Comunicat de presă

Pro Lex, sindicatul poliţiştilor şi vameşilor din Romania, în colaborare cu AVAC (Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie) aduce în atenţia Guvernului, implicit a premierului Dacian Cioloş, o situaţie cel puţin alarmantă şi îi cere sprijinul în rezolvarea acestei probleme stringente: România se situează pe unul dintre primele locuri din Europa privind  numărul victimelor accidentelor de circulaţie: zilnic 5- 6 persoane îşi pierd viaţa, 20-25 sunt grav rănite, în jur de 70 sunt rănite uşor, iar pagubele materiale sunt însemnate. Practic, România este nevoită să aloce anual 2% din PIB pentru victimele accidentelor de circulaţie !

Totodată, situaţia actuală face puţin probabilă şi îndeplinirea angajamentului României faţă de Uniunea Europeană, respectiv reducerea numărului accidentelor de circulaţie cu 50% în perioada 2010 – 2020.

În acest context şi pornind de la viziunea comună asupra aspectelor siguranţei rutiere în România, Pro Lex şi AVAC au decis să lucreze împreună şi au prezentat primului-ministru printr-un memoriu depus azi, 23 martie 2016,  la Guvernul României, principalele deficienţe în domeniu, propunând în acelaşi timp şi soluţii concrete pentru eliminarea acestora.  Documentul  este semnat de Vasile Lincu, preşedintele Pro Lex şi de, preşedintele AVAC.

Pro Lex şi AVAC sunt de părere că este cazul ca accidentele  de circulaţie să fie scoase de sub semnul fatalităţii. Cauza reducerii numărului şi gravităţii accidentelor, dar mai ales a victimelor acestora, este cu adevărat una naţională pentru că, indiferent de circumstanţe, viaţa are prioritate!

Persoane contact:

Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului Pro Lex 0728788000

Ştefan Răcăşan, preşedintele AVAC 0771490191

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

1) România s-a angajat în fața comunității europene ca între 2010 – 2020 să reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. Precizăm faptul că, la propunerea Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație (AVAC), perioada menționată a fost declarată pe plan mondial „Deceniul siguranței rutiere”.

2) Date din statisticile actuale, foarte alarmante, privind accidentele rutiere și problemele victimelor acestora:

– zilnic, pe șoselele României, mor circa 5 – 6 persoane, 20 – 25 sunt grav rănite, aproximativ 70 sunt rănite ușor și se produc pagube materiale însemnate; numărul total al victimelor de la clubul „Colectiv” este egalat/depășit în numai 10-15 zile, ca urmare a accidentelor de circulație:

– 80% din numărul accidentelor de circulație se produc în mediul urban, iar 60% au drept cauză traversările neregulamentare;

– situația este extrem de îngrijorătoare atât pentru familiile victimelor, cât și pentru societate, care suportă cheltuieli enorme (anual, 2% din PIB); fiecare victimă a unui accident rutier provoacă suferințe pentru aproximativ 70 persoane;

– instanțele de judecată sunt încărcate cu un volum foarte mare de activități ce vizează problematica accidentelor de circulație;

– companiile de asigurări fac față din ce în ce mai greu obligațiilor către asigurați, victime ale accidentelor de circulație, plățile pentru despăgubiri fiind mai mereu eșalonate și făcute cu mari întârzieri;

– spitalele fac eforturi substanțiale pentru diminuarea traumelor fizice și psihice ale victimelor; serviciile oferite sunt, însă, de cele mai multe ori, sub nivelul cerințelor unui stat membru al UE;

– personalul din structurile Poliției Rutiere trebuie să facă față presiunilor profesionale deosebite din cauza mediului traumatizant, deficitului de reglementare, de echipamente și efective alocate misiunilor;

– educația rutieră a populației se situează încă la nivel de deziderat, deși există responsabilități clare stabilite în sarcina MAI și a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.

3) Este cunoscut faptul că, în România, victimele accidentelor de circulație întâmpină dificultăți majore în ceea ce privește acordarea despăgubirilor, chiar și a celor stabilite legal.

AVAC și „Pro Lex” solicită Guvernului României să întreprindă demersurile necesare pentru modificarea/completarea legislației specifice, astfel încât acordarea despăgubirilor să se realizeze în cuantumurile cuvenite și cu celeritate.

4) În prezent, victimele accidentelor de circulație sunt supuse nedreptăților pricinuite de intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Astfel, au dreptul la despăgubiri în cadrul procesului penal numai dacă beneficiază de mai mult de 90 zile de îngrijiri medicale. Cei care nu ajung la 90 zile de îngrijiri medicale și solicită despăgubiri sunt obligați, potrivit noului Cod Fiscal, să plătească taxa de timbru în valoare de 10% din cuantumul despăgubirilor solicitate. Din punctul nostru de vedere, introducerea măsurii a vizat, alături de alte demersuri de același tip, descurajarea victimelor și lichidarea posibilității acestora de a încasa despăgubirile cuvenite. Soluția adoptată constituie, în mod cert, și semnalul statal adresat instanțelor cu privire la modul în care trebuie să trateze victimele.

5) Autorii accidentelor, dacă nu sunt arestați pe loc, au posibilitatea de a acționa pe lângă diferite organe pentru a obține exonerarea de răspundere, fapt demonstrat în cazuri numeroase. Folosindu-se de starea de confuzie post-traumatică a victimelor, de faptul că nu își cunosc suficient de bine drepturile, nu sunt îndrumate corect sau nu beneficiază de reprezentare juridică, societățile de asigurări se îndreaptă împotriva lor pentru recuperarea daunelor produse prin accidente! Există persoane care cumpără drepturile litigioase. Acestea se subrogă victimelor, le reprezintă, nu au nici un fel de responsabilitate față de terți și, în mod dezinvolt, beneficiază de „justa despăgubire”!

AVAC și „Pro Lex” solicită Guvernului României întreprinderea demersurilor ce se impun pentru ca victimele accidentelor de circulație să-și poată valorifica drepturile și pentru ca acestea să nu mai poată fi discriminate în raport cu autorii accidentelor, companiile de asigurare și terții.

6) Din constatările AVAC, „Pro Lex” și ale altor actori sociali, Strategia Națională de Siguranță Rutieră și Planul subsecvent de punere în aplicare sunt slabe calitativ și, ca urmare, au eficacitate redusă. Documentele menționate nu sunt nici până în prezent operaționalizate în mod corespunzător. Din cauză că este subordonat Ministerului Transporturilor, Consiliul Interministerial de Siguranță Rutieră (CISR) este nerelevant și nefuncțional.

Alte state ale UE, precum Suedia, Franța, Luxemburg, Estonia etc., aplicând strategii de domeniu bine consolidate, au redus până în prezent numărul accidentelor de circulație cu mai mult de jumătate, îndeplinindu-și, astfel, angajamentele față de UE.

AVAC și „Pro Lex” solicită Guvernului României să revizuiască radical Strategia Națională de Siguranță Rutieră, astfel încât să devină aplicabilă și sustenabilă, precum și subordonarea nemijlocită către Guvern a CISR pentru revitalizarea și impulsionarea corespunzătoare a activității acestuia.

7) Codul Rutier prevede la art. 129 alin. (1) popularizarea regulilor de circulație în rândul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice. Se dispune, de asemenea, ca în unitățile de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, MAI să desfășoare obligatoriu pe parcursul anului școlar cel puțin o oră de educație rutieră pe săptămână. Deși există baza legală necesară educației rutiere, activitățile de acest tip ori nu se realizează, ori se desfășoară aleatoriu, îndeosebi acolo unde se manifestă răspunderea celor interesați. AVAC și „Pro Lex” consideră că lipsa de educație rutieră este una dintre cauzele principale ale accidentelor de circulație, fapt pentru care apreciem că se impun măsuri urgente în domeniu.

AVAC și „Pro Lex” solicită Guvernului României să se treacă, totuși, la aplicarea prevederilor legale existente în materia educației rutiere, să se întreprindă neîntârziat demersurile necesare pentru constituirea sistemului funcțional de educație rutieră și operaționalizarea sa corespunzătoare. Educația rutieră să devină una dintre prioritățile sistemului național de învățământ.

8) Autoritatea poliţiştilor, inclusiv din structurile de Poliție Rutieră, a atins nivelul critic și îi afectează deopotrivă pe cetăţeni, cât şi pe cei însărcinaţi să asigure ordinea şi siguranţa publică. Termenele de implementare a Planului de acţiuni pentru întărirea autorităţii poliţistului, elaborat de către MAI în acest sens, au expirat acum 5 ani.

„Pro Lex” și AVAC solicită Guvernului României întreprinderea demersurilor ce se impun pentru restabilirea autorității polițistului.

9) Sunt frecvente situațiile în care polițiștii care îndeplinesc misiuni de Poliție Rutieră sunt ultragiați și ca efect al traumelor suferite nu mai sunt apți medical. Pensia pentru invaliditate nu acoperă costurile medicale şi cheltuielile necesare traiului poliţistului şi familiei acestuia. Polițiștii ultragiați nu se bucură de protecția instituției și de reprezentare juridică.

„Pro Lex” și AVAC solicită Guvernului României modificarea Codului Penal cu privire la infracţiunile de ultraj, astfel încât să descurajeze ultragierea polițiștilor; suportarea de către MAI a sumelor de bani necesare asistenţei juridice a poliţistului victimă a infracţiunii de ultraj; introducerea rentei viagere pentru polițiștii clasați inapt medical ca efect al ultrajului.

10) Legislaţia actuală privind sancționarea accidentelor rutiere este ineficace, frecvent amenzile nu se plătesc, iar procedura obligării la muncă în folosul comunităţii este greu de aplicat.

„Pro Lex” și AVAC solicită Guvernului României modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice în sensul majorării pedepselor şi introducerii sancţiunii alternative amenzii constând în muncă în folosul comunităţii sau închisoare contravenţională pentru cei ce nu plătesc amenzile contravenţionale.

11) Sunt situații în care din cauza ambiguității legislației polițiștii care îndeplinesc misiuni în trafic, chiar aflați în împrejurări limită (urmăresc persoane care încearcă să dispară folosind mijloace auto; se intenționează accidentarea polițiștilor etc.), au rețineri să întrebuințeze armamentul din dotare. Cauza o reprezintă ambiguitatea legislației privind uzul de armă.

„Pro Lex” și AVAC solicită Guvernului României modificarea legislaţiei privind uzul de armă, în sensul clarificării prevederilor legale.

12) Din dotarea individuală a polițiștilor și a autovehiculelor de serviciu care îndeplinesc misiuni operative de poliție rutieră și ordine publică lipsesc dispozitivele de înregistrare audio-video. Acestea ar permite înregistrarea evenimentelor produse pe timpul misiunilor, a acțiunii polițiștilor, dar și, în egală măsură, a reacției persoanelor cu care personalul interacționează. Totodată, înregistrările pot fi utile ca mijloace de probă în situații diverse în care validitatea acțiunii polițiștilor poate fi pusă sub semnul întrebării. Înregistrările ar fi relevante și pentru companiile de asigurări care ar obține astfel probe irefutabile. Precizăm, de asemenea, că deși există un număr mare de camere care monitorizează traficul, nu se permite accesul la înregistrări a celor interesați.

„Pro Lex” și AVAC solicită Guvernului României modificarea legislației privind probatoriul; adoptarea măsurilor necesare pentru dotarea individuală a polițiștilor și a autovehiculelor de serviciu cu mijloace de înregistrare audio-video; asigurarea cadrului legal pentru accesul celor interesați la înregistrările efectuate de către mijloacele de monitorizare a traficului.

13) Actualul sistem al indicatorilor de performanță ai Poliției Rutiere generează efecte perverse, în sensul că nu încurajează activitățile de prevenire, ci concurența între polițiști prin prisma numărului de sancțiuni acordate. Printre alte consecințe se înregistrează și îndepărtarea de cetățean a polițistului, acesta fiind privit din ce în ce mai puțin ca partener aflat în serviciul comunității și mai mult ca agent de represiune.

„Pro Lex” și AVAC solicită Guvernului României să stabilească în sarcina MAI și IGPR măsurile necesare pentru reabilitarea imaginii polițistului ca funcționar în serviciul comunității.

Comentarii

comentarii