Amendamentele Pro Lex la proiectul legii salarizarii

  1. La 3 lit. „d”, să se completeze la final cu sintagma „conform legii”.

Argumente:

Criteriile stabilite de fiecare ordonator principal de credite pentru evaluarea performanţei profesionale trebuie să fie stabilite în baza unor prevederi legale, şi nu arbitrar, prin voinţa ordonatorilor, în special în cazul administraţiei publice locale.

 

  1. 7 se modifică şi va avea următorul conţinut:

 

Monitorizarea şi controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizează de către Guvern, prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru funcţionarii publici şi prin ordonatorii principali de credite pentru militari şi personalul contractual, după caz.

Argumente:

Legea nr. 188/1999, Art. 22. – (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii:

  1. c)monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
  2. e)elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;

 

  1. 11 alin. (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul conţinut:

(5) Avansarea în gradaţii se face din cinci în cinci ani, în funcţie de vechimea în muncă, cu excepţia gradaţiei I care se acordă după trei ani.

Argumente:

Avansarea în gradaţii din cinci în cinci ani se face la termen, indiferent de calificativele anuale, ca un spor de vechime. Ca tehnică de elaborare a actelor normative, nu se mai impune „de regulă” dacă în alineatul următor se prevede excepţia. „De regulă”, în forma din proiect se poate interpreta că avansarea în gradaţii se poate face şi la o perioadă mai mare de 5 ani.

(8) Pentru acordarea gradaţiei, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate în alte domenii de activitate.

Argumente:

Este posibil ca anumite persoane să fie suspendate din funcţia ocupată şi să lucreze în altă funcţie publică, contractuală bugetară sau nebugetară, sau de demnitate publică alese şi numite şi cele asimilate acestora, drept pentru care nu trebuie să piardă vechimea în muncă necesară acordării gradaţiei următoare.

 

  1. 12 alin. (3) şi (4) – propunem să se elimine.

Argumente:

Perioada tranzitorie la care se face referire a fost instituită cu mult înainte de intrarea în vigoare a noului sistem unitar de salarizare. Durata de 5 ani a fost deja acordată de mai multe ori, prin Legea nr. 284/2010 care a operat de-a lungul acestei durate, până la finele anului 2015, respectiv până la intrarea în vigoare a noii legi.

 

  1. 13 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

(2) Pentru personalul prevăzut la alin. (1), gradaţia se stabileşte conform prezentei legi, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.

Argumente:

Pentru armonizarea cu propunerea formulată la art. 11 şi pentru a elimina o posibilă discriminare faţă de alţi angajaţi care ar putea avea dreptul să-i fie luată în calcul vechimea prin reglementarea în legi speciale.

 

  1. După 15 alin. (1) se introduce alin. (11) cu următorul conţinut:

Sporul acordat pentru munca prestată în condiţiile alin. (1) este de 100 % din salariul de bază.

Argumente:

Apreciem că se impune reglementarea sporului şi nu negocierea. Nu trebuie să existe diferenţe între bugetari ca urmare a negocierilor, iar pe de altă parte, reprezentanţii instituţiilor apreciază că, potrivit Legii nr. 188/1999, prin acord colectiv nu se poate negocia drepturi salariale pentru funcţionarii publici.

Prin trimiterea la negocierea sporului conform Codului Muncii articolul 15 este în contradicţie cu articolul 39 alin. (1).

 

  1. 15 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

(2) Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă, în scris, de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor angajaţilor, potrivit legii.

Argumente:

Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale, poliţiştii nu sunt salariaţi.

 

  1. 16 alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Pentru activitatea desfăşurată în cadrul programului normal de lucru de persoanele cu handicap grav şi accentuat, se acordă un spor de 15% din salariul de bază.

Argumente:

Nu trebuie să existe discriminări în raport cu tipul handicapului.

 

  1. 17 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Pentru persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de bază deţinut se majorează cu 25%

Argumente:

Activitatea desfăşurată de persoanele care aplică viza CFP presupune un grad ridicat de responsabilitate, risc şi dificultate, la care aceste persoane nu ar fi supuse în condiţii normale. Motivarea corespunzătoare a persoanelor cu astfel de responsabilităţi este şi un eficient instrument de luptă anticorupţie, aşa cum a subliniat şi doamna ministru Rovana Plumb în cadrul întâlnirii cu sindicatele reprezentative din 13 iulie 2015. Menţinerea sporului CFP la nivelul de 25%, existent anterior, este o măsură prin care se asigură la un nivel acceptabil raportul de echilibru între responsabilităţi şi recompensă. Problema este cu atât mai profundă în administraţia publică locală – primării – în care ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt persoane alese din comunitate, fără o experienţă anterioară în domeniul fiscal-bugetar, care nu au fost în niciun fel evaluate anterior ocupării funcţiei de demnitate publică, astfel importanţa persoanelor care asigură viza CFP este maximă.

 

  1. 17 alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut:

La stabilirea salariilor de bază ale personalului care beneficia de prevederile art. 227 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. IV din ordonanţa Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 116/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică o majorare salarială de 75%.

Argumente:

Aplicarea majorării trebuie să se facă unitar şi nu trebuie lăsată la aprecierea subiectivă a unor persoane.

 

  1. 17 alin. (4) propunem eliminarea.

Argumente:

Curtea Constituţională prin Decizia nr. 392/02.07.2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 11.09.2014 a constatat neconstituţionalitatea unor articole din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului pentru că au fost încălcate atât prevederile art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului), precum și art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.

 

  1. 18 se modifică şi va avea următorul conţinut;

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară – administraţie, sănătate, învăţământ, justiţie, cultură, diplomaţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.

     Argumente:

Apreciem că se impune stabilirea unui termen de reglementare, astfel încât normă să fie aplicabilă cu celeritate.

 

  1. 19 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 50% din suma salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.

Argumente:

În Anexe sunt prevăzute sporuri al căror cuantum depăşesc procentul de 30%.

 

  1. Propunem eliminarea art. 20.

Argumente:

Practica a demonstrat că, pentru constituirea fondului de premiere cu acest titlu, ordonatorii de credite fie au încălcat anumite drepturi salariale, câştigate, ulterior, de angajaţi în instanţă, fie nu au scos posturi vacante, definitiv sau temporar, la concurs.

 

  1. 23 alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Promovarea în grade sau trepte profesionale, imediat superioare se face prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

  1. a)să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
  2. b)să fi obţinut cel puţin calificativul “bine” la evaluarea anuală a performanţelor individuale în 2 ani de activitate;

Argumente:

Pentru promovare trebuie îndeplinite condiţiile de vechime şi performanţă. Calificativul pentru promovarea funcţionarilor publici şi al funcţionarilor publici cu statut special este „bine”, nu „foarte bine”. Condiţia calificativul „foarte bine” era la momentul existenţei calificativului „excepţional”. Se impune necesitatea luării în calcul a calificativului „bine” de două ori de la ultima promovare, indiferent dacă perioada este de 3 ani consecutivi sau este mai mare întrucât cuprinde şi perioada în care a avut raporturile de serviciu/muncă suspendate (medical, pentru creştere copil, activitate sindicală, demnitar, etc.).

Dacă s-ar menţine expresia „de cel puţin două ori în ultimii trei ani”, ar însemna, ca după încetarea suspendării raporturilor de serviciu/muncă, angajatul să nu beneficieze de perioada de muncă şi de calificativele obţinute de la ultima promovare şi până la data suspendării.

 

  1. Propunem eliminarea art. 23 alin. (8).

Argumente:

Curtea Constituţională prin Decizia nr. 392/02.07.2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 11.09.2014 a constatat neconstituţionalitatea unor articole din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului pentru că au fost încălcate atât prevederile art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului), precum și art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.

 

  1. 27 se elimină.

Argumente:

Salariile de bază prevăzute în anexe sunt ierarhizate şi nu sunt situaţii în care un salariu de bază al unei funcţii să fie mai mare decât salariul de bază al funcţiei ierarhice superioare.

Salariul brut cuprinde şi sporuri specifice condiţiilor de muncă. Sporurile, primele şi indemnizaţiile trebuie acordate independent de salariul brut al funcţiei ierarhic superioare.

Articolul este în contradicţie cu principiile legii salarizării.

 

  1. 28 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Contestaţia poate fi depusă în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

Argumente:

Termenul de 15 zile este prea mic, iar termenul de 30 de zile este termenul general de formulare a unei plângeri prealabile.

 

  1. La articolul 28 propunem introducerea alin. (5) cu următorul conţinut:

Regulile speciale de procedură sunt cele prevăzute în Codul muncii la titlul XII capitolul III.

Argumente:

 Codul muncii la titlul XII capitolul III Art. 270. – Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbrul judiciar.

   Art. 271. – (1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.

   (2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

   (3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.

   Art. 272. – Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

   Art. 273. – Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.

   Art. 274. – Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept.

   Art. 275. – Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Fiind vorba de litigii având ca obiect drepturi de natură salarială, este normal ca acestea să aibă acelaşi reguli de procedură ca şi cele prevăzute de codul muncii pentru ceilalţi salariaţi.

Regulile speciale de procedură nu schimbă competenţa instanţelor de judecată.

 

  1. 29 – propunem eliminarea.

Argumente:

Articolul a căzut în desuetudine. Perioada tranzitorie la care se face referire a fost instituită înainte de intrarea în vigoare a noului sistem unitar de salarizare. Durata de 5 ani a fost deja acordată prin Legea nr. 284/2010.

 

  1. Propunem reformularea articolului 33 prin prevederea expresă a etapelor de aplicare.

Argumente:

Menţinerea prevederii din proiect, menţine provizoratul şi incertitudinea, nu schimbă cu nimic situaţia creată din 2010 până în prezent. La şedinţa cu sindicatele ni s-a comunicat faptul că legea se aplică în trei etape: 01.01.2016, 01.07.2016 şi în 2017 (fără a se preciza data).

 

  1. La art. 34 propunem eliminarea alin. (3):

Argumente:

Conform acestui articol, începând cu 1 ianuarie 2016, salariile de bază/soldele funcţiei/salariile funcţiei / indemnizaţiile de încadrare sunt cele prevăzute în anexele la lege. Totodată, începând cu aceeaşi dată, în situaţia în care aceste drepturi astfel cum au fost acordate în luna decembrie 2015 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la lege, se menţin în plată la nivelul aferent lunii decembrie 2015. Menţinerea alin. (3) al acestui articol ar contrazice prevederile primului alineat, astfel că acest alineat trebuie eliminat.

Nu ar fi echitabil şi oportun ca salariile mari, peste nivelul celor propuse în grilă, să fie menţinute la aceste niveluri, în timp ce salariile foarte mici să rămână cu mult sub nivelul prevăzut în grilă, chiar şi după aplicarea unei creşteri nesemnificative.

 

  1. La Anexa I, Capitolul I lit. A, pct. II, lit. c) trebuie prevăzută şi funcţia specifică de poliţist local.

Argumente:

Legea nr. 155/2010 prevede funcţia de poliţist local ca fiind funcţie publică specifică.

 

  1. La punctul 3 al notei din anexa I, se modifică şi va avea următorul conţinut:

Pentru compensarea activităţii specifice salariul de al poliţiştilor locali se majorează cu 10%, prin act administrativ al ordonatorului de credite.

Argumente:

Poliţia comunitară a devenit locală prin Legea nr. 155/2010, iar atribuţiile autorităţii publice locale legate de disciplina în construcţii au fost preluate de poliţia locală. La punctul 2 din notă se prevede o majorare de 10%. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că poliţiştii locali din domeniul ordinii publice şi rutier, desfăşoară activităţi complementare celor desfăşurate de poliţiştii din Poliţia Română, uneori în echipe mixte cu aceştia.

 

  1. După punctul 3 al notei din anexa I, se introduce punctul 4 cu următorul conţinut:

Pentru compensarea activităţii specifice salariul de al poliţiştilor locali se majorează cu 7,5%, prin act administrativ al ordonatorului de credite.

Argumente:

În cadrul Poliţiei locale există funcţii publice specifice de poliţişti locali, funcţionari publici cu funcţii generale şi personal contractual. Prevederea se referă la funcţionari publici cu funcţii generale.

 

  1. La Anexa I, Capitolul I lit. B, art. 4 se modifică şi va avea următorul conţinut:

Funcţionarii publici care au absolvit studii universitare cu diplomă de licenţă, în domeniul de activitate al autorităţii sau instituţiei publice, încadraţi pe funcţii publice cu un nivel de studii medii, se numesc, în condiţii legii, într-o funcţie publică de execuţie care să-i asigure cel puţin salariul de bază avut din clasa corespunzătoare studiilor absolvite, păstrându-şi gradaţia avută la data promovării.

Argumente:

Armonizare cu legislaţia specifică funcţionarilor publici.

 

  1. La Anexa I, Capitolul I lit. B, după art. 7 se introduce art. 8 cu următorul conţinut:

Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi funcţionarilor publici care se află în situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Argumente:

Pentru a menţine tratamentul egal cu cei din sectorul de apărare.

 

  1. La Anexa I, Capitolul I lit. B, după art. 8 se introduce art. 9 cu următorul conţinut:

Personalul vamal care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierelor beneficiază de un spor de frontieră de 20% calculat la salariul de bază.

Argumente:

Acest drept este prevăzut în OUG nr. 10/2004, art. 12, alin. 2. De un astfel de spor beneficiază şi poliţiştii de frontieră.

 

  1. La Anexa I, Capitolul II lit. A, pct. II, lit. b), punctul 3 din nota se modifică şi va avea următorul conţinut:

Pentru compensarea activităţii specifice salariul de al poliţiştilor locali se majorează cu 10%, prin act administrativ al ordonatorului de credite.

Argumente:

Poliţia comunitară a devenit locală prin Legea nr. 155/2010, iar atribuţiile autorităţii publice locale legate de disciplina în construcţii au fost preluate de poliţia locală. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că poliţiştii locali din domeniul ordinii publice şi rutier, desfăşoară activităţi complementare celor desfăşurate de poliţiştii din Poliţia Română, uneori în echipe mixte cu aceştia.

 

  1. La Anexa I, Capitolul II lit. A, pct. III, lit. b) pct. 4 din nota se modifică şi va avea următorul conţinut:

Pentru compensarea activităţii specifice salariul personalului contractual din cadrul Poliţiei locale se majorează cu 7,5%, prin act administrativ al ordonatorului de credite.

Argumente:

În cadrul Poliţiei locale există funcţii publice specifice de poliţişti locali, funcţionari publici cu funcţii generale şi personal contractual. Anexa se referă la personalul contractual.

 

Nota:

Intalnirea cu reprezentantii ministerului muncii pentru discutarea amendamentelor a fost amanata pentru sfarsitul lunii august.

Pana la aceasta data nu a avut loc intalnirea cu reprezentantii sindicatelor din domeniul ordinii publice.

Propunerile de amendamente nu vizeaza in acest moment si anexele cu salariile.

Astazi a avut loc o sedinta la nivelul federatiilor sindicale din ramura administratie si s-a convenit un punct de vedere comun pentru a fi sustinut la Ministerul Muncii.

Proiect lege salarizare

Comentarii

comentarii