Guvernul se amestecă în actul de justiție, România renunță la „Statul de drept”
Comunicat de presă 06.06.2024
Modificarea și neaplicarea legilor privind salarizarea bugetarilor au creat și menținut inechități salariale la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice.
Din 2015 și până în prezent, s-au adoptat mai multe legi și ordonanțe de urgență, decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și o decizie a Curții Constituționale a României, pentru eliminarea inechităților salariale, însă acest lucru nu s-a rezolvat.
În acest moment, aproape că nu este bugetar care să nu aibă sau să nu fi avut 2-3 procese pentru a obliga instituția să-i plătească drepturile prevăzute în legi.
După ce Guvernul a modificat anul trecut legea contenciosului administrativ prin eliminarea amenzii aplicate conducătorului instituției pentru refuzul de a pune în executare hotărârile judecătorești, numărul abuzurilor și implicit al proceselor, a crescut.
Pentru a contracara fenomenul acțiunilor în justiție, Ministerul Justiției a pus în transparență decizională un proiect de OUG prin care suspendă toate procesele ce au ca obiect drepturile de pensie și drepturile salariale ale bugetarilor, până se pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție. Pretextul invocat este asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare – pentru înfăptuirea justiției în mod egal și al asigurării egalității în fața legii. Dacă s-ar fi rezumat doar la acesta, probabil nu am fi avut ceva de obiectat, întrucât toți sunt deranjați de faptul că multe hotărâri judecătorești depind de denumirea reclamantului instituție publică sau de hazard, multe fiind contradictorii.
Problema constă în faptul că acest proiect este motivat și pe impactul direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, impact care poate fi redus doar dacă hotărârile sunt de respingere, altfel, impactul bugetar ar fi mult mai mare.
Faptul că reglementarea se adoptă în regim de urgență și că se invocă impactul bugetar, conduce la concluzia rezonabilă că judecătorii trebuie să țină cont de impactul financiar asupra bugetului și nu de dreptatea întemeiată pe lege, principii de drept, Constituție și directive europene. Am mai avut un astfel de precedent pe vremea lui Traian Băsescu, iar declarația ministrului Predoiu potrivit căruia politica bugetară trebuie să o facă guvernul și nu instanțele judecătorești care dau dreptate angajaților, putem fi siguri de soluțiile ce vor fi date.
Derogarea de la Codul de procedură civilă, de la principiile legii salarizării și de la Constituția României, precum și amestecul Guvernului în actul de justiție, afectează grav statul de drept și arată tendința coaliției spre dictatură.
Sindicatul Național Pro Lex a formulat propuneri de retragere a proiectului de OUG și a solicitat organizarea unei ședințe de dezbatere publică.
Comentarii
