Comunicat de presă

 

Sindicatul Național Pro Lex propune modernizarea justiției administrative prin utilizarea inteligenței artificiale

 

București, 28.04.2025

 

 

Sindicatul Național Pro Lex a transmis astăzi către Ministerul Justiției o adresă oficială, însoțită de un proiect de act normativ, prin care solicită inițierea demersurilor legislative necesare pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor de contencios administrativ.

Propunerea vizează crearea și implementarea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) bazat pe inteligență artificială, destinat soluționării cauzelor administrative cu respectarea deplină a principiilor legalității, imparțialității, echității și protecției drepturilor fundamentale.

Principalele argumente care susțin această inițiativă sunt:

• eliminarea riscului de corupție sau favoritism în soluționarea cauzelor;
• asigurarea uniformității deciziilor pentru spețe similare;
• degrevarea instanțelor de un volum excesiv de procese administrative;
• reducerea duratei de soluționare a litigiilor;
• protejarea bugetului public și a stabilității raporturilor juridice.

Proiectul de lege propus de Sindicatul Pro Lex prevede integrarea în sistemul automatizat a tuturor actelor normative interne, a deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR), precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cu respectarea atât a literei, cât și a spiritului legii.

Inițiativa se fundamentează și pe precedentul recent creat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a intervenit legislativ pentru accelerarea soluționării proceselor din domeniul salarizării și prestațiilor sociale, recunoscându-se astfel oficial necesitatea eficientizării actului de justiție și protejării bugetului public.

La nivel internațional, proiecte similare de integrare a inteligenței artificiale în justiție sunt implementate sau în curs de implementare în Estonia, China, Canada, Franța și Regatul Unit, demonstrând viabilitatea și oportunitatea modernizării actului de justiție prin tehnologie.

Sindicatul Național Pro Lex consideră că România trebuie să valorifice aceste tendințe și să adopte măsuri legislative curajoase, în beneficiul cetățenilor, al statului de drept și al sistemului de justiție.

Pentru informații suplimentare:

 

Sindicatul Național Pro Lex

www.prolex.ro

Date de contact – Lincu Vasile, office@prolex.ro 0728788000

 

 

Nr. 695/28.04.2025

 

 

Către:
Ministerul Justiției

În atenția Domnului Ministru al Justiției

 

Subiect:
Solicitare de inițiere a unui proiect de act normativ pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor de contencios administrativ

 

 

Stimate Domnule Ministru,

 

Subscrisul, Sindicatul Naţional Pro Lex, CUI RO16392628, cu sediul în Bucureşti, str. Mendeleev, nr. 36-38, etaj 8, sector 1, organizaţie reprezentativă la nivelul mai multor instituţii şi autorităţi publice, centrale şi teritoriale, reprezentând interesele a aproximativ 15.000 membri, având în vedere necesitatea modernizării, eficientizării și asigurării imparțialității în actul de justiție, vă adresează respectuos solicitarea de a iniția un proiect de act normativ prin care să se reglementeze ca procesele din domeniul contenciosului administrativ să fie soluționate cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială specializate, cu respectarea standardelor de transparență, echitate și protecție a drepturilor fundamentale.

 

Considerentele principale care susțin această solicitare sunt următoarele:

1. Imparțialitatea totală a inteligenței artificiale, spre deosebire de judecătorii umani care, în anumite cazuri, pot fi influențați de:
   • statutul pârâților (instituții ale statului sau autorități publice);
   • impactul bugetar al soluțiilor pronunțate.
2. Eliminarea riscurilor de corupție sau coruptibilitate, dat fiind că inteligența artificială nu este susceptibilă de influențe externe, relații de rudenie sau colegialitate, aspecte dovedite sau suspectate în numeroase cazuri din justiția românească.
3. Uniformitatea soluțiilor, prin analiza spețelor similare pe baza acelorași norme legale și probatorii, evitându-se astfel pronunțarea de hotărâri contradictorii.
4. Coerența decizională în cadrul aceluiași dosar, eliminându-se situațiile în care soluții diametral opuse sunt pronunțate în faze diferite ale aceluiași litigiu.
5. Respectarea riguroasă a legii și a jurisprudenței obligatorii, prin integrarea și aplicarea automată a:
   • actelor normative interne;
   • deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
   • deciziilor Curții Constituționale a României;
   • jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
6. Creșterea transparenței și a eficienței, întrucât fiecare decizie luată de AI poate fi fundamentată prin indicarea exactă a normelor aplicabile, a probelor și a precedentelor relevante.
7. Reducerea duratei de soluționare a litigiilor, prin analiza rapidă a documentației depuse și generarea soluției într-un timp semnificativ mai scurt.
8. Contribuția la digitalizarea reală a justiției române, în acord cu tendințele internaționale privind utilizarea tehnologiilor avansate în sectorul public.
9. Creșterea încrederii cetățenilor în actul de justiție, garantând soluții bazate exclusiv pe lege și echitate, fără suspiciuni privind intervenții externe sau subiectivism.

Precedent normativ relevant:

Subliniem că, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2024, privind soluționarea proceselor referitoare la salarizarea personalului din fonduri publice și la prestațiile sociale, Guvernul României a recunoscut oficial necesitatea unor măsuri excepționale pentru degrevarea instanțelor și accelerarea procedurilor judiciare.
Pe același raționament, se impune cu atât mai mult reglementarea soluționării prin inteligență artificială a litigiilor administrative, unde complexitatea probatoriului este redusă, iar evaluarea este preponderent tehnică și normativă.

Tendința internațională:

În sprijinul acestei propuneri, menționăm că:

• Estonia a dezvoltat un judecător virtual pentru soluționarea litigiilor administrative de mică valoare;
• China utilizează instanțe online bazate pe IA pentru cauze administrative și comerciale;
• Canada explorează utilizarea analiticii predictive în optimizarea soluționării litigiilor administrative;
• Franța implementează IA ca suport decizional în contenciosul administrativ;
• Regatul Unit utilizează platforme automatizate pentru contestațiile administrative de mică amploare.

Aceste exemple arată că integrarea IA în soluționarea litigiilor este o direcție globală inevitabilă și benefică, asigurând imparțialitate, coerență și eficiență.

Concluzie:

În acest context, România are oportunitatea de a adopta măsuri legislative curajoase și vizionare, modernizând fundamental soluționarea litigiilor administrative în beneficiul cetățenilor și al statului de drept.

Anexăm prezentei o propunere de proiect de act normativ în acest sens.

Vă rugăm respectuos să analizați această propunere și să inițiați demersurile necesare pentru elaborarea cadrului normativ corespunzător.

Vă stăm la dispoziție pentru orice clarificări suplimentare și vă mulțumim pentru atenția acordată acestei inițiative.

 

Cu deosebită considerație,

 

Preşedinte

Vasile Lincu

 

 

Proiect de Lege

privind utilizarea inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor de contencios administrativ

 

EXPUNERE DE MOTIVE

În contextul actual caracterizat de un volum crescut de litigii administrative, se impune adoptarea unor măsuri inovatoare pentru modernizarea sistemului judiciar și protejarea eficientă a drepturilor subiective.

Necesitatea reglementării utilizării inteligenței artificiale (IA) pentru soluționarea litigiilor de contencios administrativ derivă din:

• Degrevarea instanțelor judecătorești de volumul excesiv de cauze administrative, în condițiile în care procesele administrative au devenit tot mai numeroase și afectează durata rezonabilă de soluționare a tuturor litigiilor, inclusiv a celor civile și penale;
• Impactul economic major asupra bugetului public, generat de întârzierile în soluționarea litigiilor administrative ce implică obligații de plată, despăgubiri sau prestații de asigurări sociale;
• Necesitatea asigurării uniformității soluțiilor și evitării practicii judiciare contradictorii, aspect esențial pentru stabilitatea raporturilor juridice și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul de justiție;
• Trendul internațional de integrare a tehnologiilor avansate în justiție, demonstrat de exemplele din Estonia, China, Canada, Franța și Regatul Unit, unde IA este folosită pentru soluționarea sau asistarea deciziilor în materii administrative și comerciale;
• Necesitatea protejării interesului public și a principiului legalității, prin aplicarea uniformă a actelor normative interne, a jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) și a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Aceleași rațiuni au fundamentat și adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 62/2024, care a vizat soluționarea accelerată a litigiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și prestațiile sociale, pentru protejarea bugetului public și asigurarea eficienței actului de justiție.

În acest context, utilizarea inteligenței artificiale în contenciosul administrativ apare nu doar ca oportună, ci ca necesară pentru asigurarea unui act de justiție modern, imparțial, rapid și uniform.

 

TEXTUL PROIECTULUI DE LEGE

 

Capitolul I – Dispoziții generale

Art. 1 – Obiectul reglementării

Prezenta lege reglementează utilizarea sistemelor informatice bazate pe inteligență artificială pentru soluționarea litigiilor de contencios administrativ.

Art. 2 – Definiții

În înțelesul prezentei legi:

• Sistem de Soluționare Automată (SSA) înseamnă o platformă informatică bazată pe inteligență artificială, capabilă să analizeze, să interpreteze și să soluționeze litigiile administrative conform legii.

 

Capitolul II – Principii de organizare și funcționare

Art. 3 – Principii generale

SSA va funcționa cu respectarea următoarelor principii:

1. Legalitate;
2. Imparțialitate și independență;
3. Uniformitatea practicii decizionale;
4. Accesibilitate și echitate procedurală;
5. Respectarea drepturilor fundamentale și a spiritului legii;
6. Transparența procesului decizional;
7. Protecția datelor cu caracter personal.

 

Art. 4 – Surse de drept integrate de SSA

(1) SSA va integra în procesul decizional:

• actele normative interne aplicabile;
• deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ);
• deciziile Curții Constituționale a României (CCR);
• jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
• principiile generale ale dreptului și echității.

(2) SSA va interpreta norma juridică nu doar în litera, ci și în spiritul său, conform principiilor constituționale și de drept internațional.

 

Capitolul III – Procedura de soluționare

Art. 5 – Procedura electronică

(1) Părțile vor încărca cererile, întâmpinările și probele pe o platformă electronică securizată.
(2) SSA va analiza cauza și va genera o hotărâre motivată în fapt și în drept.
(3) Hotărârea va fi comunicată părților electronic și va avea forța juridică a unei hotărâri judecătorești.

 

Art. 6 – Căile de atac

(1) Împotriva hotărârii SSA se poate formula contestație doar pentru:

• vicii de procedură tehnică;
• încălcarea drepturilor fundamentale.

(2) Contestația se soluționează de o instanță umană desemnată special, în regim de urgență.

 

Capitolul IV – Garanții și control

Art. 7 – Auditul și transparența SSA

(1) SSA va fi supus unui audit anual realizat de un organism independent format din specialiști în drept, tehnologie și etică.

(2) Fiecare parte are dreptul să solicite un rezumat explicit al raționamentului decizional.

 

Capitolul V – Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 8 – Implementarea SSA

Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Autoritatea pentru Digitalizarea României vor adopta normele de aplicare a prezentei legi în termen de 12 luni de la publicare.

Art. 9 – Intrarea în vigoare

Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României.

 

Comentarii

comentarii