Zilele acestea au avut loc dezbateri la ministerul muncii pe marginea unui proiect de OUG privind salarizarea bugetarilor.

Guvernul isi propune sa elimine inechitatile din sistemul de salarizare si sa realizeze o diferentiere intre bugetarii aflati in functii diferite, dar salarizati la fel (in aceasta etapa guvernul ii are in vedere pe cei cu veniturile mici).

Pro Lex a inaintat disfunctionalitatile (inechitatile) privind salarizarea politistilor si functionarilor publici.

Vizionand emisiunea de la Prolex.Tv veti afla ce s-a intamplat la ministerul muncii si ce urmeaza sa faca guvernul.

Nr. 96530/06.05.2016

Stimate

Domnule Dragos Nicolae Pislaru, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Având în vedere iniţiativa guvernului de a elabora un proiect de ordonanţă de urgenţă în domeniul salarizării bugetarilor care să elimine disfuncţionalităţile şi inechităţile, în sensul celor discute în cadrul şedinţelor de lucru, prin prezenta vă comunicăm observaţiile şi propunerile subscrisului pe această temă:

1. În ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor

1. Există diferenţe foarte mari, inechitabile între agenţi şi ofiţeri

   Salariile de funcţie corespunzătoare gradelor de agent – agent şef principal de poliţie sunt cuprinse între 1,95 – 2,37, iar salariile de funcţie corespunzătoare gradelor de ofiţeri, subinspector de poliţie – comisar şef de poliţie sunt cuprinse între 2,56 – 7,58. Cu alte cuvinte, în decursul carierei, agenţilor de poliţie de la ieşirea din debut până la cel mai mare grad le poate creşte salariul cu un coeficient de 0,42 aplicat la salariul minim pe economie (mai puţin de un salariu minim pe economie), iar ofiţerilor, în aceeaşi perioadă de timp, doar până la gradul de comisar şef de poliţie (excluzând gradele de chestor de poliţie), le poate creşte salariul cu un coeficient de 5,02 (cu încă 5 salarii minime pe economie), iar pentru gradul de chestor le poate creşte salariul cu un coeficient de 9,55.

Acest lucru reflectă, cât se poate de bine, vorba potrivit căreia „cine împarte, parte îşi face”.

Propunerea noastră este ca noua reglementare a salarizării unitare să reducă diferenţa între agenţi şi ofiţeri, astfel încât, pe parcursul carierei, creşterea salarială să fie în aceleaşi procente. În prezent ofiţerilor le creşte salariul de funcţie cu peste 300%, în timp ce agenţilor le creşte salariul de funcţie cu aproximativ 25%.

2. Există acte normative clasificate care derogă sau completează legi organice ce nu prevăd norme metodologice în acest sens

Ministerul Afacerilor Interne, prin acte normative clasificate (HG nr. 0154/2010 şi ordinul emis în temeiul acestei hotărâri de guvern) au stabilit funcţii ( ex. pentru agenţi, funcţia de agent IV, III, II, I, principal) neprevăzute în Statutul poliţistului sau în legea salarizării, a căror ocupare se face pe criterii total subiective, exclusiv voinţa şefului, dar care implică acordarea unui coeficient diferit de salarizare. Mai mult, poliţişti din aceeaşi structură, cu fişe ale postului identice, care fac aceeaşi muncă, primesc o remuneraţie diferită, în temeiul acestor funcţii.

Practic, deşi Legea nr. 360/2002 şi Legea nr. 284/2010 prevăd doar grade de ofiţeri (subinspector de poliţie – chestor general de poliţie) şi agenţi (agent de poliţie – agent şef principal de poliţie), respectiv funcţii corespunzătoare acestor grade, Ministerul Afacerilor Interne a completat legile prin norme metodologice neprevăzute de aceste legi, aplicând o salarizare neechitabilă.

         Propunerea noastră este ca salarizarea să se facă conform legii salarizării, pentru funcţii corespunzătoare gradelor profesionale.

3. Există drepturi ce au fost acordate şi menţinute ilegal în salariul de bază

Potrivit art. 5, alin. (4) din OUG nr. 1/2010 „Salariile de merit stabilite în anul 2009 pe o perioadă care se întinde şi în anul 2010 se introduc în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate. După această perioadă, se recalculează în mod corespunzător salariul de bază şi celelalte sporuri calculate la acesta. Începând cu anul 2010, acest drept nu se mai stabileşte.”

Ministerul Afacerilor Interne nu a stabilit salarii de merit în 2009, dar a menţinut salariile de merit acordate celor merituoşi în 2008, deşi perioada pentru care acestea fuseseră acordate expirase la data în vigoare a OUG nr. 1/2010. Mai mult, aceste salarii de merit sunt menţinute şi în prezent în salariul de bază, contrar prevederilor legale.

4. Există drepturi ce se acordă nelegal, netransparent, pe criterii total subiective

În Ministerul Afacerilor Interne se acordă un spor pentru lucrări de excepţie şi misiuni speciale (cunoscut sub denumirea de „salariu de excelenţă”), în procente cuprinse între 30-50% din salariu, unui procent de 5% din efective. În fapt, acest drept se acordă fără transparentă şi fără respectarea prevederilor legale (lucrări de excepţie sau misiuni speciale), pe criterii total subiective, membrilor comisiei de analizare a îndeplinirii condiţiilor de acordare şi altor poliţişti propuşi de şefi.

Avem exemple în care s-au acordat sporuri pentru lucrări de excepţie şi misiuni speciale şi femeilor de serviciu.

Potrivit unei adrese a MAI, cele două sporuri (salariul de merit şi „salariul de excelenţă” sunt în cuantum de 8.578 mii lei.

Acordarea acestor drepturi a creat o stare de profundă nemulţumire în rândul angajaţilor (mai ales că cei ce împart acest drepturi, chiar le şi cumulează).

Propunerea noastră este ca aceste sume să fie repartizate sub forma unui spor pentru operativ.

5. Există discriminare între agenţii de poliţie şi ceilalţi funcţionari publici cu studii superioare, precum şi între agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare înainte de 31.12.2009 şi cei ce au absolvit studii superioare după această dată

În timp ce toţi funcţionarii publici, absolvenţi licenţiaţi în studii superioare, beneficiază de posibilitatea de a li se transforma postul de la studii medii la studii superioare, poliţiştii beneficiau de un spor de 25% la salariu. După intrarea în vigoare a legii unitare de salarizare acest spor a fost anulat. În prezent, cei ce l-au avut până la 31.12.2009 beneficiază de contravaloarea sporului ca sumă compensatorie tranzitorie, iar ceilalţi care au absolvit studii superioare cu licenţă după 2010, nu primesc cei 25% şi nici alt drept. Legea salarizării prevede o încadrare diferită a celor care ocupă funcţii prevăzute pentru studii superioare, dar care nu au fost creat prin ordin al ministrul astfel cum prevede legea.

Propunerea noastră este să fie reintrodus sporul de 25% pentru toţi agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare corespunzătoare domeniului de activitate.

Cu deosebită stimă,

Preşedinte

Vasile Lincu

Comentarii

comentarii