetări administrative și disciplinare, la cererea șefilor, cu rezultate comandate înainte de începerea cercetării și care se transformă în cheltuieli nejustificate prin anularea sancțiunilor în instanță.
- Cheltuielile cu corespondența
În era IT și a semnăturii digitale, marea majoritate a corespondenței este pe suport de hârtie și transmisă prin poșta specială, Poșta Română sau curierat privat.
Soluția Pro Lex:
Introducerea semnăturilor digitale, transmiterea corespondenței pe e-mail sau fax.
Perpetuarea acestor situații, de exagerări în interpretarea și aplicarea legii, are ca efect, pe de-o parte, neacordarea unor drepturi prevăzute de lege, iar pe de altă parte, conduce la modificări legislative ce afectează drepturile salariale ale tuturor polițiștilor.
Cu deosebită considerație,
Președinte
Vasile Lincu