Concediul de odihna

  1. A) CONCEDIUL DE ODIHNĂ

Definire

Concediul de odihnă plătit este un drept al polițistului și se acordă în condițiile legii și ale reglementărilor interne (H.G. 1578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare).

Observații

  • Privind efectuarea concediului de odihnă plătit

– se efectuează până la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracţionat, la cererea poliţiştilor, cu condiţia ca una din fracţiuni să nu fie mai mică de 21 de zile calendaristice;

– dacă, din motive întemeiate, unii poliţişti nu au putut efectua concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an calendaristic, la cerere, unitatea este obligată să le acorde concediul până la sfârşitul anului calendaristic următor, iar în situaţii cu totul deosebite, poate fi compensat în bani, în limita fondurilor bugetare alocate, cu aprobarea şefului eşalonului imediat superior, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne;

ATENȚIE!

  • Fracționarea concediului de odihnă. Referitor la fracţionarea concediului de odihnă, HG 1578/2002 prevede expres ca una din perioade să nu fie mai mică de 21 de zile, rezultând, per a contrario, că restul de concediu ar putea fi fracţionat în mai multe părţi reprezentând un număr mai mic sau mai mare de zile. Însă, această interpretare imediată, trebuie coroborată cu prevederile art. 5 din HG 1578/2002, conform cărora stabilirea concediilor de odihnă se face pe baza unei programări, cu consultarea poliţiştilor, dar cu aprobarea şefului structurii respective.

Fracţionarea concediilor de odihnă în mai mult de două părţi ar putea interveni în cazul reprogramării, amânării sau întreruperii concediului (situaţii prevăzute la art. 6 şi 7 din HG 1578/2002), dar tot cu aprobarea şefului competent.

  • Privind stabilirea duratei concediului de odihnă plătit

– Durata concediului de odihnă la care au dreptul poliţiştii în fiecare an se stabileşte în funcţie de vechimea în serviciu.

  1. a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;
  2. b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.

ATENȚIE!

  • Aspecte luate în considerare la determinarea duratei concediului. Vechimea în serviciu ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului este aceea pe care poliţiştii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul şi se stabileşte conform Legii pensiilor.
  •     Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat definește vechimea în serviciu astfel: – „perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
  •           a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
  •        a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
  •          a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
  •                 a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
  •               a fost în captivitate;
  •           a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual „
  • Totodată,potrivit prevederilor   16-18 din același act normativ  , „au dreptul la pensie(…), poliţiştii(…), în activitate, care (…)   au o vechime efectivă de (…)”.
  •  Prin vechime efectivă se ințelege vechimea cumulată –ce reprezintă perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii-,dar care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă;
  • La art.25(1) din Legea 223/2015 se prevede : „constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile 16–18 şi 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
  • La stabilirea pensiei, Legea nr. 263/2010 are în vedere stagiul de cotizare.În acest sens,actul normativ respectiv prevede la art.49 :
  • În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
  •                a) a beneficiat de pensie de invaliditate;  `
  •                b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
  • c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
  •        d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
  •          e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
  •           f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
  •           g) a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar

 

– Astfel, putem concluziona că, pentru stabilirea vechimii ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă, se va ţine cont şi de perioada în care poliţistul a urmat cursurile de zi ale unei facultăţi civile, absolvite cu diplomă.

  • Privind calculul concediului de odihnă la reluarea activităţii după o perioadă de absență la program mai mare de 12 luni

– Conform art. 3 alin. (2) din HG 1578/2002 poliţiştii care au absentat de la program (concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii fără plată) pe o perioadă mai mare de 12 luni, au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activităţii şi în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care a intervenit absenţa;

– Având în vedere principiul proporţionalităţii ce rezultă din art. 1 alin. (3) din hotărâre, la calculul concediului de odihnă se va avea în vedere perioada lucrată în cursul anului în care a intervenit absenţa şi numărul de zile de concediu de odihnă de care a beneficiat în această perioadă, respectiv perioada rămasă până la sfârşitul anului în care a fost reluată activitatea şi numărul de zile de concediu de odihnă la c are are dreptul stabilit în raport cu vechimea (în serviciu/muncă).

 

 Observatii:

art. 5 alineatul 4 din Convenţia nr. 132 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 24 iunie 1970 prevede ca „absenţele de la serviciu pentru motive independente de voinţa persoanei angajate interesate precum absenţele datorate unei boli, […] vor fi calculate ca parte din perioada de serviciu”. […]” şi

art. 7  din Directiva 2003/88 CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, prevede ca: „Statele Membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni în conformitate cu condițiile de obținere și de acordare a concediilor prevăzute de legislațiile și/sau practicile naționale”,

Având în vedere prevederile europene, ar trebui facută distincţie între situaţiile (de suspendare a raporturilor de muncă) ce nu afectează durata concediului de odihnă şi cele care nu intră la calculul perioadei care se ia în considerare la acordarea concediului de odihnă. Altfel spus, ar trebui să se ia în calculul perioadei lucrate, în funcţie de care se stabileşte durata concediului de odihnă, doar perioadele în care angajatul a lipsit din motive independente de voinţa lui şi neimputabile lui.

Codul muncii stabileşte situaţiile în care raporturile de muncă sunt suspendate de drept şi la iniţiativa salariatului.

Dintre acestea, considerăm că sunt situaţii de suspendare din motive independente de voinţa salariatului, următoarele:

– concediu de maternitate (art. 50 lit. a);

– concediu pentru incapacitate temporară de muncă (art. 50 lit. b);

– carantină (art. 50 lit. c);

– concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani (art. 51 alin. 1 lit. b);

– în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală (art. 50 lit. g);

– concediu pentru formare profesională (art. 51 alin. 1 lit. d);

Având în vedere că natura concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani este diferită de cea a concediilor de tip medical şi depinde de voinţa salariatului, opinăm că perioada în care s-a efectuat acest concediu nu poate fi asimilată perioadei lucrate efectiv dar nici nu pot fi ignorate perioadele lucrate în anul în care a inceput şi în anul în care a încetat concediul respectiv, pentru  care perioada concediului de odihnă se calculează proporţional, aşa cum prevede HG 1578/2002.

 

ATENȚIE!

  • Momentul începerii concediului de odihnă. Concediul de odihnă începe după expirarea timpului liber.

Poliţiştii de frontieră lucrează în schimburi de 12 ore zi/ 24 ore libere urmate de 12 ore noapte/ 48 ore libere trebuie să li se asigure timp liber cuvenit după efectuarea serviciului potrivit OMAI nr. 577/2008 şi Acordului colectiv.

Potrivit adresei IGPF nr. 175852/16.07.2014, planificările privind concediile de odihnă ale poliţiştilor se întocmesc astfel încât la ieşirea din serviciu aceştia să beneficieze de numărul de ore libere cuvenit după efectuarea serviciului.

Această informaţie a fost necesară pentru lămurirea și eliminarea situațiilor în care concediul s-a calculat din ziua în care poliţistul ieșea din serviciu, astfel încât aceştia nu erau sunt pontaţi pentru orele de după ora 24 şi nici nu li se acorda timpul liber cuvenit după efectuarea serviciului.

 

 

 

ACTE NORMATIVE RELEVANTE

– Legea 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite – vătămătoare, grele sau periculoase;

–  Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

–  Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat ;

– H.G. 1578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare;

– OMAI nr. 438/2003;

– OMAI nr. 577/2008;

– Adresa IGPF nr. 175852/16.07.2014;

– Adresa MAI nr. 275.192/S1/21.03.2016;

– Acordul colectiv.

Comentarii

comentarii