Reorganizare la PLS6 – Adresa Pro Lex catre Consiliul Local

Nota din 30.06.2021

La sedinta Consiliului Local al PS6 au fost prezenti din partea Pro Lex: Lincu Vasile, Florea Daniel si Dinu Ionel.

Lincu Vasile a luat cuvantul si a facut un rezumat al motivelor de nelegalitate si netemeincie a proiectului de HCL, propunand si solutii pt o reorganizare eficienta, fara reducerea nr de posturi.

Consilierii au votat respingerea proiectului, chiar la solicitarea primarului care a constatat ca varianta prezentata pentru a fi adoptata a fost modificata ilegal, dupa procesul de avizare.

Primarul insista pe reorganizarea cu reducerea de posturi asa ca va relua subiectul cu ocazia altei sedinte a consiliului local.

Primarul a precizat si adevaratul scop al reorganizarii, respectiv indepartarea „spagarilor”, a celor ce au dat bani pentru angajare, a celor ce nu stiu sa scrie. Cu alte cuvinte, cei ce vor fi dati afara sunt din aceasta categorie, deci se presupune ca primarul are o lista cu nume concrete de politisti locali ce urmeaza a fi disponibilizati. In acest caz nu se pune problema de o reorganizare legala sau un examen corect, ci indepartarea unora acuzati fara probe si care, probabil ocupa locul clientelei politice.

 

 

 

Nr. 2096/29.06.2021

 

 

 

Către

Consiliul Local al Primăriei Sectorului 6 București

 

 

 

Având în vedere proiectul de reorganizare a Poliției Locale a Sectorului 6 București aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local;

Având în vedere faptul că Sindicatul Național Pro Lex are membri în Poliția Locală a Sectorului 6 București;

Având în vedere experiența sindicală și juridică, dobândită din 2004 până în prezent, precum și experiența în domeniul poliției locale datorată faptului că subscrisul are reprezentativitate la nivelul structurilor de poliție locală la nivel național (284 de primării);

Analizând proiectul de hotărâre a consiliului local privind reorganizarea poliției locale, prin prezenta formulăm următoarele observații:

 

 

Referitor la temeiul de drept

  • Sunt invocate acte normative și articole ce nu au legătură cu obiectul de reglementare al hotărârii de consiliu;

(ex: Legea nr. 153/2017, OUG nr. 57 art. 5 lit. kk, 370, 382, 539)

  • Nu este prevăzut temeiul legal al reorganizării, alineatele sau literele în baza cărora se efectuează reorganizarea, indicarea acestora fiind esențială. Articolul indicat cuprinde toate cazurile de reorganizare, deși proiectul nu vizează toate situațiile prevăzute de lege pentru reorganizare.
  • Sunt menționate legi fără precizarea articolelor relevante pentru temeiul de drept al hotărârii;

(ex: Legea 155/2010, Legea nr. 53/2003, Legea nr. 153/2017, OUG nr. 63/2010, HG nr. 1332/2010)

  • Reorganizarea nu este motivată în fapt prin HCL, ci prin rapoarte și referate care nu fac parte integrantă.
  • Reorganizarea este imorală și scandaloasă întrucât sunt reduse posturile ocupate de funcționarii publici cu atribuții în domeniile ordine publică și circulație, adică tocmai acele persoane care au ajutat comunitatea în starea de urgență și de alertă, riscându-și sănătatea și efectuând activitate în zile de repaus săptămânal sau sărbători legale declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, fără vreo compensare financiară și nici cu timp liber compensator.
  • Polițiștii locali cu atribuții în domeniile ordine publică și circulație au urmat cursurile de specializare în unitățile de învățământ ale MAI, primăria suportând cheltuielile de școlarizare, iar prin reorganizare se reduc 61 de posturi cu atribuții în aceste domenii și se înființează funcții de debutant, care conduc la încadrarea altor persoane care trebuie să urmeze alte cursuri, adică alte cheltuieli, nejustificate.

 

  1. Reducerea posturilor este nelegală
  • OUG nr. 57/2019 art. 518 (5) Reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.

În acest caz, nu se modifică condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii și nici nu se modifică atribuțiile în proporție de peste 50%.

  • Reorganizarea se poate efectua în temeiul OUG nr. 57/2019 art. 518
  • a)se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%;

– nu este cazul

  1. b)sunt reduse atribuțiile unui compartiment;

– nu este cazul

  1. c)este schimbată denumirea funcției publice fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice;

– nu este cazul

  1. d)intervin modificări în structura compartimentului.
  • Modificările în structura compartimentului, nu echivalează cu modificările în statul de funcții.
  • Modificările în statul de funcții se realizează când se înființează posturi noi sau se reduc anumite posturi.
  • Reducerea posturilor este condiționată/justificată de modificarea în proporție de peste 50%, a atribuțiilor aferente acestuia sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.

 

  1. Referitor la Regulamentul de organizare și funcționare, anexă la HCL
  2. Cuprinde prevederi ce nu pot fi reglementate, neavând temei de drept sau chiar adaugă la lege (a se vedea majoritatea articolelor de la Capitolul I dispoziții generale, precum și prevederile din Capitolul II – drepturi și obligații);
  3. Trebuie să reglementeze doar: modul de organizare, structura funcțională, statul de funcții, numărul de posturi și categoriile de personal încadrat, normele de înzestrare și consum de materiale – Legea 155/2010 IIart. 4.(4)  precum și asigurarea de către consiliul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, a asistenței juridice a polițistului local pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu – Legea 155/2010 art. 35. 
  4. Există suprapunere de atribuții la mai multe structuri de poliție, lucru nelegal (fapt constatat și evidențiat în adresele și rapoartele ANFP);

(ex: Serviciul transport operativ vs Serviciul Circulaţie vs Compartimentul Evidență Contravenții vs Compartimentul Monitorizare Video vs Serviciul Ordine Publică vs Serviciul Proximitate și Evidență Persoane

  • conduc la sediul structurii locale a Poliţiei Române competente persoanele suspecte a căror identitate nu a putut fi stabilită, în vederea luării măsurilor ce se impun;

Biroul Intervenţii vs Serviciul Proximitate și Evidență Persoane vs Serviciul Circulaţie

  • asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice;)

 

Mai multe structuri au prevederi ce nu sunt conform competențelor legale

 

(ex Serviciul transport operativ

  • acţionează pentru identificarea cerşetorilor, a copiilor lipsiţi de supravegherea şi ocrotirea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a persoanelor fără adăpost şi procedează la încredinţarea acestora serviciului public de asistenţă socială în vederea soluţionării problemelor acestora, în condiţiile legii;
  • constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convieţuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competenţă;
  • conduc la sediul structurii locale a Poliţiei Române competente persoanele suspecte a căror identitate nu a putut fi stabilită, în vederea luării măsurilor ce se impun;
  • intervine la solicitările dispeceratului la evenimentele semnalate prin Serviciul de urgenţă 112, pe principiul „cel mai apropiat poliţist de locul evenimentului intervine”, în limita competenţei teritoriale și materiale;

Serviciul interventii

  • constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convieţuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competenţă;
  • asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice;
  • constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, bicicliști, conducători de mopede și vehicule cu tracțiune animală;)

 

Se face confuzie între atribuții și obligații

 

(ex. Birou Paza

  • cunoaşte prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de pază;
  • cunoaște locurile și punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii obiectivului păzit;)

Serviciul transport operativ

„respectă normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;”

„face uz de armamentul din dotare numai cu respectarea strictă a prevederilor legale;)”

 

Se face confuzie între atribuțiile unei structuri și ale personalului

 

(ex Biroul Pază se subordonează Directorului General și are următoarele atribuții:

„cunoaşte prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de pază;”

„cunoaște locurile și punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii obiectivului păzit;”)

Serviciul Transport Operativ este subordonat Directorului Executiv al Direcţiei Economice şi are următoarele atribuţii:

„respectă normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;”

„face uz de armamentul din dotare numai cu respectarea strictă a prevederilor legale;”)

Biroul Intervenţii se subordonează Directorului General şi are următoarele atribuţii:

„constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convieţuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competenţă;

asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice;

constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, bicicliști, conducători de mopede și vehicule cu tracțiune animală;”

 

 

Referitor la efectul reorganizării

  1. Reorganizarea ce urmează a fi adoptată prin HCL are ca efect exact opusul obiectivelor, respectiv de eficientizare și optimizare a activității, în scopul creșterii calității serviciului public de poliție locală.

Argumente:

  • Serviciul public de poliție locală se realizează prin îndeplinirea atribuțiilor de către structurile operative în domeniile de competență prevăzute de lege în sarcina poliției locale;
  • Reorganizarea are ca efect diminuarea numărului de polițiști din structurile operative (în special de ordine publică), numărul posturilor de execuție reduse fiind unul semnificativ, respectiv 61.
  • Raportul de specialitate prevede faptul că prin reorganizare se propune repartizarea în mod eficient a atribuțiilor poliției locale, ori schimbarea constă în faptul că scad numărul de echipe din teren, iar structurile neoperative primesc, în mod nelegal, atribuții specifice de ordine publică și circulație, atribuții pe care nu le pot îndeplini (personalul cu atribuții în structurile de suport sau cu atribuții în domeniile disciplina în construcții, protecția mediului, pază, comerț stradal și evidența persoanelor nu au pregătire de specialitate dobândită în urma absolvirii cursurilor din unitățile de învățământ ale MAI).
    2.Reorganizarea nu este motivată de lipsa fondurilor și nici nu poate fi susținută această teză în lipsa dovezilor și modificării bugetului, însă, potrivit Referatului de aprobare al primarului, se precizează că aceasta va conduce la economii bugetare sustenabile, astfel încât resursele financiare să permită asigurarea de creșteri la nivelul venitului salarial al fiecărui angajat. Cu alte cuvinte, se urmărește reducerea numărului de posturi și distribuirea cheltuielilor de personal aferente acestora către ceilalți angajați. Chiar și pentru acest obiectiv, reorganizarea nu este corespunzătoare întrucât se reduc posturile din operativ, încadrate cu polițiști locali cu atribuții în domeniile ordine publică și circulație, adică acele persoane care aduc venituri la bugetul primării prin aplicarea de amenzi contravenționale și se mențin funcțiile din structurile suport a căror atribuții pot fi îndeplinite și ca angajați ai primăriei.
    3. Potrivit referatului de aprobare, se susține că reorganizarea are ca efect exercitarea atribuțiilor instituționale cât mai aproape de cetățean. Cum? Prin reducerea numărului de oameni din stradă? Până în prezent, nu s-a constatat că mai puțini oameni prezenți în stradă sunt mai eficienți, cum nici faptul că având mai mulți „oameni cu mapa” (șefii și cei din structurile suport) se eficientizează activitatea de ordine publică și circulație.

     

    Referitor la prevederile vădit nelegale și consecințele adoptării HCL, contrare obiectivului, respectiv de eficientizare prin reorganizare

    1. Raportul de specialitate prevede testarea personalului pentru încadrarea acestuia în noile funcții publice, pe baza condițiilor generale și specifice.

    Argumente:

    • Testarea profesională este o modalitate de verificare a cunoștințelor profesionale în vederea evaluării personalului.
    • În cazul reorganizării autorității publice pe motivul modificărilor în structura compartimentului.
    • Pentru departajarea personalului afectat de reorganizare, în cazul în care există mai multe opțiuni decât posturile rămase în structura în care erau încadrați, se organizează examen, deci nu testare profesională.
    • În situații similare, (ex. PLS4, instanța a anulat deciziile de eliberare din funcție a persoanelor testate profesional și declarate ca fiind neadmise pe baza unui punctaj prestabilit. Admiterea la concurs depinde de notă și numărul de funcții pentru care se susține examenul)
      2. Modifică statul de funcții cu scopul vădit de a retrograda în grad profesional.
      3. La direcția de ordine publică, serviciul de ordine publică + proximitate se înființează 2 funcții de polițist local cu grad de debutant clasa I și 1 funcție de polițist local, grad profesional principal, clasa I, concomitent cu reducerea mai multor posturi. Această situație este o încălcare flagrantă a OUG 57/2019 art. 373, i) principiul stabilității în exercitarea funcției publice
      4. Organigrama prevede structuri de transport operativ, proximitate și de intervenție cărora le-a dat atribuții care, fie nu se regăsesc printre atribuțiile poliției locale astfel cu sunt reglementate în L 155/2010, fie le-a dat atribuții, multe prin suprapunere, de la alte structuri, respectiv ordine publică și circulație.
      5. Poliția locală nu are atribuții de poliție de proximitate și nici intervenție.

             

            Propuneri de reorganizare și de bună practică

            • Întrucât personalul poliției locale este limitat prin lege, iar interesul comunității este de a avea cât mai mulți polițiști locali, o reorganizare eficientă presupune transformarea poliției locale într-o direcție din cadrul primăriei, după modelul de la Cluj-Napoca și după trendul majorității primăriilor care au efectuat reorganizări în ultimii ani, inclusiv în București). Prin această măsură, suportul (financiar, juridic, logistic, resurse umane, administrativ) este susținut de structurile similare din primărie. În aceeași limită a numărului de personal, vor fi mai mulți polițiști locali. Cu alte cuvinte, în loc să reduci 61 de posturi din operativ (ordine publică și circulație), adică aproximativ 6 patrule/schimb, se pot crea încă 30 de posturi în care vor fi încadrați polițiști locali, adică încă 3 patrule.
            • Nu se justifică înființarea posturilor de personal contractual cu atribuții de pază, majoritatea polițiilor locale le desființează. Atribuția de pază se include în atribuția de ordine publică pe o anumită zonă/perimetru. Diferența constă în faptul că polițistul local poate să constate și să aplice contravenții, iar personalul contractual nu are acest drept. De asemenea, în caz de deficit de resursă umană (vacantare temporară sau definitivă), postul de pază nu va mai avea continuitate și nici nu se poate detașa sau muta altă persoană, pe când în situația funcționarilor publici se poate muta temporar până la ocuparea postului devenit vacant.
            • Majoritatea primăriilor au înființat societăți de pază, ce nu au legătură cu poliția locală. În această situația, personalul nu primește normă de hrană, fiind astfel mai rentabil financiar.
            • Posturile de șoferi nu se justifică, în majoritatea instituțiilor publice, șefii profesionali își conduc singuri autoturismele. Spre exemplu, structurile de poliție din MAI nu au posturi de șoferi. La Primăria Sectorul 6 București, nu numai că sunt posturi de șoferi, prin reorganizare se mai înființează unul, dar se mai creează și posturi pentru administrarea parcului auto, adică tot funcții suport.
            • Personalul contractual din cadrul poliției locale ia din numărul limitat al polițiștilor locali, adică reduc numărul de patrule cu atribuții în domeniile ordine publică, circulația sau alte domenii. Cele 20 de posturi de paznici (două posturi de pază) echivalează cu 2 patrule/schimb.
            • În primăriile în care poliția locală nu are personalitate juridică, personalul din structurile suport primesc indemnizație de hrană, nu normă de hrană, ceea ce conduce la economii financiare.
            • Prin natura atribuțiilor, polițiștii locali nu au situații în care să folosească armamentul letal, de altfel nu s-a folosit vreodată și nici nu se poate folosi în condițiile prevederilor uzului de armă, fără să pună în pericol viața altor persoane (focul s-ar folosi în interiorul localității), drept pentru care nu se justifică dotarea acestora cu arme letale (ex. Poliția Locală Cluj-Napoca). Astfel se face economie atât pentru armament, muniție, salariile celor ce răspund de paza și manipularea armamentului, se face economie de timp în serviciu și constituie o măsură de protecție pentru polițiști și chiar cetățeni.

            Față de cele de mai sus, vă solicităm să nu adoptați proiectul de hotărâre de consiliu local în varianta propusă.

            De asemenea, mă aștept ca domnul primar, în calitate de fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, să fie un exemplu de bun manager care respectă legea în litera și spiritul acesteia, urmărind, cu adevărat, interesul cetățenilor.

             

            Cu stimă,

            Președinte

            Vasile Lincu

            Comentarii

            comentarii