Poliţia Locală

componentă a sistemului de ordine şi siguranţă publică

Puncte tari:

1. Misiunile se adaptează nevoilor curente ale comunităţii locale;
2. Dotarea:

• Spaţii corespunzătoare;
• Dotarea logistică corespunzătoare;
• Sistemul de monitorizare şi dispecerat;

3. Resursa umană

– este calificată şi specializată ȋn toate domeniile de activitate.

Toţi poliţiştii locali cu atribuţii ȋn domeniul ordinii publice şi circulaţiei pe drumurile publice au fost specializaţi ȋn şcolile de poliţie. Durata cursurilor a fost de 3 luni, ca a majorităţii poliţiştilor din Poliţia Română care lucrează ȋn aceste domenii. Personalul poliţiei locale cu atribuţii ȋn domeniile: protectia mediului, activitate comercială, disciplina ȋn construcţii şi afişajul stradal, a fost preluat de la primărie.

– ȋn majoritatea municipiilor, structurile de politie locală au fost conduse sau sunt conduse de foşti ofiţeri din sistemul de apărare şi ordine publică;

– stabilitatea ȋn funcţiile publice, munca ȋn echipe mixte cu poliţiştii din Poliţia Română şi experienţa de cel puţin 10 ani;

– perfecţionarea profesională este stimulată prin dreptul de a promova ȋn clasă sau ȋn grade profesionale.

Puncte slabe:

1. Lipsa unei proceduri operaţionale unitare la nivel de ţară;
2. Lipsa unei structuri de coordonare profesională de la nivelul unui minister;
3. Salarizare

• Lipsa unei predictibilităţi salariale. Salarizarea este reglementată prin hotărâri ale consiliului local, fiind diferită de la o localitate la alta şi cu posibilitatea de a fi modificată, oricând.
• Norma de hrană ne se acordă tuturor politiştilor locali.
• La unele UAT-uri salarizarea poliţiştilor locali este inferioară funcţionarilor publici cu funcţii publice generale echivalente, din aparatul de specialitate al primarului.
• Nu se acordă timp liber corespunzător şi nici spor similar celui acordat militarilor şi poliţiştilor pentru munca prestată ȋn zilele de repaus saptămânal şi sărbători legale declarate ca fiind nelucrătoare.

4. Resursa umană

• este ȋmbătrânită, deşi au dreptul legal de a beneficia de ȋncadrarea activiţăţii ȋn condiţii speciale sau deosebite de muncă.

Spre exemplu, poliţiştii cu atribuţii pe ordine publică sau rutier din structurile Poliţiei Române pot ieşi la pensie ȋncepând cu vârsta de 47 ani, iar poliţiştii locali care lucrează ȋn aceleaşi condiţii, pot ieşi la pensie la 65 ani. Mai mult, chiar şi poliţiştii care desfăşoară activitate de neoperativ cum ar fi: juridic, financiar, resurse umane, administrativ, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 3 luni/an.

• ȋn unele localităţi, ȋn special comune, poliţiştii locali sunt folosiţi la alte activităţi decât cele din fişa postului sau din legea poliţiei locale;
• stabilitatea ȋn funcţiile publice de conducere este afectată de schimbarea politică;
• limitarea personalului 1/1000 locuitori nu este corespunzătoare situaţiilor din practică, cel puţin pentru următoarele situaţii:
• centre universitare;
• staţiuni;
• municipii ȋn regim de zone metropolitane.

Pentru a corespunde nevoilor, numărul personalului poliţiei locale ar trebui raportat la numărul persoanelor deservite, nu domiciliate ȋn respectiva localitate.

5. Dotarea

• Nu există o standardizare unitară;
• Nu există o instituţie care să verifice ȋndeplinirea normativelor referitoare la autospeciale, echipamentul de serviciu, precum şi dotarea cu mijloace de protecţie individuale;

6. Organizarea şi funcţionarea

• La unele structuri există compartimente cu atribuţii care exced competenţelor poliţiei locale;
• Fişele posturilor din cadrul unor compartimente cuprind atribuţii generale poliţiei locale, nerezumându-se doar la atribuţiile prevăzute ȋn ROF pentru compartimentul respectiv;
• Accesul la bazele de date ale MAI nu este corespunzător atât ȋn ceea ce priveşte limita numărului de persoane şi nici ca informaţii (nu este ȋn varianta actualizată).

7. Legislaţia

• Reglementările nu sunt clare şi complete pentru ducerea la ȋndeplinire a atribuţiilor prevăzute de lege;
• L 155/2010 nu cuprinde toate atribuţiile de control de la nivelul UAT-ului;
• L 155/2010 nu reglementează care sunt funcţiile publice specifice şi echivalarea acestora cu funcţiile generale;
• L 155/2010 nu detaliază modul de ȋncadrare a activitătii ȋn condiţii speciale sau deosebite de muncă;
• OUG 195/2002 nu este armonizat cu L 155/2010;
• Nu mai există niciun act normativ care să prevadă rolul poliţiei locale ȋn cadrul forţelor de ordine publică.

Soluţii:

– Un grup de experţi au realizat o analiza cadrului normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea poliţiei locale

– Un grup de parlamentari au iniţiat un proiect de modificare a Legii nr. 155/2010 ȋnregistrat la Camera Deputaţilor sub nr. BP 138/2020, care rezolvă cele mai multe dintre problemele sesizate.

RAPORT ANALIZA POLITIE LOCALA

Proiect modificare L 155-2010 deputat Movila

Comentarii

comentarii