Referitor la dezbaterile politice din mass-media privind vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor

Sindicatul Național Pro Lex constată că dezbaterile politice recente din mass-media referitoare la vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor reprezintă un subiect artificial, amplificat mediatic, care riscă să deturneze atenția opiniei publice de la problemele reale și urgente ale societății românești.

Regimul pensiilor militare a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, act normativ care prevede, în mod expres, majorarea etapizată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, în perioada 2031–2035, precum și instituirea unei perioade tranzitorii clare, inclusiv sub aspectul modului de calcul al pensiei. Aceste modificări au fost adoptate în baza angajamentelor asumate de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și respectă exigențele de predictibilitate și securitate juridică, consacrate de Constituție și constatate ca obligatorii în jurisprudența Curţii Constituționale a României.

În acest context, Pro Lex atrage atenția că adevărata problemă, ignorată constant de decidenții politici, nu este vârsta de pensionare, ci lipsa unor mecanisme eficiente de stimulare a militarilor și polițiștilor pentru a rămâne în activitate, în condițiile în care starea de sănătate le permite. Astfel de măsuri au existat anterior modificărilor legislative din anul 2017 și au contribuit la menținerea în sistem a unor profesioniști cu experiență.

Sindicatul Național Pro Lex a solicitat în mod repetat reintroducerea acestor mecanisme de stimulare, întrucât realitatea demonstrează nevoia acută de personal experimentat, atât pentru îndeplinirea atribuțiilor operative, cât și pentru formarea și îndrumarea noilor generații de angajați din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, asemenea măsuri ar contribui semnificativ la reducerea deficitului de personal, deficit care nu poate fi acoperit exclusiv prin recrutări din sursă externă.

Pro Lex subliniază că orice comparație între sistemul de pensii al militarilor și polițiștilor din România și cele din alte state membre ale Uniunii Europene este lipsită de relevanță, dacă nu sunt avute în vedere elemente esențiale precum speranța de viață (62,5 ani), structura carierei profesionale care nu prevede relocarea în alte locuri de muncă după o anumită vârstă sau stare de sănătate şi nici o predictibilitate de evoluţie în carieră, regimul incompatibilităților și condițiile concrete de muncă (ture, repaus săptămânal şi sărbători legale, condiții meteo, stres profesional, munca pentru mai multe persoane în condițiile deficitului de personal de 27% media pe minister, pericol). Apreciem ca fiind relevantă scăderea interesului cetățenilor de a mai urma această profesie, fapt constatat la concursurile de recrutare şi şcolarizare.

În acest sens, este necesar a se reaminti faptul că anumite categorii profesionale, precum polițiștii din structurile de poliție judiciară, se află sub un regim sever de incompatibilități, neavând dreptul de a desfășura nicio altă activitate, remunerată sau neremunerată, indiferent dacă aceasta are sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu. Sunt interzise inclusiv activități precum participarea în proiecte cu finanțare europeană, activități sportive (antrenori sau instructori), cultural-artistice, implicarea în ONG-uri sau exercitarea unor profesii liberale.

Sindicatul Național Pro Lex consideră că dezbaterile oneste și responsabile trebuie să vizeze soluții reale pentru stabilitatea și eficiența sistemului, nu teme false sau prezentate trunchiat, care nu fac decât să alimenteze confuzia și tensiunile sociale.

Comentarii

comentarii