Proiect de modificare a L 155/2010

Tabel comparativ aspecte si propuneri 15.09

ASPECTELE IDENTIFICATE CE NECESITĂ REGLEMENTATE ȘI PROPUNERILE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 155/2010 PRIVIND POLIȚIA LOCALĂ

ASPECTE IDENTIFICATE LEGEA 155/2010 – forma în vigoare PROPUNERI DE MODIFICARE/COMPLETARE
 

Necesitatea stabilirii rolului și locului poliției locale în cadrul sistemului naționale de ordine și siguranță publică în concordanță cu prevederile HG 196/2005 pentru aprobarea Strategiei MAI de realizare a ordinii și siguranței publice, pentru creșterea siguranței cetățeanului și prevenirea criminalității stradale precum și stabilirea unor noi domenii în care autoritățile publice locale au stabilite competențe de aplicare a reglementărilor în vigoare prin desemnarea poliției locale ca organ de verificare și aplicare a sancțiunilor legale.

Capitolul I- Dispoziții generale

ART. 1

(1) Poliția locală se înființează în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii:

a) ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;

b) circulația pe drumurile publice;

c) disciplina în construcții și afișajul stradal;

d) protecția mediului;

e) activitatea comercială;

f) evidența persoanelor;

g) alte domenii stabilite prin lege.

ART. 1

(1) Poliția locală este forță complementară în cadrul sistemului național de ordine și siguranță publică și se înființează ca organ de specialitate al administrației publice locale, în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, precum și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii:

a)    ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;

b)   circulația pe drumurile publice;

c)    disciplina în construcții și afișajul stradal;

d)   protecția mediului;

e)   activitatea comercială;

f)    evidența persoanelor;

g)    furnizarea utilităților publice

h)   administrarea proprietății publice și private

i)     g) alte domenii stabilite prin lege.

(2) Poliția locală își desfășoară activitatea pe baza principiilor: legalității, încrederii, previzibilității, proximității și proporționalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării.
Lipsa realizării coordonării activității structurilor de poliție locală, ca urmare a competențelor limitate pe care le are MDLPA în domeniu, respectiv numai aspecte ce țin de planificarea și desfășurarea activității de formare inițială a polițiștilor locali

Reglementarea funcțiilor pe care le poate avea structura de coordonare la nivel central

Necesitatea implementării unor mecanisme instituționale democratice prin care se evaluează periodic activitatea și se stabilesc politicile în domeniu, nevoile de reglementare, direcții de acțiune etc.

ART 1^1

(1)         Activitatea poliției locale este coordonată, la nivel național, de structura specializată din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație, care îndeplinește funcțiile de reglementare,  verificare, monitorizare a modului de aplicare unitară a legislației specifice și  îndrumare.

(2)         În cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se constituie Consiliul Consultativ al polițiilor locale, denumit în continuare Consiliu, din care fac parte reprezentanții: instituțiilor centrale cu atribuții în domeniile de competență ale poliției locale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociației profesionale și organizațiile sindicale, cu rol de elaborare a politicilor publice și direcțiilor de dezvoltare, nevoile de formare profesională, analizarea aspectelor ce țin de îndeplinirea misiunilor pe baza indicatorilor de performanță, dotarea cu echipamente și nevoile de schimbarea a unor reglementări.

(3)         Consiliul se întrunește anual, secretariatul tehnic este asigurat de către structura de specialitate menționată la alin. 2, iar componența nominală și reglementarea modului de organizare și funcționare a structurilor menționate la alin. 2 se stabilesc prin hotărâre de guvern.

(4)         Evaluarea anuală a activității structurilor de poliție locală Analiza modului de îndeplinire a misiunilor, la nivel central, se realizează pe baza indicatorii de performanță generali, stabiliți, în mod unitar, prin Regulamentul-cadru, iar la nivel local atât pe baza indicatorilor de performanță generali cât și a indicatorilor de performanță specifici aprobați prin hotărâre a consiliului local.

(5)         Datele necesare pentru realizarea analizei privind modul de îndeplinire a misiunilor se transmit structurii specializate menționată la alin 2, în mod centralizat, pe județe, de către asociația profesională a polițiștilor local

 

Nu există un cadru instituțional care să permită instituțiilor centrale cu care poliția locală are partajate competențe specifice în domeniile de activitate să realizeze o îndrumare metodologică prin elaborarea unor reglementări cu privire la modul de exercitare a atribuțiilor. ART. 1^2

(1) Îndrumarea metodologică se realizează de către instituțiile administrației publice centrale competente pe fiecare domeniu de activitate astfel:

a)    Ministerul Afacerilor Interne – ordine și siguranță publică, pază obiective, circulația pe drumurile publice și evidența persoanelor;

b)   Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – protecția mediului;

c)    Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului – activitate comercială;

d)   Inspectoratul de Stat în Construcții – disciplina în construcții și afișaj stradal;

(2) Instituțiile administrației publice centrale menționate la alin (1) emit, fiecare pe domeniul său de competență, ordine/instrucțiuni/regulamente pentru reglementarea aspectelor cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor poliției locale stabilite prin prezenta lege

 

 

 

 

 

 

Se impune, conform prevederilor Codului administrativ, cu privire la asigurarea serviciilor publice pe baza standardelor de calitate și cost, după caz.

 

Totodată este necesar crearea unui cadru unitar de desfășurarea a activităților și de desfășurare a acțiunilor/misiunilor polițiștilor locali, pe baza unor proceduri operaționale și de sistem, în concordanță cu prevederile Ordinului 600/2018 al Secretariatului General al Guvernului privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Definirea modului în care se realizează cooperarea cu celelalte instituții de aplicare a legii, precum și reglementarea modului în care se realizează schimbul de date acestea.

ART. 2

(1) Poliția locală își desfășoară activitatea:

a) în interesul comunității locale, exclusiv pe baza și în executarea legii, precum și a actelor autorității deliberative și ale celei executive ale administrației publice locale;

b) în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale.

 

 

 

 

 

(2) Poliția locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competența sa, de care a luat cunoștință cu ocazia îndeplinirii misiunilor și activităților specifice.

(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, poliția locală cooperează cu unitățile, respectiv cu structurile teritoriale ale Poliției Române, ale Jandarmeriei Române, ale Poliției de Frontieră Române și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale și colaborează cu organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice și juridice, în condițiile legii.

(4) Poliția locală solicită intervenția unităților/structurilor teritoriale competente ale Poliției Române sau ale Jandarmeriei Române pentru orice alte situații ce excedează atribuțiilor ce îi revin, potrivit prezentei legi.

(5) Poliția locală poate încheia cu alte autorități și instituții publice protocoale de cooperare având ca obiect detalierea modalităților prin care, în limitele competențelor legale ale fiecărei structuri, acestea își oferă sprijin în îndeplinirea activităților sau a misiunilor specifice.

ART. 2

(1) Poliția locală își desfășoară activitatea:

a)    în interesul comunității locale, exclusiv pe baza și în executarea legii, precum și a actelor autorității deliberative și ale celei executive ale administrației publice locale;

b)   în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale;

c)    având la bază standarde de calitate specifice aprobate prin hotărâre de guvern;

d)   pe baza procedurilor de sistem și operaționale generale aplicabile la nivel național aprobate prin ordin al ministrului MDLPA și cele specifice aprobate la nivelul fiecărei structuri de poliție locală aprobate de șeful structurii de poliție locală, pentru fiecare domeniu de activitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(5) Cooperarea cu alte autorități și instituții publice se realizează pe baza protocoalelor generale de cooperare încheiate între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu celelalte instituții cu atribuții în domeniile de competență ale poliției locale, având ca obiect detalierea modalităților prin care, în limitele competențelor legale ale fiecărei structuri, acestea își oferă sprijin în îndeplinirea activităților sau a misiunilor specifice.

5^1 La nivel local se încheie protocoale de cooperare între structurile de poliție locală și structurile teritoriale ale instituțiilor centrale cu competențe în domeniul poliției locale având la bază prevederile protocoalelor generale de cooperare.

 

(6) Cooperarea cu celelalte structuri teritoriale ale  instituțiilor centrale cu competențe în domeniu se realizează prin schimbul reciproc de date și informații, analize tactice și operative, bilunare, sau ori de câte ori situația impune, precum și prin accesarea, în mod reciproc, a  bazelor de date de interes operativ pentru activitatea acestora.

În îndeplinirea atribuțiilor specifice este necesar ca structurile de poliție locală să își constituie propriile baze de date cu privire la rezultatele activității desfășurate și a sancțiunilor aplicate potrivit competențelor, precum și crearea posibilității de a clasifica unele categorii proprii de date și informații, fapt ce ar facilita efectuarea unor informații de acest gen și cu alte instituții de aplicarea legii. Art. 2^2

(1)         Pentru îndeplinirea atribuțiilor funcționale specifice poliția locală este operator de date cu caracter personal, în condițiile legii, și poate constitui baze de date statistice proprii de interes operativ.

(2)         În cadrul Ministerului Dezvoltării lu.. și al structurilor de poliție locală se pot utiliza date și informații de uz intern sau clasificate secret de serviciu, sau de un nivel suprior? cu respectarea reglementărilor în vigoare specifice domeniului.

(3)         Lista cu informațiile secret de serviciu și a persoanelor cu drept de acces la această categorie de informații se stabilesc prin grija șefilor polițiilor locale.

    ART. 3

(1) La nivelul comunei, al orașului, al municipiului sau al sectorului municipiului București, după caz, unde este înființată poliția comunitară conform prevederilor Legii nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, cu modificările și completările ulterioare**), aceasta se reorganizează ca structură de poliție locală, potrivit prevederilor art. 4.

(2) La nivelul comunei, al orașului, al municipiului sau al sectorului municipiului București, după caz, unde nu este înființată poliție comunitară conform prevederilor Legii nr. 371/2004, cu modificările și completările ulterioare, se poate organiza structură de poliție locală, potrivit prevederilor art. 4.

 

 

 

 

 

 

 

 

  Capitolul II – Organizarea poliției locale
Autoritatea deliberativă a administrației publice locale este structura care analizează și decide asupra oportunității înființării structurilor de poliție locală, acest lucru realizându-se în fapt la propunerea Primarului.     ART. 4

(1) Poliția locală se organizează și funcționează, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică.

ART. 4

(1) Poliția locală se organizează și funcționează, la propunerea Primarului, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică.

(2) În municipiul București, poliția locală se organizează și funcționează după cum urmează:

a) prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, pentru Poliția Locală a Municipiului București;

b) prin hotărâre a fiecărui consiliu local al sectorului municipiului București, pentru poliția locală a sectorului respectiv.

 

Potrivit Codului administrativ și Consiliul Județean are stabilite competențe pe domeniile specifice poliției locale ce necesită verificarea modului de respectare a reglementărilor legale și aplicarea sancțiunilor (2^2) La nivel județean poliția locală se poate organiza prin hotărâre a Consiliului județean, corespunzător competențelor legale stabilite în care poliția locală își desfășoară activitatea.
    (3) Poliția locală dintr-o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială poate detașa polițiști locali la poliția locală dintr-o altă unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, în condițiile prevăzute de hotărârile adoptate de consiliile locale interesate și în baza acordurilor încheiate între unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale respective.

Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială de la nivelul căreia se detașează polițiștii locali încheie acorduri cu fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială care beneficiază de serviciile polițiștilor locali ce fac obiectul detașării. Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială la care se detașează polițiștii locali prevede în buget sursele de finanțare.

Experiența celor 11 ani de zile de la înființarea poliției locale a demonstrat faptul reglementarea pe baza căreia se face dimensionarea structurilor nu acoperă nevoile localităților pentru a asigura un serviciu public de calitate și eficient, ca urmare a limitărilor impuse de criteriul actual. (4) Modul de organizare, structura funcțională, statul de funcții, numărul de posturi și categoriile de personal încadrat, normele de înzestrare și consum de materiale ale poliției locale se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, elaborat pe baza Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.
Este necesar a se da posibilitatea autorităților administrației locale să dimensioneze corespunzător structurile de poliție locală avându-se în vedere o serie de indicatori care impun asigurarea unor efective sporite capabile să gestioneze situația operativă. (4^1) Numărul de posturi suplimentare pentru funcțiile publice specifice, necesare structurilor de poliție locală, poate fi majorat prin hotărâre  a consiliului local,  cu încadrarea în bugetele locale anuale, pe baza următoarelor criterii pe baza unei evaluări ce poate avea în vedere următoarele criterii:

a)  Populația totală;

b)  Suprafața localității;

c)  Situația criminogenă;

d)  Dezvoltarea kilometrică a infrastructurii rutiere și complexitatea traficului rutier;

e)  Tipul și dezvoltarea zonelor industriale și comerciale;

f)   Nivelul de dezvoltare al instituțiilor de învățământ superior;

g)  Importanța turistică a localității;

h)  Împărțirea localității pe sectoare, zone, cartiere etc.;

i)   Alte criterii cu caracter socio- economic care sunt relevante pentru specificitatea localității.

 

   (5) Numărul de posturi pentru personalul contractual cu atribuții de pază se stabilește în funcție de numărul și importanța obiectivelor care trebuie asigurate cu pază.
Aplicarea criteriului pentru determinarea numărului total de posturi care încadrează structurile de poliție locală, în cazul celor cu personalitate juridică, la nivelul cărora este obligatorie existența unor compartimente funcționale administrative,  determină diminuarea numărului de posturi pentru personalul operativ.

În consecință se impune în acest caz ca structurile administrative să fie dimensionate separat în funcție de volumul și complexitatea domeniul, precum și cu respectarea legislației specifice acestora.

(5^1) Numărul de posturi pentru personalul ce încadrează structurile administrative se calculează separat de numărul de posturi stabilit pentru polițiștii locali/personalul ce încadrează funcții publice specifice și se dimensionează în funcție de volumul și complexitatea domeniului, corespunzător prevederilor legale specifice acestora.
În funcție de evoluția situației criminogene, modificările produse la nivelul cadrului normativ, dezvoltarea socio-economică a localității impun periodic reorganizarea structurilor de poliție locală, aspect care în prezent nu este reglementat. (5^2) Reorganizarea structurilor de poliție locală se poate face în următoarele situații:

a)   Modificarea cadrului normativ specific;

b)   Modificarea criteriilor care au stat la baza determinării numărului de posturi.

(6) Poliția locală din comunele, orașele, municipiile și sectoarele municipiului București se organizează prin preluarea posturilor și personalului poliției comunitare, precum și ale structurilor din aparatul de specialitate al primarului/primarului general responsabil cu controlul privind disciplina în construcții, protecția mediului și comerț, după caz, cu încadrarea în numărul de posturi stabilit în condițiile prevăzute la alin. (4) și (5).
Din analiza modului de aplicare a prevederilor legale cu privire la regulamentul de organizare și funcționarea al structurilor de poliție locală a rezultat faptul că acestea nu au un cadru unitar de reglementare, fapt ce impune stabilirea unei structurii minimale a acestui document în vederea omogenizării formei și conținutul acestuia.         (7) Regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, în conformitate cu prevederile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu avizul consultativ al comisiei locale de ordine publică, constituită potrivit prevederilor art. 28.         (7) Regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale este elaborat conform structurii stabilite prin Regulamentul – cadru și se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, în conformitate cu prevederile Codului administrativ aprobat prin OUG 57/2019 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu avizul consultativ al comisiei locale de ordine publică, constituită potrivit prevederilor art. 28.
ART. 5

Poliția locală se organizează pe compartimente funcționale, la nivel de direcții generale, direcții, servicii și/sau birouri, conform prevederilor Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

  Capitolul III – Atribuțiile poliției locale
ART. 6

În domeniul ordinii și liniștii publice, precum și al pazei bunurilor, poliția locală are următoarele atribuții:

a) menține ordinea și liniștea publică în zonele și locurile stabilite prin planul de ordine și siguranță publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat în condițiile legii;

b) menține ordinea publică în imediata apropiere a unităților de învățământ publice, a unităților sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în zonele comerciale și de agrement, în parcuri, piețe, cimitire, precum și în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea și/sau în administrarea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine și siguranță publică;

c) participă, împreună cu autoritățile competente prevăzute de lege, potrivit competențelor, la activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de calamități naturale ori catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

d) acționează pentru identificarea cerșetorilor, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau a reprezentanților legali, a persoanelor fără adăpost și procedează la încredințarea acestora serviciului public de asistență socială în vederea soluționării problemelor acestora, în condițiile legii;

e) constată contravenții și aplică sancțiuni, potrivit competenței, pentru nerespectarea legislației privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân și a celei privind protecția animalelor și sesizează serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existența acestor câini și acordă sprijin personalului specializat în capturarea și transportul acestora la adăpost;

    (1) În domeniul ordinii și liniștii publice, precum și al pazei bunurilor, poliția locală are următoarele atribuții:

 

Modul actual de formulare definește atribuția ca fiind permanentă, ceea ce în fapt nu se întâmplă decât la solicitarea acestora când situația impune     f) asigură protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din instituțiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acțiuni specifice; f) însoțește și asigură, la solicitare,  protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din instituțiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acțiuni specifice;
g) participă, împreună cu alte autorități competente, la asigurarea ordinii și liniștii publice cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor comerciale promoționale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică aglomerări de persoane;
h) asigură paza bunurilor și obiectivelor aflate în proprietatea unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și/sau în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor servicii/instituții publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului București;
Completarea este determinată de apariția cadrului normativ specific ce reglementează această activitate.          i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competență;          i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială, fumatul în spațiile publice, stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competență;
j) execută, în condițiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală și instanțele de judecată care arondează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competență;

k) participă, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și celelalte forțe ce compun sistemul integrat de ordine și siguranță publică, pentru prevenirea și combaterea infracționalității stradale;

l) cooperează cu centrele militare zonale în vederea înmânării ordinelor de chemare la mobilizare și/sau de clarificare a situației militare a rezerviștilor din Ministerul Apărării Naționale;

Modul actual de formulare definește atribuția ca fiind permanentă, ceea ce în fapt nu se întâmplă decât la solicitarea acestora când situația impune    m) asigură măsuri de protecție a executorilor judecătorești cu ocazia executărilor silite;

 

   m) asigură, la solicitare, măsuri de protecție a executorilor judecătorești cu ocazia executărilor silite;

 

n) acordă, pe teritoriul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atribuții în domeniul menținerii, asigurării și restabilirii ordinii publice.
Având în vedere caracterul preventiv al activităților desfășurate de polițistul local pentru a asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, precum și  cunoașterea și soluționarea problemelor cetățenilor se impune

menționarea acestei activități ca atribut al poliției locale. Eficientizarea activității necesită stabilizarea polițiștilor locali pe anumite zone pentru cunoașterea problematicii specifice acestora.

o) desfășoară activități specifice de cunoașterea teritoriului și a nevoilor populației din zona de responsabilitate, precum și  de prevenire a infracționalității, în scopul prezervării climatului de ordine și siguranță publică.

p) asigură, la solicitare, sprijin instituțiilor abilitate, la supravegherea, controlul și asigurarea protecției fondului silvic, prin măsuri de prevenire și combatere a oricăror încălcări ale prevederilor normelor legale;

(2) organizarea serviciului de poliție de proximitate se poate realiza realizează prin împărțirea teritoriului unității administrativ teritoriale în zone sau sectoare de proximitate.

 

Asigurarea fluenței circulației pe drumurile publice nu poate fi realizată decât prin efectuarea semnelor reglementare de dirijare a circulației .

 

Termenul corect este de vehicul în contextul în care în trafic au apărut și alte categorii de mijloace de transport nu numai auto.

ART. 7

În domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are următoarele atribuții:

a) asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice;

 

 

 

a) asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de dirijare a circulației și de oprire a conducătorilor de vehicule exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Având în vedere evoluția infracționalității în domeniul silvic și posibilitățile limitate ale instituțiilor statului de combatere a acestuia, apreciem că și poliția locală poate fi utilizată în acțiuni de prevenire și combatere a fenomenului.

b) verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră și sesizează nereguli constatate privind funcționarea semafoarelor, starea indicatoarelor și a marcajelor rutiere și acordă asistență în zonele unde se aplică marcaje rutiere;

c) participă la acțiuni comune cu administratorul drumului pentru înlăturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundentă, viscol, vânt puternic, ploaie torențială, grindină, polei și alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;

d) participă, împreună cu unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române, la asigurarea măsurilor de circulație ocazionate de adunări publice, mitinguri, marșuri, demonstrații, procesiuni, acțiuni de pichetare, acțiuni comerciale promoționale, manifestări cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și de alte activități care se desfășoară pe drumul public și implică aglomerări de persoane;

e) sprijină unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române în asigurarea măsurilor de circulație în cazul transporturilor speciale și al celor agabaritice pe raza teritorială de competență;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

e^1) asigură sprijin instituțiilor abilitate, la supravegherea, controlul și asigurarea protecției fondului silvic, prin măsuri de prevenire și combatere a oricăror încălcări ale prevederilor normelor legale;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Experiența acumulată de la înființarea poliției locale a demonstrat că polițiștii locali cu atribuții în domeniul circulației rutiere  deși sunt martori oculari în cazul încălcării normelor de circulație, aceștia nu pot să ia măsurile legale pentru aplicarea sancțiunilor în vederea disciplinării participanților la trafic, deoarece aceștia nu iau în calcul prezența polițistului local și semnele efectuate de acesta.

În context apreciem că este necesar a se extinde competențe poliției locale pe anumite domenii.

De asemenea polițistul local nu își poate finaliza activitatea de aplicare a sancțiunilor în condițiile în care proprietarii autovehiculelor nu au obligația prezentării documentelor și furnizării datelor și informațiilor în cazul înstrăinării vehiculului.

f) acordă sprijin unităților/structurilor teritoriale ale Poliției Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenței și siguranței traficului;

g) asigură, în cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente și ia primele măsuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor și a făptuitorilor și, dacă se impune, transportul victimelor la cea mai apropiată unitate sanitară;

h) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

H^1) Constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor rutiere privind: nerespectarea semnalelor efectuate de polițistul local pentru dirijarea circulației, trecerea pe culoarea roșie a semaforului, blocarea intersecției, circulația pe benzile destinate exclusiv mijloacelor de transport în comun și bicicliștilor, purtarea centurii de siguranță și folosirea în timpul mersului a telefonului;

H^2) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea obligației proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul de a comunica identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.

H^3) constată contravenții și aplică sancțiuni și, după caz, sesizează instituțiile abilitate în domeniul licențierii transportului rutier, pentru nerespectarea normelor specifice activității de transport persoane și mărfuri pe teritoriul unității administrativ teritoriale;

    i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind masa maximă admisă și accesul pe anumite sectoare de drum, având dreptul de a efectua semnale de oprire a conducătorilor acestor vehicule;
    j) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, bicicliști, conducători de mopede și vehicule cu tracțiune animală;
k) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulația în zona pietonală, în zona rezidențială, în parcuri și zone de agrement, precum și pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semnul internațional pentru persoanele cu handicap;

l) aplică prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;

m) cooperează cu unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române pentru identificarea deținătorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a staționării neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.

 

 

 

 

 

 

Actuala formulare a celor două atribuții nu este clară și acoperitoare sens în care se impune reformularea acestora.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din activitatea desfășurată în acest domeniu până în prezent a rezultat faptul că în majoritatea cazurilor primarii au delegat competența către șeful serviciului urbanism pentru aplicarea sancțiunilor, sens în care apreciem că este necesară eficientizarea activității prin eliminarea acestei reglementări care în practică nu se aplică.

 

 

 

    ART. 8

În domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal, poliția locală are următoarele atribuții:

a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu;

b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;

c) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afișajul electoral și orice altă formă de afișaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfășurare a activității economice;

d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/ dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecției perimetrului și a libertății de acțiune a personalului care participă la aceste operațiuni specifice;

e) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean, primarului unității administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia.

 

 

 

 

a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcţii  executate sau desfiinţate, total ori parţial, fără autorizaţie de construire;

b) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcţii  executate sau desfiinţate, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei de construire  şi a proiectului tehnic;

c) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;

d) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afișajul electoral și orice altă formă de afișaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfășurare a activității economice;

e) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/ dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecției perimetrului și a libertății de acțiune a personalului care participă la aceste operațiuni specifice;

e) constată contravenții și aplică, după caz, sancțiunile contravenționale conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în domeniul  respectării autorizației de executare a lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, presedintelui consiliului judetean ori primarului unitatii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza s-a savarsit contraventia.

ART. 9

În domeniul protecției mediului, poliția locală are următoarele atribuții:

a) controlează respectarea prevederilor legale privind condițiile de ridicare, transport și depozitare a deșeurilor menajere și industriale;

b) sesizează autorităților și instituțiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;

c) participă la acțiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave și a epizootiilor;

d) identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale ori a altor instituții/servicii publice de interes local și aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;

e) verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor, a albiilor sau cuvetelor acestora;

f) verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe căile de acces, dezinsecția și deratizarea imobilelor;

g) verifică existența contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice, potrivit legii;

h) verifică ridicarea deșeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite;

i) verifică și soluționează, potrivit competențelor specifice ale autorităților administrației publice locale, sesizările cetățenilor privind nerespectarea normelor legale de protecție a mediului și a surselor de apă, precum și a celor de gospodărire a localităților;

a)           controlează respectarea prevederilor legale privind condițiile de ridicare, transport și depozitare a deșeurilor menajere și industriale;

b)          sesizează autorităților și instituțiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;

c)           acorda sprijin, la solicitare, autoritatilor competente in domeniul combaterii zoonozelor deosebit de grave si a epizootiilor

d)          identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale ori a altor instituții/servicii publice de interes local și aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;

e)          verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor, a albiilor sau cuvetelor acestora;

f)           verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe căile de acces, dezinsecția și deratizarea imobilelor;

g)           verifică existența contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice, potrivit legii;

h)          verifică ridicarea deșeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite;

i)            verifică și soluționează, potrivit competențelor specifice ale autorităților administrației publice locale, sesizările cetățenilor privind nerespectarea normelor legale de protecție a mediului și a surselor de apă, precum și a celor de gospodărire a localităților;

j)           sesizează autorităţile şi instituţiile publice competente cazurile constatate de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, pentru care nu detin competente de sanctionare

 

Propunerile de noi atribuții survin ca urmare a apariției unor noi reglementări prin care autoritățile administrației publice locale sau direct poliția locală sunt abilitate să verifice și să aplice sancțiuni în cazul nerespectării acestora     j) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevăzute la lit. a)-i), stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale. k)           constată contravenții și aplică sancțiuni în domeniul protecției mediului potrivit competențelor stabilite în prezenta lege și cele stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale

l)            controleaza respectarea prevederilor legale privind desfasurarea activitatilor de picnic;

m)         instituie masuri de prevenire, combatere si distrugere a buruienii ambrozia si aplica sanctiuni in cazul nerespectarii acestora;

n)          controleaza si aplica sanctiuni in toate cazurile in care autoritatile publice locale au atributii in acest sens stabilite prin acte normative.

 

ART. 10

În domeniul activității comerciale, poliția locală are următoarele atribuții:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin introducerea atribuției se asigură delimitarea clară a competențelor în raport cu structurile de protecție a consumatorului.

a) acționează pentru respectarea normelor legale privind desfășurarea comerțului stradal și a activităților comerciale, respectiv a condițiilor și a locurilor stabilite de autoritățile administrației publice locale;

b) verifică legalitatea activităților de comercializare a produselor desfășurate de operatori economici, persoane fizice și juridice autorizate și producători particulari în piețele agroalimentare, târguri și oboare, precum și respectarea prevederilor legale de către administratorii piețelor agroalimentare;

c) verifică existența la locul de desfășurare a activității comerciale a autorizațiilor, a aprobărilor, a documentelor de proveniență a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor și a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale;

d) verifică respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter religios;

e) verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare și a locurilor de comercializare a produselor din tutun și a băuturilor alcoolice;

f) verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare și funcționare al operatorilor economici;

g) identifică mărfurile și produsele abandonate pe domeniul public sau privat al unității administrativ-teritoriale și pe raza sectoarelor municipiului București sau pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale ori a altor servicii/instituții de interes local și aplică procedurile legale de ridicare a acestora;

h) verifică respectarea regulilor și normelor de comerț și prestări de servicii stabilite prin acte normative în competența autorităților administrației publice locale;

i) cooperează și acordă sprijin autorităților de control sanitar, de mediu și de protecție a consumatorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;

j) verifică respectarea obligațiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afișarea prețurilor, a produselor comercializate și a serviciilor și sesizează autoritățile competente în cazul în care identifică nereguli;

k) verifică și soluționează, în condițiile legii, petițiile primite în legătură cu activități de producție, comerț sau prestări de servicii desfășurate în locuri publice cu încălcarea normelor legale;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

h^1) Semnalează instituțiilor abilitate nerespectarea reglementărilor în vigoare privind siguranța alimentară; s-a propus la Galați eliminarea

 

 

 

 

Propunerile de noi atribuții survin ca urmare a apariției unor noi reglementări prin care autoritățile administrației publice locale sau direct poliția locală sunt abilitate să verifice și să aplice sancțiuni în cazul nerespectării acestora         l) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevăzute la lit. a)-j), stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale. m)        verifică respectarea regulilor şi normelor privind transportul public local și transportul în regim de taxi stabilite prin acte normative în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale ;

n)          verifică respectarea regulilor şi normelor privind înființarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilite prin acte normative în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale ;

o)          solicită și verifică documente fiscale și sau contabile necesare în vederea realizării atribuțiilor prevăzute în prezenta lege.

p)          constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuţiilor prevăzute în prezenta lege, stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale și sesizează instituțiile abilitate pentru alte neregului constatate care exced competențelor.

 

ART. 11

În domeniul evidenței persoanelor, poliția locală are următoarele atribuții:

a) înmânează cărțile de alegător persoanelor la împlinirea vârstei de 18 ani;

b) cooperează cu alte autorități competente în vederea verificării, la cererea acestora, a unor date cu caracter personal, dacă solicitarea este justificată prin necesitatea îndeplinirii unei atribuții prevăzute de lege, cu respectarea reglementărilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

c) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, inclusiv asupra obligațiilor pe care le au persoanele prevăzute la art. 38 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

        d) cooperează cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor pentru punerea în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate și a minorilor cu vârstă peste 14 ani, care nu au acte de identitate.
ART. 12

În cazul infracțiunilor flagrante, personalul poliției locale procedează conform dispozițiilor art. 293 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

ART. 13

În cazul executării în comun cu unitățile/structurile Poliției Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române a unor misiuni în domeniul menținerii sau asigurării ordinii publice ori pentru dirijarea circulației rutiere, efectivele poliției locale acționează sub coordonarea directă a Poliției Române sau a Jandarmeriei Române, după caz.

  Capitolul IV – Statutul personalului poliției locale

 

 

 

 

 

 

 

 

Este necesar a se face precizarea că funcțiile publice specifice pot fi ocupate de personal atât din categoria celor de execuție cât și de conducere, precum și realizarea unei distincții clare între funcțiile publice specifice și cele generale.

    ART. 14

(1) Personalul poliției locale este compus din:

a) funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local;

b) funcționari publici care ocupă funcții publice generale;

c) personal contractual.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(2) Pot ocupa funcții publice specifice de polițist local funcționarii publici care îndeplinesc atribuții de natura celor prevăzute la art. 6, cu excepția art. 6 lit. h), și la art. 7-11.

(3) Personalul din cadrul poliției locale care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 6 lit. h) are statut de personal contractual.

 

 

(4) Încadrarea în clase și pe grade profesionale a funcției publice specifice de polițist local se face conform prevederilor referitoare la funcțiile publice generale din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

 

 

 

 

 

(1^1) Funcțiile publice specifice de polițiști locali reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter specific activității de poliție locală, exercitate în interesul cetățeanului și a comunității, prevăzute în prezenta lege, îndeplinite de funcționarii publici de conducere și execuție. și de conducere

(1^2) Funcțiile publice generale reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, îndeplinite de funcționarii publici de execuție și de conducere, din cadrul structurilor de suport ale poliției locale.

(1^3) Calitatea de polițist local este dobândită și pierdută  în condițiile stabilite prin  Codul administrativ aprobat prin OUG 57/2019 republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prevederilor prezentei legi.

 

 

 

 

 

(3^1) Personalul care îndeplinește atribuții administrative în poliția locală ocupă funcții publice generale și de personal contractual, similare celor din aparatul propriu al primarului.

 

(4) Încadrarea în clase și pe grade profesionale a funcției publice specifice de polițist local se face conform prevederilor referitoare la funcțiile publice generale din Codul administrativ aprobat prin OUG 57/2019, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Conform Codului administrativ echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale trebuia realizată prin lege în termen de 2 ani. ART. 14^1 (ANFP va formula observații pentru o mai bună formulare)

Funcțiile publice specifice de polițist local se echivalează cu funcțiile publice generale prevăzute în legea privind statutul funcționarilor publici, după cum urmează:

a) funcțiile publice specifice de conducere – director general, director general adjunct, director executiv, director executiv adjunct, șef serviciu, șef birou – se echivalează corespunzător funcțiilor publice generale de conducere care au aceeași denumire prevăzute pentru administrația publică locală;

c) funcția publică specifică de execuție – polițist local clasa I, se echivalează cu funcția publică generală de execuție  clasa I prevăzută, în mod similar, pentru administrația publică locală, cu același grad profesional;

d) funcția publică specifică de execuție – polițist local clasa II, se echivalează cu funcția publică generală de referent de specialitate clasa II, prevăzută cu același grad profesional;

e) funcția publică specifică de execuție – polițist local clasa III, se echivalează cu funcția publică generală de referent, clasa a III, prevăzută cu același grad profesional.

 

 

Necesitatea reglementării aspectelor ce țin de specificul activității desfășurate de polițistul local, precum și stabilirea prin lege a categoriilor de personal din cadrul poliției locale care beneficiază de încadrarea în condiții deosebite și speciale de muncă

Art. 14^2

(1)  Specificitatea funcției de polițist local este conferită de;

a)    tipul și condițiile caracteristice de îndeplinire a atribuțiilor;

b)   portul uniformei, al însemnelor și dotarea, după caz, cu armament letal/neletal;

c)    abilitatea de a folosi, în condițiile legii, forța fizică și mijloacele tehnice specifice din dotare;

d)   gradul ridicat de risc pentru viață și sănătate;

e)   solicitările fizice și psihice intense și prelungite.

(2)   Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite și speciale pentru polițiștii locali sunt stabilite potrivit următoarelor criterii:

a)    prezența și natura factorilor nocivi, care nu respectă limitele admise prevăzute de norme în acest sens – fizici, chimici sau biologici și efectele acestor noxe asupra stării de sănătate;

b)   Intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau de risc;

c)    Durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi;

d)   Existența unor condiții de muncă ce implică efort fizic mare, condiții nefavorabile de microclimat, zgomot intens, vibrații sau alte noxe profesionale;

e)   Existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, determinată de un risc de accidentare sau de vătămare corporală;

f)    Răspunsul specific al organismului la agresiunea efectelor asociate ale factorilor de risc menționați.

(3) Potrivit prevederilor alin. 1 și 2 locurile de muncă și activitățile specifice polițiștilor locali, care dau dreptul la încadrare în condiții deosebite și specifice se stabilesc pentru personalul ce desfășoară activități specifice domeniilor de competență menționate la art. 1 alin.1.

(4) Inițierea procesului pentru obținerea avizului inspectoratului teritorial de muncă cu privire la încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite sau speciale se realizează de reprezentanții asociațiilor profesionale, a sindicatelor reprezentative potrivit legii, sau, după caz, a reprezentanților polițiștilor locali.

(5) Încadrarea locurilor de muncă și nominalizarea personalului care își desfășoară activitatea în condiții deosebite sau speciale se face de către ordonatorul principal de credite, în prezența reprezentanților asociațiilor profesionale, a sindicatelor reprezentative potrivit legii sau, după caz, a polițiștilor locali, în cadrul Comitetului de securitate și sănătate în muncă, acolo unde acesta este înființat, în baza avizului inspectoratului teritorial de muncă, obținut în conformitate cu normele metodologice în vigoare.

 

Ocupația de polițist local se regăsește în Clasificarea Ocupațiilor din România, iar noua metodologie de elaborarea a standardelor ocupaționale prevede capitole distincte dedicate stabilirii competențelor de educație și formare profesională.

În prezent standardul ocupațional al agentului de poliție locală a fost modifica numai în sensul schimbării denumirii și nu este revizuit conform reglementărilor în domeniu.

 

ART. 14^3

Cerințele și condițiile de exercitare a ocupației, precum și competențele de educație și formare profesională se definesc prin standardul ocupațional al polițistului local, elaborat în condițiile legii.

ART. 15

Șeful poliției locale și adjunctul acestuia sunt numiți în funcția de conducere în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

ART. 15

Șeful poliției locale și adjunctul acestuia sunt numiți în funcția de conducere în conformitate cu prevederile Codul administrativ aprobat prin OUG 57/2019 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    ART. 16

(1) Raporturile de serviciu ale polițiștilor locali și ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice generale se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi și ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Raporturile de muncă ale personalului contractual din cadrul poliției locale se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile prevăzute de legislația muncii, iar cele ale personalului contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local și cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată.

    ART. 16

(1) Raporturile de serviciu ale polițiștilor locali și ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice generale și specifice se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi și ale Codului administrativ aprobat prin OUG 57/2019, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

    ART. 17

(1)        În timpul serviciului, polițiștii locali și personalul contractual din poliția locală cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local poartă uniformă și exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2)        Polițistul local este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și a îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege, și beneficiază de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

    ART. 17

(1) În timpul serviciului, polițiștii locali și personalul contractual din poliția locală cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local poartă uniformă, respectiv echipament de protecție și exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului, potrivit prevederilor prezentei legi.

Cadrul normativ actual nu  reglementează din ce se compune sistemul de formarea și pregătire profesională ART. 17^1

Pregătirea profesională a personalului poliției locale se realizează prin cursuri de formare inițială, continuă și de specializare.

Este necesar reformularea articolului prin prisma clarificării condițiilor de accedere în profesia de polițist local precum și modul de realizare a procesului de formare inițială și continuă.

Având în vedere specificitatea domeniilor de activitate ale poliției locale se impune ca toate categoriile de personal, de execuție și conducere, la prima încadrare să urmeze un curs de formare inițială indiferent de sursa de proveniență.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sistemul actual de formare inițială și continuă nu asigură pregătirea tuturor categoriilor de personal din cadrul poliției locale funcție de atribuțiile specifice postului, ci numai pentru cei din sectorul ordine publică și circulație rutieră.

Apreciem că se impune existența unei instituții de învățământ dedicată pregătirii polițiștilor locali.

 

 

 

ART. 18

(1)         După numirea în funcție, polițiștii locali care au atribuții în domeniul ordinii și liniștii publice, precum și cei cu atribuții în domeniul circulației rutiere, proveniți din structurile poliției comunitare, sunt obligați ca, în termen de 6 ani, să urmeze un program de formare inițială organizat într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(2)        După numirea în funcție, polițiștii locali care au atribuții în domeniul ordinii și liniștii publice, precum și cei cu atribuții în domeniul circulației rutiere, selecționați ulterior operaționalizării structurilor poliției locale, în condițiile art. 3 alin. (1), precum și cei selecționați în vederea încadrării posturilor structurilor de poliție locală înființate în condițiile art. 3 alin. (2) sunt obligați ca, în termen de un an, să urmeze un program de formare inițială organizat într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

(3)        Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) polițiștii locali care provin din structurile de ordine și siguranță publică ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și cei care au urmat un program de pregătire inițială într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(4) Durata programelor de formare prevăzute la alin. (1) și (2) este de minimum 3 luni.

(5) Finalizarea programelor de formare prevăzute la alin. (1) și (2) se face prin examen de absolvire, conform planului de învățământ. În urma promovării examenului, polițiștii locali obțin un certificat de absolvire eliberat, în condițiile legii, de către instituția organizatoare.

(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă, după expirarea perioadei de 5 ani prevăzute la alin. (1), respectiv a celei de un an prevăzute la alin. (2), polițistul local nu a absolvit programul de formare inițială, acesta este eliberat din funcția publică.

(7) Contravaloarea cheltuielilor de școlarizare individuale ale polițiștilor locali aferente programelor de formare prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din bugetul poliției locale sau din bugetul local, după caz.

(8) Modul de organizare a programelor de formare prevăzute la alin. (1) și (2) și structura programelor de învățământ se stabilesc prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

(9) Formarea profesională a personalului cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local se realizează în condițiile Legii nr. 333/2003, republicată.

(10) Condițiile de încadrare pentru personalul din compartimentele responsabile cu protecția mediului și activitatea comercială, precum și a personalului cu atribuții de control pe linia disciplinei în construcții se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare și funcționare, pe baza prevederilor legale în domeniu și ale Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

ART. (18) se reformulează, astfel: ANFP va formula observțații

(1)        Accederea în profesia de polițist local se face pe baza:

a)     Condițiile generale de ocupare a funcțiilor publice specifice de poliție locală  de conducere și execuție

b)     criteriilor de selecție proprii stabiliți de ordonatorul principal de credite, în raport cu cerințele din fișa postului

c)     rezultatelor concursului de ocupare a postului organizat de structura de poliție locală.

(2)        Candidații pentru concursul de ocupare a posturilor aferente funcției publice specifice din poliția locală trebuie să îndeplinească condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici în Codul administrativ și următoarele condiții:

a)    Să fie apți din punct de vedere medical, fizic și psihic;

b)   Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire ori de judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.

(3)        Criteriile de selecție prevăzute la alin. 1, lit. b, pentru toate categoriile de personal, se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare și funcționare, pe baza prevederilor legale în domeniu și ale Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

(4)        Concursul de ocupare a postului cuprinde următoarele probe:

a)    Proba fizică;

b)   Testarea psihologică;

c)    Examenul medical;

d)   Test de verificare a cunoștințelor

(5)        După numirea în funcție polițiștii locali, indiferent de sursa de încadrare și categoria de personal, sunt obligați, ca în termen de un an, să urmeze un program de formare inițială organizat în cadrul Centrului național de pregătire integrată a polițiștilor locali – denumit în continuare centru național.

(6)        Centrul național, asigură formare profesională pe toate domeniile de activitate specifice poliției locale. Organizarea și funcționarea centrului se stabilește prin hotărâre de guvern.

(7)        Până la operaționalizarea centrului menționat la alin.3 personalul cu atribuții în domeniul ordinii publice și circulației rutiere poliției locale va urma cursurile de formare inițială în cadrul Institutului Național pentru Administrație, într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și la alți furnizori de formare profesională acreditați. într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pentru specializare în celelalte domenii de activitate în cadrul Institutului Național pentru Administrație

(8)        Pentru formarea în domeniul funcției publice și în alte domenii de competență altele decât ordine publică și circulație rutieră, după absolvirea cursurilor prevăzute la alin 2, polițiștii locali vor urma un curs de formare inițială, cu durata de o lună de zile, organizat în cadrul Institutului Național pentru Administrație, sau poate face dovada urmării acestor cursuri la alți furnizori de formare profesională acreditați.

(9)        Cursurile de formare inițială în domeniul ordinii publice și circulației rutiere de desfășoară în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au durata de 6 luni și asigură acumularea cunoștințelor și deprinderilor practice necesare exercitării ocupației de polițist local, precum și efectuarea unui stagiu de o lună de zile la unitatea teritorială a Poliției Române de pe raza unității administrativ teritorială de proveniență.

(10)     Fac excepție de la prevederile alin. 8 polițiștii locali care provin din structurile de ordine și siguranță publică ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și cei care au urmat un program de pregătire inițială într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru care durata cursurilor de formare inițială va fi redusă la jumătate din durata prevăzută la alin 8 și 9.

(11)     Cursurilor prevăzute la alin. 8 și 9 se finalizează cu examen de promovare în urma căruia absolvenții vor primi certificat de absolvire, iar rezultatele vor fi comunicate Primarului și șefului structurii de poliție din cadrul unității administrativ teritoriale de proveniență.

(12)      Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, la expirarea termenului prevăzut la alin. 5, polițistul local care În cazul în care polițistul local nu a absolvit programul de formare inițială prevăzut la alin. 9, acesta, nu va putea fi încadrat într-o funcție publică specifică, urmează să fie eliberat din funcția publică și este obligat să achite contravaloarea cursurilor sau, după caz, pe decizia primarului poate fi încadrat pe o altă funcție publică disponibilă, corespunzător pregătirii profesionale.

(13)      Modul de organizare a programelor de formare inițială prevăzute la alin. 3  și structura cadru a programelor de învățământ se stabilesc prin Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

(14)      Formarea profesională a personalului cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local se realizează în condițiile Legii nr. 333/2003, republicată.

 

În prezent cadrul normativ nu reglementează modalitatea de efectuare a pregătirii continue și specifice. . ART. 18^1

(1)        Pregătirea continuă și specifică a întregului personal  poliției locale, se realizează prin parcurgerea unor cursuri cu durata de maxim 10  zile pentru personalul de execuție și de maxim 5 zile pentru personalul de conducere, la interval de cel mult 3 2 ani de zile.

(2)        Planificarea nevoilor de formare continuă/specifică a polițiștilor locali se analizează la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale care are constituită structură de poliție locală și se comunică structurii de  specialitate din cadrul MDLPA centrului național.

(3)        Pregătirea continuă în domeniul utilizării armamentului letal/neletal din dotare  se realizează prin efectuarea a 2 antrenamente ședințe de tragere pe durata unui an de zile. Antrenamentele se vor efectua în poligoane autorizate conform legii, sub supravegherea personalului de specialitate al poligonului.

(4)        În cazul reorganizării structurilor de poliție locală, polițiștii locali cărora se modifică atribuțiile din fișa postului, ca urmare a schimbării domeniului de activitate în cadrul poliției locale sau sunt numiți în alte funcții disponibile din cadrul aparatului de specialitate al primarului, sunt obligați să urmeze în decurs de un an un curs de specializare perfecționare corespunzător noului domeniu de activitate, cu durata de maxim o lună de zile.

 

ART. 18^2

Contravaloarea cheltuielilor de școlarizare individuale ale polițiștilor locali aferente cursurilor prevăzute la art. 18 și art. 18^1 se suportă din bugetul poliției locale sau din bugetul local, după caz.

Având în vedere o serie de evenimente înregistrate la nivelul structurilor de poliție locală care au ca și cauze posibile comportamentul dezadaptiv și suprasolicitara psihică sau nervoasă, este necesar ca periodic personalul poliției locale să fie supus unor testări psihologice. ART. 18^3

(1)         În situația în care personalul poliției locale prezintă, în mod repetat, comportament dezadaptiv și suspiciuni de suprasolicitare psihică sau nervoasă care le afectează activitatea profesională, pot fi testați psihologic, la solicitarea șefului structurii de poliție locală.

(2)         Refuzul nejustificat de a se prezenta la testarea psihologică prevăzută la alin. 1, atrage după sine  încadrarea pe un alt loc de muncă, iar  neacceptarea acestuia conduce la eliberarea din funcția publică deținută, în condițiile Codului administrativ aprobat prin OUG 57/2019 cu modificările și completările ulterioare.

(3)         Testarea psihologică prevăzută la alin. 1 se efectuează prin servicii specializate realizate de instituții sau persoane fizice autorizate, în condițiile legii.

Necesitatea corelării prevederilor legale cu Codul administrativ ART. 18^4

(1)        Promovarea în grad profesional, clasă sau funcție de conducere se realizează în condițiile prevăzute de Codul administrativ aprobat prin OUG 57/2019 cu modificările și completările ulterioare

Cadrul normativ nu reglementează condiții specifice cu privire la posibilitatea beneficierii de către personalul poliției locale de pensie anticipată sau de schimbarea domeniului de activitate în condițiile pierderi aptitudinilor psihofizice sau datorită vârstei care nu mai permit  desfășurarea activității în postul pe care a fost încadrat. ART. 18^5

(1) Raporturilor de serviciu cu drept de pensie încetează la îndeplinirea condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensioare, în condițiile legii.

(2) Polițistul local poate beneficia de pensie anticipată, înainte de vârsta standard de pensionare, la cerere, dacă face dovada unui stagiu minim de cotizare de 25 de ani din care 15 ani de serviciu în cadrul structurilor de poliție locală..

(3) În situații excepționale când polițistul local  nu își mai poate desfășura activitatea în funcția pe care a fost încadrat ca urmare a pierderii, în anumite situații și condiții, a aptitudinilor psihofizice, care nu permit încadrarea acestuia într-un grad de invaliditate permanentă, sau datorită vârstei, acesta poate solicita desfășurarea activității într-o altă funcție în structura poliției locale sau a aparatului de specialitate al primarului.

(4) Analiza cererii polițistului local formulată în condițiile alin. (3) se efectuează de către o comisie medicală, desemnată de autoritatea administrației publice locale, formată din 3 medici, din care unul specialist în medicina muncii, care va emite o decizie care să indice oportunitatea sau nu pentru trecerea la a doua activitate, precum și posibile revizuiri, dacă este cazul.

(5) Revenirea la serviciul deținut anterior formulării cererii în condițiile alin. (3) se poate face cu avizul comisiei medicale, în cazul în care cauzele care au motivat scăderea aptitudinilor psihofizice au dispărut, și cu aprobarea șefului poliției locale.

    ART. 19

Pentru reprezentarea propriilor interese în relațiile cu autoritățile administrației publice centrale și locale, funcționarii publici și personalul contractual din poliția locală se pot asocia, în condițiile legii.

  Capitolul V – Drepturi și îndatoriri
ART. 20

(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul local are următoarele drepturi principale:

a) să efectueze control preventiv asupra persoanei și/sau bagajului acesteia în următoarele situații: există indicii clare că s-a săvârșit, se săvârșește sau se pregătește săvârșirea unei infracțiuni sau persoana participă la manifestări publice organizate în locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori substanțe periculoase;

b) să invite la sediul poliției locale persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor, prin aducerea la cunoștință, în scris, a scopului și a motivului invitației;

c) să solicite sprijinul cetățenilor pentru identificarea, urmărirea și prinderea persoanelor care au comis fapte de natură penală sau contravențională;

d) să poarte și să folosească, în condițiile prezentei legi și numai în timpul serviciului, armamentul, muniția și celelalte mijloace de apărare și intervenție din dotare;

e) să circule gratuit, pe baza legitimației de serviciu, în timpul serviciului, în zona de competență, cu mijloacele de transport în comun locale, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel;

f) să folosească forța, în condițiile legii, proporțional cu starea de fapt care justifică utilizarea acesteia, în cazul nerespectării dispozițiilor pe care le-a dat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

g) să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

h) să conducă la sediul poliției locale sau al unităților/structurilor teritoriale ale Poliției Române pe cei care prin acțiunile lor periclitează integritatea corporală, sănătatea sau viața persoanelor, ordinea publică ori alte valori sociale, precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii. Verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 12 ore din momentul depistării, ca măsură administrativă.

 

(1)  În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul local este investi cu exercițiul autorității publice și  are următoarele drepturi principale:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Necesitatea reglementării modului de acțiune al polițistului în anumite situații care pot limita exercitarea unor drepturi și libertăți cetățenești j)   sa interzice, temporar, accesul sau prezenta oricarei persoane in perimetrul locului savarsirii unor infractiuni sau contraventii, daca prin aceasta ar fi afectata desfasurarea normala a activitatii organelor abilitate, legata de probarea faptelor;

k)  sa interzica, temporar, patrunderea intr-un spatiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, intr-un imobil sau mijloc de transport, ori sa dispuna evacuarea temporara din acestea a oricarei persoane, daca exista un pericol la adresa vietii, sanatatii sau integritatii corporale, a sa ori a altei persoane;

l)   sa avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, sa inceteze actiunile ilegale;

    (2) Pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii locali au acces, în condițiile legii, la bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop, poliția locală sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, după caz, și structurile abilitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încheie protocoale de colaborare în care se reglementează infrastructura de comunicații, măsurile de securitate, protecție și de asigurare a confidențialității datelor, nivelul de acces și regulile de folosire.
Necesitatea reglementării modului de acțiune al polițistului în anumite situații care pot limita exercitarea unor drepturi și libertăți cetățenești Art. 20^1

(1) Polițistul local este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.

(2) Polițistul local este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranța a acestui control . Prin poziție inofensivă se întelege:

a) ținerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;

b) depărtarea picioarelor;

c) adoptarea poziției șezut;

d) adoptarea poziției culcat;

e) alta poziție a corpului, care previne săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului și respectă demnitatea umană.

(3) Solicitarea de a adopta o poziție inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana și să nu depășească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției. Se interzice solicitarea adoptării poziției șezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilități și copiilor.

(4) În înțelesul prezentei legi, prin atac armat se înțelege atacul săvârșit de o persoana cu o arma de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune in pericol viața, sanatatea ori integritatea corporala a persoanelor. (5) Se prezuma intentia savarsirii unei actiuni violente indreptate impotriva politistului fapta persoanei de a se apropia de acesta dupa ce, in prealabil, a fost avertizata prin cuvintele: Politia locală, stai! – Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitarilor prevazute la alin. (1), referitoare la renuntarea temporara la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, sau alin. (2)

ART. 20^2

(1) Politistul local este indreptatit sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanei numai in situatia in care:

a) aceasta incalca dispozitiile legale ori exista motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala;

b) exista motive verosimile pentru a banui ca aceasta a fost prezenta la locul savarsirii unei fapte ilegale ori are cunostinta despre fapta, autor sau despre bunurile avand legatura cu fapta;

c) aceasta solicita sprijinul sau interventia organelor de politie ori cand din cauza varstei, starii de sanatate, dizabilitatii, consumului de alcool sau altor substante psihoactive ori a altor asemenea circumstante necesita sprijinul organelor abilitate;

d) descrierea acesteia corespunde unei persoane cautate potrivit legii, detine asupra sa bunuri sau se deplaseaza cu un vehicul, ambarcatiune ori aeronava care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport cautate potrivit legii;

e) aceasta desfasoara o activitate supusa, potrivit legii, unor autorizari, avize sau inregistrari ori este implicata intr-o procedura legala in fata unei autoritati sau institutii publice;

f) aceasta incearca sa patrunda sau se afla intr-un spatiu in care accesul este controlat;

g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate in conditiile art. 31 alin. (1) lit. g);

h) exista obligatia legala de a se stabili identitatea acesteia.

(2) Politistul local este obligat sa aduca la cunostinta persoanei, verbal, motivul legitimarii.

(3) Stabilirea identitatii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci cand persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identitatii se realizeaza pe baza unui act prevazut cu fotografie sau a declaratiilor acesteia, precum si a verificarilor politistului, realizate pe loc, in bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.

(4) La solicitarea politistului local, persoana are obligatia de a inmana acestuia actele prevazute la alin. (3) si de a comunica informatiile necesare stabilirii sau, dupa caz, verificarii identitatii sale.

(5) Atunci cand masurile prevazute la alin. (3) nu au permis stabilirea identitatii, pentru realizarea acestui scop, politistul local este indreptatit sa procedeze la:

a) identificarea unei alte persoane care poate oferi informatii cu privire la identitate, daca este posibil;

b) fotografierea, luarea si procesarea semnalmentelor si semnelor particulare ale persoanei;

c) sa faca publica, prin orice mijloace, o fotografie, inregistrare, schita sau descriere a persoanei, daca exista o convingere rezonabila ca aceasta masura va ajuta la stabilirea identitatii persoanei.

(6) Masurile prevazute la alin. (5) se realizeaza chiar si in lipsa consimtamantului persoanei. Publicitatea se realizeaza exclusiv in scopul identificarii persoanei, cu respectarea prezumtiei de nevinovatie.

(7) Datele cu caracter personal preluate potrivit alin. (5) se sterg din bazele de date ale politiei locale imediat dupa identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu exceptia situatiei in care sunt utilizate in cadrul unei proceduri judiciare in curs, caz in care acestea urmeaza regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.

ART. 20^3

(1) Politistul local este indreptatit sa efectueze controlul corporal al persoanei legitimate si, dupa caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai in scopul:

a) ridicarii bunurilor supuse confiscarii, interzise la detinere, cautate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe intr-o procedura judiciara, atunci cand exista motive verosimile pentru a banui ca persoana are asupra sa ori sub controlul sau astfel de bunuri;

b) identificarii si ridicarii unor arme, obiecte sau substante, ce pot fi folosite impotriva politistului local, a altor persoane sau pentru autovatamare, atunci cand persoana face obiectul masurii conducerii la sediul politiei locale ori al unui mandat de aducere, ordonante de retinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;

c) identificarii unor documente sau inscrisuri care pot servi la stabilirea identitatii unei persoane aflate in stare de inconstienta;

d) identificarii si ridicarii unor arme, obiecte sau substante periculoase, atunci cand persoana incearca sa patrunda sau se afla in locuri in care este interzis accesul cu acestea.

(2) Controlul vehiculului se poate efectua si in scopul identificarii unei persoane date in urmarire sau cautata potrivit legii, atunci cand exista motive verosimile pentru a banui ca aceasta este prezenta in vehicul . In intelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se intelege controlul oricarui mijloc de transport pe cale rutiera, feroviara, aeriana sau pe apa.

(3) Controlul corporal se efectueaza, cu respectarea demnitatii umane, de catre o persoana de acelasi sex cu persoana controlata si presupune examinarea externa a corpului si imbracamintei unei persoane, vizual, precum si prin palpare si apasare, imbracamintea groasa putand fi examinata separat. Atunci cand prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea politistului local, persoana este obligata sa le prezinte.

(4) Controlul bagajului presupune examinarea externa a acestuia, vizual, precum si prin palpare si apasare. La solicitarea politistului local, persoana are obligatia de a le deschide si de a prezenta continutul bagajului.

(5) Vehiculul se examineaza prin vizualizarea compartimentelor care, prin constructie, sunt destinate transportului pasagerilor si marfurilor. La solicitarea politistului local, persoana are obligatia de a deschide si prezenta continutul compartimentelor.

(6) In situatia in care persoana nu da curs solicitarilor prevazute la alin. (3) – (5), politistul local poate proceda personal la efectuarea activitatilor solicitate, inclusiv prin folosirea fortei.

(7) Obiectele se examineaza la exterior fara a fi desfacute sau demontate. Corespondenta nu se deschide sau citeste si nu se acceseaza telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.

(8) Nu constituie control corporal actiunea politistului local de a deposeda persoana de o arma de foc sau arma alba a carei detinere este vizibila sau cunoscuta.

(9) La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu si/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substantelor.

(10) Rezultatul controlului se consemneaza intr-un proces- verbal, care se semneaza de politist local si de persoana in cauza sau de reprezentantul legal. O copie a procesului-verbal se preda persoanei in cauza sau reprezentantului legal, refuzul semnarii sau primirii consemnandu-se in cuprinsul documentului.

(11) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului politistului local de a efectua, dupa caz, perchezitia corporala sau perchezitia vehiculului, in cazurile si conditiile prevazute de normele de procedura penala sau de cele privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate.

ART. 20^4

(1) Politistul local este indreptatit sa conduca o persoana la sediul politiei, atunci cand:

a) in conditiile art. 20^2 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori exista motive verosimile pentru a banui ca identitatea declarata nu este reala sau documentele prezentate nu sunt veridice;

b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstantelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creeaza motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala;

c) prin actiunile sale pericliteaza viata, sanatatea sau integritatea corporala, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publica;

d) luarea unor masuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publica.

(2) Politistul local are obligatia de a raporta sefului sau ierarhic despre conducerea persoanei la sediul politiei, in cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. (3) Persoana este condusa la cea mai apropiata unitate de politie locala la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale.

(4) Verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale fata de persoana condusa la sediul politiei locale se realizeaza de indata.

(5) Politistul local are obligatia de a permite persoanei sa paraseasca, de indata, sediul politiei dupa finalizarea activitatilor conform alin. (4) sau a masurilor legale care se impun. (

6) Se interzice introducerea persoanei aflate in sediul politiei locale intr-un centru de retinere si arestare preventiva.

(7) Daca in cadrul verificarilor se constata existenta unor indicii cu privire la savarsirea unei infractiuni, se procedeaza conform normelor de procedura penala. Dispozitiile alin. (5) si (6) nu se aplica in cazul in care s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva.

ART. 20^5

Daca persoana legitimata sau condusa la sediul politiei sau al altor institutii prezinta simptome vizibile care releva necesitatea acordarii asistentei medicale de urgenta, in cel mai scurt timp, politistul solicita serviciilor specializate acordarea acestei asistente.

ART. 20^6

(1) Persoana condusa la sediul politiei are urmatoarele drepturi:

a) de a fi informata cu privire la motivele conducerii la sediul politiei;

b) de a fi informata cu privire la drepturile ce ii revin;

c) de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii, potrivit art. 20^7;
d) de a fi asistata de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea, precum si de a nu da nicio declaratie fara prezenta acestuia, cu exceptia comunicarii datelor de identificare ori a unor informatii necesare inlaturarii unei stari de pericol iminent la adresa vietii, sanatatii sau integritatii corporale a sa ori a altei persoane;

e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la masura luata;

f) de a solicita informarea reprezentantilor diplomatici ai statului de provenienta, in cazul cetatenilor straini;

g) de a fi consultata de un medic sau, pe propria cheltuiala, de medicul indicat de aceasta;

h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, in situatia in care nu vorbeste, nu intelege limba romana, nu se poate exprima sau prezinta handicap auditiv ori surdocecitate.

(2) Politistul local este obligat sa informeze persoana, potrivit alin. (1) lit. a), inainte de a lua masura conducerii la sediul politiei, iar potrivit alin. (1) lit. b), in cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. La solicitare, politistul local are obligatia de a contacta persoanele prevazute la alin. (1) lit. d) -g). Dreptul prevazut la alin. (1) lit. h) se asigura la cerere sau din oficiu .

(3) In cazul minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exercitiu, politistul local are obligatia:

a) de a informa cu privire la masura luata parintii, tutorele ori alt reprezentant legal sau, daca niciunul dintre acestia nu poate fi contactat sau nu se prezinta, autoritatea competenta potrivit legii;

b) de a nu lua declaratii de la aceasta sau de a nu ii solicita semnarea unor inscrisuri, in lipsa unui reprezentant legal sau a celui al autoritatii competente, cu exceptia comunicarii datelor de identificare.

(4) Dispozitiile alin. (1) – (3) nu aduc atingere normelor de procedura penala sau celor privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, care se aplica in mod corespunzator.

ART. 20^7

(1) Persoana condusa la sediul politiei locale, in situatiile prevazute la art. 20^4 alin. (1), poate contesta masura dispusa de politistul local, inainte de incetarea acesteia, la seful ierarhic al politistului local.

(2) Contestatia se depune, in scris, la politistul local sau la seful ierarhic al acestuia. Politistul local care primeste contestatia este obligat sa o transmita de indata sefului sau ierarhic. La depunerea contestatiei, persoana condusa la sediul politiei locale primeste o dovada de primire. (3) Seful ierarhic al politistului local se pronunta cu celeritate, in scris. Inscrisul se inregistreaza in evidentele unitatii de politie locală, iar o copie a acestuia se preda persoanei in cauza sau reprezentantului legal. Refuzul primirii copiei se consemneaza pe inscris.

(4) In cazul in care constata ca nu este necesara mentinerea masurii, seful ierarhic al politistului local are obligatia de a permite persoanei sa paraseasca sediul politiei.

ART. 20^8

(1) Politistul local intocmeste un proces-verbal in care consemneaza motivele conducerii persoanei la sediul politiei locale, masurile realizate cu aceasta ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor prevazute la art. 20^6, ca urmare a aducerii la cunostinta, rezultatul controlului corporal, al bagajelor si al vehiculului, daca a utilizat mijloace de constrangere, prezenta unor urme vizibile de violenta la momentul legitimarii si al finalizarii verificarilor, ora initierii deplasarii la sediul politiei locale si finalizarii verificarii situatiei persoanei si luarii masurilor legale.

(2) Procesul-verbal prevazut la alin. (1) se inregistreaza in evidentele unitatii de politie locală si se semneaza de politistul local si de persoana in cauza sau de reprezentatul legal. O copie a procesului-verbal se preda persoanei in cauza sau reprezentantului legal, refuzul semnarii sau primirii consemnandu-se in cuprinsul documentului.

ART. 21

(1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

a) să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituția României, republicată, și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

b) să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;

c) să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale;

d) să respecte și să aducă la îndeplinire ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici;

e) să respecte normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;
        f) să își decline, în prealabil, calitatea și să prezinte insigna de polițist și legitimația de serviciu, cu excepția situațiilor în care rezultatul acțiunii este periclitat. La intrarea în acțiune sau la începutul intervenției ce nu suferă amânare, polițistul local este obligat să se prezinte, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții să se legitimeze și să declare funcția și unitatea de poliție locală din care face parte;

g) să intervină și în afara orelor de program, în limita mijloacelor aflate la dispoziție, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, în raza teritorială de competență, când ia la cunoștință de existența unor situații care justifică intervenția sa;

h) să se prezinte de îndată la sediul poliției locale sau acolo unde este solicitat, în situații de catastrofe, calamități ori tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice sau alte asemenea evenimente, precum și în cazul instituirii stării de urgență ori a stării de asediu sau în caz de mobilizare și de război;

i) să respecte secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;

j) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea sa oficială.

 

(2) Polițistului local îi este interzis:

a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea acestora;

b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;

c) să participe la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;

d) să adere la secte, organizații religioase sau la orice alte organizații interzise de lege;

e) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor operatori economici, cu excepția calității de acționar;

f) să exercite activități de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului local sau a instituției din care face parte;

g) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este salarizat, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică;
h) să participe la efectuarea oricărei forme de control în vreo entitate publică sau privată, în cazul în care, direct ori prin intermediari, este implicat sau are interese de natură contrară activității specifice de poliție;

i) să provoace suferințe fizice sau psihice unor persoane, în scopul obținerii de la acestea ori de la o terță persoană de informații sau mărturisiri;

j) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri ori alte avantaje;

k) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. j);

l) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

m) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau ilegal.

    (3) Polițistul local cu funcție de conducere răspunde pentru ordinele și dispozițiile date subordonaților. El este obligat să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de ducere la îndeplinire.
    (4) Polițistul local cu funcție de conducere este obligat să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității poliției locale în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.

(5) Polițistul local răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își exercită atribuțiile de serviciu. Încălcarea de către polițistul local a atribuțiilor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

(6) Polițistul local are obligația să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului poliției locale și/sau autorităților publice.

Necesitatea reglementării modului de acțiune al polițistului în anumite situații care pot limita exercitarea unor drepturi și libertăți cetățenești ART. 21^1

(1)         În scopul realizării atribuțiilor de serviciu stabilite prin lege sau acte administrative emise de autoritățile publice centrale și/ sau locale, activităților de prevenire, și îndeplinirea atribuțiilor legale activitatea polițistului local poate fi înregistrată cu mijloacele foto-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate.

(2)         Poliția locală este autorizată să exploateze și să utilizeze datele și informațiile din sistemele de monitorizare video a spațiilor publice  ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, paza bunurilor și protecția persoanelor sau pentru supravegherea traficului rutier aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau să acceseze în mod direct și gratuit alte sisteme de supraveghere a spațiilor publice aflate în proprietatea altor instituții, precum și ale altor persoane fizice și juridice, cu acordul acestora, cu respectarea legislației în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal..

(3)         Datele și informațiile obținute prin sistemele de monitorizare menționate la alin. 2 sunt puse în mod gratuit, la solicitare, la dispoziția celorlalte instituții de aplicare a legii

(4)         În spațiile publice private, mijloacele foto/video sau orice alte mijloace din dotare pot fi folosite numai cu acordul persoanelor vizate, cu excepția cazului când se constată în flagrant săvârșirea unei fapte ilegale.

(5)         Polițistul local este obligat să aducă la cunoștința persoanelor vizate, prin orice mijloc, atât în spațiile publice cât și cele private, faptul că, pentru siguranța lui și a persoanelor vizate, în cadrul activității efectuate se folosesc mijloace foto/video sau orice alte mijloace tehnice din dotare, cu excepția cazului în care constată în flagrant infracțiuni sau alte fapte ilegale ori este tulburată ordinea și siguranța publică și nu există timpul necesar să avertizeze că sunt folosite aceste mijloace, urmând ca după finalizarea activității să comunice celor implicați că au fost folosite astfel de mijloace.

(6)         Imaginile fotografice și înregistrările audio și/sau video prelucrate prin aceste mijloace sunt necesare pentru:

a)           Executarea atribuțiilor de serviciu stabilite conform legii,

b)           Dimensionarea corespunzătoare a dispozitivelor operative;

c)           Executarea intervenției în cazul în  care se produc evenimente și infracțiuni ce afectează ordinea și siguranța publică;

d)           Dirijarea și fluidizarea traficului rutier precum și sancționarea, potrivit competențelor, a încălcării normelor de circulație rutieră.

(1)         Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile fotografice și înregistrările audio și/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.

(2)         Datele și înregistrările video și/sau audio obținute în condițiile alin. 1 și 2 sunt stocate pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unor proceduri judiciare, în cazul în care acestea urmează regimul probelor.

(3)         La expirarea termenului prevăzut la alin. 6 înregistrările din baza de date se distrug prin procese ireversibile.

 

    ART. 22

În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, personalul poliției locale își exercită competența pe raza unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale unde își desfășoară activitatea.

ART. 23

Pentru contribuții deosebite la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor și la prevenirea faptelor antisociale, pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor locali li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

  Capitolul VI – Folosirea mijloacelor din dotare și uzul de armă
Necesitatea reglementării modului de acțiune al polițistului în anumite situații care pot limita exercitarea unor drepturi și libertăți cetățenești ART. 24

(1) Pentru descurajarea, împiedicarea și neutralizarea acțiunilor agresive ale persoanelor care tulbură ordinea și liniștea publică, acțiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, polițiștii locali pot folosi arme neletale destinate pentru autoapărare, bastoane din cauciuc sau tomfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene și paralizante, cătușe, câini de serviciu, precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața sau nu produc o vătămare corporală gravă.

(2) Mijloacele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite împotriva persoanelor care:

a) întreprind acțiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea sau bunurile altor persoane;

b) blochează, în afara condițiilor legii, căile publice de circulație, încearcă să pătrundă, pătrund fără drept sau refuză să părăsească sediile autorităților publice, ale partidelor politice, ale instituțiilor și organizațiilor de interes public ori privat, periclitează în orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbură desfășurarea normală a activității;

c) ultragiază persoanele cu funcții ce implică exercițiul autorității publice;

d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, îndeplinirii solicitărilor legale ale polițiștilor locali, numai dacă există o temere legitimă că prin acțiunile lor pot pune în pericol integritatea corporală sau viața polițiștilor locali.

(3) Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) împotriva participanților la acțiunile agresive se va face în mod gradual, după avertizarea prealabilă asupra utilizării unor asemenea mijloace și acordarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și conformarea la solicitările legale ale polițiștilor locali. Orice acțiune în public se face prin anunțare: „Poliția!”.

(4) Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor agresive.

 

 

ART. 24

(1) In indeplinirea atributiilor de serviciu, politistul local este indreptatit sa utilizeze mijloace de constrangere, constand in: forta fizica, inclusiv aplicarea unor procedee de autoaparare sau imobilizare; catuse sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare si/sau inferioare, denumite in continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme neletale si de foc; mijloace adecvate sau, dupa caz, vehicule, pentru oprirea fortata, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spatii inchise in care se gasesc persoane si bunuri ori pentru inlaturarea unor obstacole.

(2) Folosirea mijloacelor de constrangere nu trebuie sa depaseasca, prin intensitate si durata, nevoile reale pentru atingerea scopului interventiei.

(3) Folosirea mijloacelor de constrangere inceteaza de indata ce scopul interventiei a fost realizat.

(4) Folosirea mijloacelor de constrangere se face in mod gradual, dupa avertizarea verbala prealabila asupra utilizarii acestora si dupa acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitarilor legale ale politistului local. In situatia unei actiuni violente iminente indreptate impotriva politistului local sau a altei persoane, mijloacele de constrangere pot fi folosite fara avertizarea verbala prealabila.

(5) Folosirea mijloacelor de constrangere in conditiile si in situatiile prevazute de lege inlatura caracterul penal al faptei si raspunderea civila a politistului local pentru pagubele produse.

(6) Pentru pagubele produse prin faptele politistului local prevazute la alin. (5) se angajeaza raspunderea statului, in conditiile legii.

Necesitatea reglementării modului de acțiune al polițistului în anumite situații care pot limita exercitarea unor drepturi și libertăți cetățenești ART. 24^1

(1) Politistul local este indreptatit sa foloseasca forta fizica in scopul infrangerii rezistentei fizice a persoanei care, fara a folosi violenta, se opune ori nu se supune solicitarilor legale ale politistului local, potrivit art. 20 alin. (1) lit. i) – k) sau referitoare la:

a) conducerea la sediul politiei locale sau al altor organe judiciare;

b) efectuarea perchezitiei potrivit normelor de procedura penala, a controlului corporal si al bagajelor persoanei legitimate, precum si a vehiculului utilizat de aceasta;

c) aplicarea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare.

(2) Folosirea fortei fizice nu trebuie sa aiba ca scop provocarea unor suferinte fizice, altele decat cele inerente infrangerii rezistentei fizice a persoanei.

(3) Politistul local este indreptatit sa utilizeze mijloace adecvate pentru a opri si a patrunde in vehicule sau pentru a patrunde in orice spatii inchise in care se afla persoana care se regaseste in situatiile prevazute la alin. (1), in scopul extragerii acesteia.

ART. 24^2

(1) Politistul local este indreptatit sa utilizeze catuse sau alte mijloace de imobilizare in scopul impiedicarii sau neutralizarii actiunilor violente ale oricarei persoane.

(2) In scopul prevenirii autovatamarii persoanei ori aparitiei unei stari de pericol la adresa vietii, sanatatii sau integritatii corporale a politistului local sau a altei persoane, politistul este indreptatit sa utilizeze mijloacele prevazute la alin. (1), daca:

a) persoana condusa la sediul politiei locale este cunoscuta cu un comportament violent la adresa sa, a persoanelor sau a bunurilor;

b) persoana condusa la sediul politiei locale a comis sau este suspecta de savarsirea unei infractiuni cu violenta ori a unor acte de terorism;

c) persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere ori s-a sustras de la executarea unei masuri preventive sau a unei pedepse privative de libertate;

d) dotarile mijlocului de transport utilizat sau itinerarul de deplasare nu permit adoptarea altor masuri care sa previna savarsirea unor actiuni violente sau fuga;

e) persoana face obiectul unei masuri privative de libertate dispuse in vederea inlaturarii unei stari de pericol pentru ordinea publica.

(3) Dispozitiile legale referitoare la utilizarea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare, prevazute de reglementarile privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, se aplica in mod corespunzator.

ART. 24^3

Politistul local este indreptatit sa utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si/sau paralizante, caini de serviciu, scuturi de protectie, casti cu vizor, dispozitive cu electrosocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava, in scopul impiedicarii sau neutralizarii actiunilor violente ale persoanei, atunci cand:

a) utilizarea fortei fizice nu a fost sau nu este apta sa produca acest rezultat; sau

b) aceasta intentioneaza sa savarseasca sau savarseste actiuni violente cu obiecte, dispozitive, substante sau animale ce pot pune in pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala a persoanelor.

ART. 24^4

Politistul local este obligat ca, in cel mai scurt timp, sa solicite serviciilor specializate acordarea asistentei medicale de urgenta persoanelor impotriva carora au fost utilizate dispozitive cu electrosocuri, persoanelor afectate de utilizarea substantelor iritant-lacrimogene, precum si persoanelor ranite prin utilizarea mijloacelor de constrangere. De indata ce va fi posibil, situatia se raporteaza verbal si, ulterior, se intocmeste un proces-verbal.

Precizarea se impune ca urmare a faptului că polițistul local are în dotare atât armament letal cât și neletal.     ART. 25

(1) Polițistul local dotat cu arme letale de apărare și pază poate face uz de armă în caz de legitimă apărare, stare de necesitate potrivit legii ori pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

(2) Personalul contractual care desfășoară activități de pază, dotat cu arme letale de apărare și pază, poate face uz de armă în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate potrivit legii.

(3) În sensul prezentei legi, prin uz de armă se înțelege tragerea cu arma letală de apărare și pază asupra persoanelor, animalelor sau bunurilor.

(4) Atunci când folosirea altor mijloace de imobilizare sau constrângere nu a dat rezultate, polițistul local poate face uz de armă în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în următoarele situații:

a) pentru asigurarea apărării oricărei persoane împotriva unor violențe iminente, prin care se poate provoca moartea sau rănirea gravă ori care constituie amenințare gravă asupra vieții sau integrității corporale a unei persoane;

b) pentru imobilizarea unei persoane care, după comiterea unei infracțiuni prin violență, se opune sau încearcă să fugă, iar rămânerea acesteia în stare de libertate poate pune în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor.

(5) Uzul de armă se face numai după somația: „Poliția, stai!”. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele: „Stai, că trag!”. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în sus, în plan vertical.

(6) În cazul în care, după executarea somației legale, potrivit alin. (5), persoana în cauză nu se supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia.

(7) Uzul de armă, în condițiile și în situațiile prevăzute de alin. (4)-(6), se face în așa fel încât să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se folosește arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morții acestora.

(8) În cazurile de legitimă apărare sau stare de necesitate se pot folosi armele letale de apărare și pază, fără somație, dacă nu există timpul necesar pentru aceasta.

ART. 25

(1) Polițistul local dotat cu arme letale sau neletale de apărare și pază poate face uz de armă în caz de legitimă apărare, stare de necesitate potrivit legii ori pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

 

ART. 26   Fiecare situație în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgență ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul se întocmește în scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
Necesitatea reglementării modului de acțiune al polițistului în anumite situații care pot limita exercitarea unor drepturi și libertăți cetățenești ART. 27

(1) Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 24 și 25:

a) împotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcină și a persoanelor cu semne vizibile de invaliditate, cu excepția cazurilor în care aceștia săvârșesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viața ori integritatea corporală a persoanei;

b) în situațiile în care s-ar primejdui viața altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spațiul aerian sau apele naționale ale unui stat vecin.

(2) Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 24 și 25 pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în condițiile și în situațiile prevăzute de prezenta lege, înlătură caracterul penal al faptei.

(3) Persoanelor rănite li se dă primul ajutor și se iau imediat măsuri pentru acordarea îngrijirilor medicale.

ART. 27

1)  Se interzice folosirea cătușelor sau a altor mijloace de imobilizare, a armelor neletale sau a armelor de foc, precum si a mijloacelor prevazute la art. 44 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilitati si copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane .

2)  Politistul local este obligat sa permita persoanei aflate in spatiul public, impotriva careia sunt folosite catuse sau alte mijloace de imobilizare, sa adopte masuri adecvate pentru acoperirea fetei si a mijloacelor de imobilizare.

3)  Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 24 și 25 pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în condițiile și în situațiile prevăzute de prezenta lege, înlătură caracterul penal al faptei.

4)  Persoanelor rănite li se dă primul ajutor și se iau imediat măsuri pentru acordarea îngrijirilor medicale.

  Capitolul VII – Atribuțiile autorităților administrației publice locale în privința organizării și funcționării poliției locale
ART. 28

(1) La nivelul fiecărei comune, al fiecărui oraș, municipiu și sector al municipiului București unde funcționează poliția locală se organizează și funcționează comisia locală de ordine publică, prin hotărâre a consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, denumită în continuare comisia locală, care este un organism cu rol consultativ.

(2) Comisia locală este constituită, după caz, din: primar, respectiv primarul general în cazul municipiului București, șeful unității/structurii teritoriale a Poliției Române sau reprezentantul acestuia, șeful poliției locale, secretarul unității administrativ-teritoriale și 3 consilieri locali, respectiv consilieri generali în cazul municipiului București, desemnați de autoritatea deliberativă.

(3) Ședințele comisiei locale sunt conduse de primar, respectiv de primarul general în cazul municipiului București.

(4) Modul de funcționare a comisiei locale se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia, adoptat de consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului București.

ART. 29

(1) Comisia locală are următoarele atribuții:

a) asigură cooperarea dintre instituțiile și serviciile publice cu atribuții în domeniul ordinii și al siguranței publice la nivelul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

b) avizează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a poliției locale;

c) elaborează proiectul planului de ordine și siguranță publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, pe care îl actualizează anual;

d) analizează periodic activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice la nivelul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și face propuneri pentru soluționarea deficiențelor constatate și pentru prevenirea faptelor care afectează climatul social;

e) evaluează cerințele specifice și face propuneri privind necesarul de personal al poliției locale;

f) prezintă autorității deliberative rapoarte anuale asupra modului de îndeplinire a prevederilor planului de ordine și siguranță publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În baza concluziilor desprinse din analizele efectuate, propune autorităților administrației publice locale inițierea unor proiecte de hotărâri prin care să se prevină faptele care afectează climatul social.

(2) Secretariatul comisiei locale este asigurat de persoane cu atribuții în acest sens din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului București.

(3) Comisia locală se reunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea primarului/primarului general al municipiului București sau a unei treimi din numărul consilierilor locali/consilierilor generali.

ART. 30

În privința organizării și funcționării poliției locale, autoritatea deliberativă a administrației publice locale are următoarele atribuții:

a) aprobă regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei legi;

b) stabilește, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, procedurile și criteriile pentru organizarea concursului, în vederea ocupării funcției de șef al poliției locale, acolo unde la data intrării în vigoare a prezentei legi nu este ocupată funcția de șef al poliției comunitare, ca urmare a promovării concursului organizat în acest scop;

c) stabilește, în condițiile legii, criterii specifice pentru evaluarea activității poliției locale;

d) aprobă, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru funcționarea poliției locale;

e) analizează, împreună cu comisia locală, activitatea poliției locale, în condițiile legii, și stabilește măsuri de îmbunătățire a activității acesteia;

f) stabilește, la propunerea comisiei locale, măsurile necesare pentru buna funcționare a poliției locale și pentru încadrarea activității acesteia în normele și procedurile stabilite de unitatea de reglementare;

g) aprobă, la propunerea comisiei locale, planul de ordine și siguranță publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

    ART. 31

(1) În privința organizării și funcționării poliției locale, primarul/primarul general al municipiului București are următoarele atribuții:

a) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, ale raporturilor de muncă ale personalului poliției locale, inclusiv ale șefului acesteia, în cazul organizării poliției locale în aparatul propriu de specialitate, și numai pentru șeful poliției locale și adjunctul acestuia, în situația organizării acesteia ca instituție publică de interes local;

b) supune spre aprobare autorității deliberative resursele materiale și financiare necesare desfășurării activității poliției locale;

c) îndrumă, supraveghează, controlează și analizează activitatea poliției locale, ca serviciu public de interes local;

d) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local/Consiliului General al Municipiului București privind organizarea și funcționarea poliției locale;

e) evaluează activitatea poliției locale, potrivit criteriilor specifice stabilite de autoritatea deliberativă a administrației publice locale;

f) prezintă autorității deliberative, anual sau ori de câte ori este necesar, informări privind modul de funcționare a poliției locale;

g) supune spre aprobare autorității deliberative regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale;

h) supune spre aprobare autorității deliberative procedurile și criteriile pentru organizarea concursului în vederea ocupării funcției de șef al poliției locale;

i) organizează periodic consultări cu membrii comunității locale, cu participarea reprezentanților unității/structurii teritoriale a Poliției Române și ai organizațiilor neguvernamentale, cu privire la prioritățile și activitatea poliției locale;

j) primește și soluționează sesizările cu privire la deficiențele constatate în activitatea poliției locale, precum și cu privire la îmbunătățirea activității de pază și menținere a ordinii și liniștii publice;

k) împuternicește, prin dispoziție, polițiștii locali ca agenți constatatori, în oricare dintre situațiile în care această calitate îi este stabilită, prin acte normative, primarului/primarului general al municipiului București.

(2) În cazul poliției locale organizate ca instituție publică de interes local cu personalitate juridică, șeful poliției locale, în condițiile legii, numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului, cu excepția sa și a adjunctului său.

  Capitolul VIII- Dotarea și finanțarea poliției locale
Este necesar a se crea baza legală pentru utilizarea inclusiv a mijloacelor de comunicații și informatică sau a animalelor de serviciu ART. 32

(1) Poliția locală poate deține, administra și/sau folosi, după caz, în condițiile legii, imobile, mijloace de transport personalizate și dotate cu dispozitive de avertizare sonore și luminoase de culoare albastră, mijloace de transport anume destinate transporturilor bunurilor și valorilor dotate potrivit legii, armament, muniție, echipamente și aparatură tehnică specifică, necesare pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

(2) Proprietatea asupra oricăror bunuri materiale din dotarea poliției locale aparține unității administrativ-teritoriale, cu excepția celor închiriate, luate în administrare sau în folosință de la alte entități publice sau private, după caz.

(3) Personalizarea echipamentelor, a mijloacelor, a uniformelor și a însemnelor distinctive ale poliției locale cuprinde obligatoriu denumirea unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pe raza căreia se organizează și funcționează.

 

(1) Poliția locală poate deține, administra și/sau folosi, după caz, în condițiile legii, imobile, mijloace de transport personalizate și dotate cu dispozitive de avertizare sonore și luminoase de culoare albastră, mijloace de transport anume destinate transporturilor bunurilor și valorilor dotate potrivit legii, armament, muniție, sisteme de comunicație și informatică, echipamente și aparatură tehnică specifică și animale de serviciu necesare pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

 

 

 

 

 

 

    (4) Poliția locală poate constitui, în condițiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, dispecerate pentru coordonarea activității personalului și intervenție, cu echipaje proprii, la obiectivele date în competență.
 

 

Reglementările actuale nu asigură temei legal pentru:

–          folosirea camerelor video individuale sau pe autovehiculele din dotare

–          stabilirea regimului legitimației de serviciu, a insignei de polițist local și a modului de evidență al acestora.

ART. 33

(1) Personalul poliției locale este dotat cu uniformă, însemne distinctive și, după caz, cu:

a) arme letale de apărare și pază sau arme neletale destinate pentru autoapărare;

b) mijloace individuale de apărare, intervenție și imobilizare prevăzute la art. 24 alin. (1), în cazul polițiștilor locali, sau cele prevăzute de art. 43*) din Legea nr. 333/2003, republicată, în cazul personalului contractual.

ART. 33

(1) Personalul poliției locale este dotat cu uniformă, legitimație de serviciu și insignă, însemne distinctive și, după caz, cu:

a) arme letale de apărare și pază sau arme neletale destinate pentru autoapărare;

b) mijloace individuale de apărare, intervenție și imobilizare prevăzute la art. 24 alin. (1), în cazul polițiștilor locali, sau cele prevăzute de art. 43*) din Legea nr. 333/2003, republicată, în cazul personalului contractual;

c) camere video individuale sau montate pe autovehiculele din dotare.

d) sisteme de monitorizare GIS instalate pe stațiile radio și mijloacele de deplasare din dotare

(1^1) Legitimația de serviciu este documentul oficial care atestă calitatea de polițist local în activate și va fi folosită în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

(1^2) Insigna de polițist local este însemnul oficial care atestă, alături de legitimația de serviciu prevăzută la alin. 1, calitatea de polițist local în activitate. Elementele de identificare comune sunt seria, care reprezintă identificarea alfabetică a unității administrativ teritoriale și numărul insignei format din 4 cifre care reprezintă //identificarea numerică a polițistului local.

(1^3) Evidența numărului de identificare numerică alocat polițistului local se ține în registrul unic de evidență electronică.

(1^4) Modelul legitimației de serviciu, a insignei de polițist local și a modului de evidență a acesteia, precum și cromatica specifică acestora se stabilesc prin Regulamentul-cadru.

Având în vedere noile condiții pentru accederea în profesia de polițist local care includ probe obligatorii testarea psihologică și examenul medical, precum și rolul și locul în cadrul forțelor sistemului de ordine și siguranță publică, apreciem că structurile de poliție locală pot deține arme și munii în condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru celelalte categorii din cadrul sistemului.     (2) Structurile de poliție locală sunt autorizate să procure și să dețină arme letale de apărare și pază și arme neletale destinate pentru autoapărare, precum și muniția corespunzătoare, pentru înarmarea personalului propriu, în condițiile art. 69*) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată, cu modificările ulterioare.     (2) Structurile de poliție locală sunt autorizate să procure și să dețină arme letale de apărare și pază și arme neletale destinate pentru autoapărare, precum și muniția corespunzătoare, pentru înarmarea personalului propriu, polițiștilor locali cu atribuții în domeniul ordinii publice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată, cu modificările ulterioare, aplicabile structurilor din sistemul de apărarea ordine publică și siguranță națională.

(2^1) Personalul contractual care desfășoară activități de pază și care a urmat cursurile de formare inițială prevăzute la art. 18, ali, 9 și care a fost atestat potrivit prevederilor legii nr. 333/2003 pot fi dotați cu arme letale de apărare și pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfășurării activităților specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 70 și 71**) din Legea nr. 295/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

    (3) Polițiștii locali cu atribuții în domeniul asigurării ordinii și liniștii publice care au obținut certificatul de absolvire a programului de formare inițială prevăzut la art. 18 alin. (1) și (2), precum și personalul contractual care desfășoară activități de pază și care a fost atestat profesional potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003, republicată, pot fi dotați cu arme letale de apărare și pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfășurării activităților specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 70 și 71**) din Legea nr. 295/2004, republicată, cu modificările ulterioare. (3) Dotarea cu armament letal a polițiștilor locali cu atribuții în domeniul ordinii publice care au absolvit cursul de formare inițială prevăzut la art. 18 alin. 9, precum și stabilirea categoriilor de misiuni care impun acest lucru  se face la solicitarea Primarului, în baza unei analize de risc, în funcție de valoarea indicatorilor de criminalitate și a gravității faptelor infracționale, existente la nivelul localității, realizată de structura de poliție locală împreună cu structurile teritoriale ale MAI și SRI competente teritorial.

(3^1) Solicitarea Primarului este adresată Prefectului și structurii teritoriale a Poliției Române în vederea avizării.

(3^2) Structurile de poliție locală care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt dotate cu arme letale  vor reanaliza oportunitatea dotării cu această categorie de armamanent în condițiile prevăzute la alin 3 și 3^1.

(3^3) În condițiile în care în urma rezultatului analizei efectuate în condițiile alin. 3^2, se constată că nu mai este necesară dotarea permanentă cu armament letal, armamentul se retrage și se păstrează conform reglementărilor în vigoare, urmând ca dotarea cu această categorie de armament să se realizeze numai în situațiile în care se impune purtarea acestuia

 

 

 

    (4) Până la completarea prin achiziții proprii a întregului necesar de armament și muniții, dotarea poliției locale cu aceste categorii de mijloace tehnice se poate asigura prin închiriere de la Ministerul Afacerilor Interne, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, sau de la Ministerul Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
legea nu trebuie să îngrădească posibilitatea autorităților administrației publice locale de a decide asupra dotării cu armament, tehnică și echipamente necesare executării serviciului adaptat la condițiile specifice localității

 

 

 

 

 

 

Dotarea cu armament letal nu trebuie să fie obligatorie, aceasta se poate realiza pe baza unei analize de risc specifice situației operative la nivelul localității.

    (5) Prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale se stabilesc, potrivit legii, normele de dotare, categoriile de personal care sunt dotate cu mijloace individuale de apărare, intervenție, imobilizare, armament și muniție, tipurile de arme, portul, modul de păstrare, manipulare, securitate și evidență ale acestora. (5) Prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale se stabilesc normele minime de dotare, categoriile de armament și tehnică, categoriile de personal ce sunt dotate cu mijloace individuale de apărare, intervenție și imobilizare, precum și regulile de păstrare, manipulare, securitate și evidență ale acestora.

(5^1) Tipurile și cantitățile mijloacelor de apărare, intervenție și imobilizare din dotarea poliției locale se stabilesc de autoritățile administrației publice locale stabilesc, în limita bugetului local anual, prin hotărâre a consiliului local.

 

Deși sunt reglementări clare cu privire la elementele ce compun uniforma și dotarea individuală pentru executarea misiunilor, s-au întâlnit situații de încălcare a acestor, nefiind stabilit clar competența verificării acestor reglementări. (5^3) Verificarea modului de respectare a prevederilor legale  regulilor privind portul uniformei și a modului de echipare și dotarea individuală a polițiștilor locali revine șefului ierarhic nemijlocit, iar periodic șefului structurii de poliție locală.
Precizarea se impune a fi făcută pentru a înlătura unele inechități privind salarizarea între diferite structuri de poliție locală. ART. 34

Drepturile salariale ale personalului poliției locale se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului București.

ART. 34

Drepturile salariale ale personalului poliției locale se stabilesc la nivelul funcțiilor publice generale echivalente din aparatul de specialitate al primarului, aferent unității administrativ-teritoriale în care funcționează, respectiv al primarului general al municipiului București.

ART. 35

În afara drepturilor salariale prevăzute la art. 34, polițistul local mai are dreptul și la:

a) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului;

ART. 35

(1) În afara drepturilor salariale prevăzute la art. 34, polițistul local mai are dreptul și la:

a) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului;

b) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii; b) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit prezentei legi;
c) asigurarea de către consiliul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, a asistenței juridice a polițistului local pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale;

d) asigurarea despăgubirilor de viață, de sănătate și de bunuri în condițiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale și în limita bugetului aprobat de consiliul local/Consiliul General al Municipiului București.

c) concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar, concediu de studii, concediu fără plată, concediile medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului, concediu de maternitate, concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și alte drepturi reglementate de legislația în vigoare..

d) bilete de odihnă, tratament şi recuperare etc., în condiţiile stabilite conform reglementărilor legale în vigoare

e) asigurarea de către consiliul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, a asistenței juridice a polițistului local pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale;

f) asigurarea despăgubirilor de viață, de sănătate și de bunuri în condițiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale și în limita bugetului aprobat de consiliul local/Consiliul General al Municipiului București.

Prevederea este necesară pentru a reglementa modul în care se acordă norma de hrană și condițiile în care se actualizează valoarea acesteia.  

 

g) norma de hrană conform Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță naționale, republicată cu modificările și completările ulterioare.

(2) cuantumul normei de hrană prevăzută la alin 1, lit. g se comunică structurii specializate din cadrul MDLPA de către Ministerul Apărării Naționale cu ocazia stabilirii și actualizării acesteia

s-a propus ca variantă și aducerea de modificări la legislația incidentă domeniilor de activitate pentru armonizare oug 195, og 26 etc

    ART. 36

În cazul decesului unui polițist local în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu 3 salarii de bază avute la data decesului.

ART. 37

(1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local beneficiază de protecție specială, în condițiile legii, similară cu a polițistului din cadrul Poliției Române.

(2) Polițistul local și membrii familiei sale au dreptul la protecție, în condițiile legii, din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu.

ART. 38

(1) Polițistului local și personalului contractual din poliția locală, cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și obiectivelor de interes local, li se asigură gratuit uniforma și echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinesc, iar în cazul în care, ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu, li s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, au dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

    (2) Uniforma personalului prevăzut la alin. (1), forma și conținutul însemnelor, precum și ale documentelor de legitimare ale acestuia sunt cele prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

(3) La încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, personalul prevăzut la alin. (1) are obligația de a preda, de îndată, uniforma, însemnele, echipamentul de protecție și documentele de legitimare.

(4) Încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului local din motive imputabile acestuia, în termen de 5 ani de la absolvirea programului de formare inițială prevăzut la art. 18 alin. (1) și (2), atrage plata de către acesta a contravalorii cheltuielilor de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă.

    ART. 39

(1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale poliției locale care funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică se asigură din venituri proprii și subvenții de la bugetul local.

(2) În cazul în care poliția locală se organizează ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general al municipiului București, activitatea acesteia se finanțează integral din bugetul local.

  Capitolul IX – Dispoziții finale și tranzitorii
ART. 40

(1) În vederea operaționalizării structurilor de poliție locală înființate potrivit prevederilor prezentei legi, se pot detașa funcționari publici cu statut special, în condițiile Statutului polițistului***), de la unitățile teritoriale ale Poliției Române, până la ocuparea posturilor, pe o perioadă de până la un an.

(2) Numărul funcționarilor publici cu statut special detașați se stabilește în urma unei analize comune efectuate de unitatea/structura teritorială a Poliției Române și de autoritățile administrației publice locale respective.

(3) Detașarea funcționarilor publici cu statut special se face în baza protocolului încheiat între consiliul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective, respectiv Consiliul General al Municipiului București, și unitatea/structura teritorială a Poliției Române, în conformitate cu prevederile Statutului polițistului.

(4) Atribuțiile funcționarilor publici cu statut special, detașați potrivit alin. (1), se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(5) Funcționarilor publici cu statut special, detașați de la unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române, li se aplică prevederile Statutului polițistului și ale actelor normative care reglementează salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

ART. 41

Poliția locală din unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care aceasta se organizează ca instituție publică de interes local cu personalitate juridică preia, în condițiile legii, patrimoniul actualelor structuri de poliție comunitară.

ART. 42

Bugetul poliției locale se stabilește conform reglementărilor în vigoare și se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative, la propunerea primarului/primarului general al municipiului București.

ART. 43

(1) Poliția locală care are în structură compartimente funcționale cu atribuții în domeniul circulației rutiere încheie protocoale cu administratorul bazei de date, asigură mijloacele tehnice necesare și instruirea personalului destinat acestei activități, în vederea introducerii în baza de date a punctelor de penalizare aplicate ca urmare a constatării unor abateri la regimul circulației rutiere, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Până când compartimentele prevăzute la alin. (1) pun în aplicare măsurile prevăzute la alin. (1), procesele-verbale de constatare a contravențiilor încheiate de polițiștii locali cu atribuții în domeniul circulației rutiere pentru abateri care presupun aplicarea de puncte de penalizare se comunică în termen de 24 de ore, în copie, la unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române, pentru a fi introduse în baza de date, în baza protocolului încheiat între părți. În municipiul București, toate procesele-verbale care cuprind sancțiunile contravenționale complementare, prin aplicarea de puncte de penalizare, în condițiile legislației privind circulația pe drumurile publice, se comunică brigăzii de poliție rutieră, respectiv secțiilor de poliție competente teritoriale, pentru a fi introduse în baza de date.

(3) Structurile de poliție locală desemnează personalul însărcinat cu introducerea punctelor de penalizare în baza de date, care va lucra timp de un an împreună cu persoanele desemnate din cadrul poliției rutiere, în vederea specializării.
 (4) Polițiștii locali specializați în domeniul circulației rutiere își exercită atribuțiile împreună cu structurile specializate ale Poliției Române, pe o perioadă de un an de la data înființării poliției locale în unitatea/subdiviziunea administrative – teritorială respectivă.
    ART. 44

(1) În situația în care primarul/primarul general al municipiului București apreciază că sarcinile ce revin autorităților administrației publice locale pe linie de poliție locală nu sunt îndeplinite corespunzător sau are indicii/sesizări cu privire la încălcarea prevederilor legale de către polițiștii locali, poate solicita prefectului sprijinul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, în vederea efectuării unui control de specialitate.

(2) Controlul asupra activității poliției locale se poate dispune și prin ordin al ministrului afacerilor interne, la inițiativa acestuia, sau, după caz, a prefectului, a directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București ori a inspectorului-șef al inspectoratului de poliție județean, numai după încunoștințarea prealabilă a primarului/primarului general al municipiului București.

(3) Orice control se rezumă strict la asigurarea respectării principiilor constituționale și a legalității specifice. Rezultatele controlului se transmit primarului/primarului general al municipiului București și se prezintă în proxima ședință a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București.

ART. 44^1     (1) Ziua de 21 mai se declară Ziua poliției locale.

(2) Autoritățile administrației publice locale și organizațiile neguvernamentale interesate pot sprijini organizarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acestei zile.

    ART. 45

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

(2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Administrației și Internelor elaborează, cu consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 27 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 20 și 21 referitoare la serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes județean.

 

Comentarii

comentarii