Comunicat

Referitor la Decizia ÎCCJ nr. 51/11.11.2019 cu privire la salarizarea polițiștilor

Obiectul procesului în care s-a solicitat lămurirea chestiunii de drept de la ÎCCJ: Salarizarea polițiștilor la nivel maxim în cadrul categoriei profesionale

Ce s-a solicitat a fi lămurit:

1. Dacă legislația care prevede noțiunea de „salariu de bază” se aplică și polițiștilor.
2. Care sunt categoriile de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de OUG nr. 83/2014 modificat prin L 71/2015 astfel cum a fost interpretat prin Decizia ÎCCJ nr. 23/2016.

Ce a pronunțat ÎCCJ nr.  51/11.11.2019:

1. Noțiunea „salariu de bază” se interpretează în sens extensiv, în sensul că se referă și la „salariul funcției de bază” al polițiștilor.

De ce este important: MAI susține faptul că legislația care cuprinde prevederi referitoare la salariul de bază nu se aplică și polițiștilor.

2. Respinge ca inadmisibilă sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de OUG nr. 83/2014 modificat prin L 71/2015 astfel cum a fost interpretat prin Decizia ÎCCJ nr. 23/2016.

De ce este important: MAI susține faptul că polițiștii nu se regăsesc printre categoriile de personal plătit din funcțiile publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare.

Informații de background/ explicații suplimentare:

Personalului bugetar era salarizat după funcții, grade profesionale, gradații de vechime și trepte de salarizare.

Prin modificarea legislației privind salarizarea bugetarilor s-au scos treptele de salarizare, astfel că unii au rămas salarizați la treapta III, alții la treapta II, respectiv I, fără posibilitatea de promovare.

Pentru eliminarea inechității, legiuitorul a adoptat Legea nr. 71/2015 prin care a prevăzut salarizarea la nivelul maxim a personalului din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și a personalului din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi. Pro Lex a solicitat lămurirea acestei chestiuni de drept, în sensul stabilirii care sunt celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel cu personalul din aparatul de lucru al Parlamentului.

În dosarul Pro Lex – Primăria Făgăraș, ÎCCJ a pronunțat Decizia nr. 23/2016 prin care a interpretat faptul că Legea nr. 71/2015 se aplică tuturor instituțiilor prevăzute la un articol din legea salarizării. La acel articol se regăseau toate ministerele, deci și MAI. Urmare acțiunii și cererii Pro Lex către ÎCCJ, toți bugetarii (inclusiv polițiștii) erau îndreptăți să fie salarizați la nivelul maxim corespunzător funcției, gradului profesional și gradației de vechime din cadrul unității.

Prin Decizia CCR nr. 794/2016 s-a prevăzut că salarizarea la nivelul maxim se face la nivelul familiei ocupaționale sau categoriei profesionale și cuprinde inclusiv drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești.

În concluzie, categoriile de personal la care se referă Legea nr. 71/2015 au fost lămurite prin Decizia ÎCCJ nr. 23/2016 din dosarul Pro Lex, drept pentru care, în mod legal, ÎCCJ prin Decizia 51/11.11.2019 a respins cererea ca inadmisibilă, neputând să lămurească ceva ce fusese deja lămurit.

Ce înseamnă salarizarea la nivelul maxim a polițiștilor:

În opinia Pro Lex, funcțiile polițiștilor sunt de agenți de poliție și ofițeri de poliție. Așa-zisele funcții de agent IV-principal din HG secretă, nu reprezintă funcții, ci coeficienți de salarizare. Coeficienții sunt elemente ale funcției, alături de categorii și grade profesionale.

Cu alte cuvinte, toți agenții de poliție trebuie să aibă același salariu de funcție, adică cel mai mare din cadrul MAI. Similar, ofițerii de poliție trebuie să aibă același salariu de funcție, toți raportându-se la cel mai mare din MAI.

La salariul de funcție maxim din MAI se adaugă salariul de grad și gradația de vechime, precum și sporurile și indemnizațiile aferente.

Sporurile și elementele salariale care nu mai sunt reglementate în actuala legislație (spor de fidelitate, spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, salariul de merit, etc) au devenit sume compensatorii, în cuantum fix și au fost incluse în salariu de funcție. Toate aceste drepturi, precum și altele recunoscute prin hotărâri judecătorești au determinat un salariu maxim pe funcțiile de agent de poliție și ofițer de poliție in cadrul MAI.

Prin câștigarea procesului pentru salarizarea la nivelul maxim al familiei ocupaționale, se câștigă și toate celelalte drepturi care au stat la baza stabilirii salariului la nivelul maxim în cadrul MAI.

Prin ce se diferențiază Pro Lex:

Pro Lex a creat și obținut primul precedent pentru salarizarea la nivelul maxim (în 2016);

Pro Lex a câștigat peste 90% din procese.

Pro Lex a obținut cuantumul salariului la nivelul maxim în MAI pentru agenții de poliție și pentru ofițerii de poliție, precizând instanței în mod concret la ce salarii ne referim. În lipsa acestor informații, MAI raportează salariile reclamanților la funcțiile din HG secretă (adică cei ce nu au formulat acțiunea după modelul Pro Lex nu obțin nimic, chiar și după ce instanțe le admite acțiunea).

Pro Lex are antidot și pentru membrii care au pierdut procesele având ca obiect salarizarea la nivelul maxim în temeiul Legii nr. 71/2015.

Cei ce nu au deja acțiuni pentru salarizarea la nivelul maxim, pot completa și trimite împuterniciri conform modelului atașat.

TABEL IMPUTERNICIRE salarizare la nivelul maxim din MAI

Decizia ICCJ nr.51  în dosarul nr.1787/1/2019

Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 947/110/2018, şi stabileşte că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, cu privire la următoarea problema de drept:

Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, precum şi de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în raport cu termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.

Comentarii

comentarii