Legea nr 360/2002 privind statutul politistului actualizata la data de 10.09.2016

Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

    ___________
Nota IndacoText actualizat la data de 10.09.2016. Actul include modificările din următoarele acte:
– O.U.G. nr. 89/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 715 din 14/10/2003.
– O.U.G. nr. 102/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1083 din 22/11/2004.
– Legea nr. 101/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 346 din 20/04/2004.
– Legea nr. 562/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1169 din 09/12/2004.
– Legea nr. 281/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 01/07/2003.
– O.U.G. nr. 153/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 769 din 17/11/2008.
– Legea nr. 133/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 448 din 27/06/2011.
– O.U.G. nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 06/09/2011.
– O.U.G. nr. 107/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 861 din 07/12/2011.
– O.U.G. nr. 66/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 383 din 27/06/2013.
– Legea nr. 255/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14/08/2013.
– Decizia nr. 392/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 11/09/2014.
– Legea nr. 81/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 266 din 21/04/2015.
– Decizia nr. 637/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 906 din 08/12/2015.
– O.U.G. nr. 3/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 144 din 25/02/2016.
– Decizia nr. 172/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 315 din 25/04/2016.
– O.U.G. nr. 21/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 459 din 21/06/2016.
– Decizia nr. 244/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 469 din 23/06/2016.
– Legea nr. 152/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 540 din 19/07/2016.

    ___________
Nota IndacoPus în aplicare prin:
– Hotărârea nr. 1578/2002 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 28 din 20/01/2003.
– Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 877 din 05/12/2002.
– Hotărârea nr. 677/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 432 din 19/06/2003.
– Hotărârea nr. 65/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 07/02/2003.
– Hotărârea nr. 66/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 99 din 18/02/2003.
– Hotărârea nr. 125/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 109 din 20/02/2003.
– Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 99 din 18/02/2003.
– Hotărârea nr. 284/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 19/04/2005.
– Hotărârea nr. 1083/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 657 din 18/09/2008.
– Ordinul nr. 9/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 154 din 12/03/2009.
– Ordinul nr. 172/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 500 din 20/07/2012.
– Ordinul nr. 35/2014 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din 19/03/2014.
– Hotărârea nr. 725/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 11/09/2015.
– Anexă publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 702 din 09/09/2016.

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

   CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

 

   Art. 1. – (1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.
   (2) Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.
   (3) Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.
   Art. 2. – (1) Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
   (2) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.
   Art. 3. – Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.
   Art. 4. – (1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.
   Art. 5. – Şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
   Art. 6. – Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
   Art. 7. – Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

 

   CAPITOLUL II
Cariera poliţistului

 

   SECŢIUNEA 1
Selecţionarea şi pregătirea poliţiştilor

 

   Art. 8. – Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
   Art. 9. – (1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   (21) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcţiilor de execuţie vacante pot fi reîncadrate ca poliţişti persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. b), d) –f) şi j), care au studii corespunzătoare cerinţelor postului şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (22) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru reducerea deficitului de poliţişti în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de poliţist, persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.
    ___________
    Alineatul (2^2) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (4) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile alin. (21), (22) şi (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   Art. 10. – (1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
   a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
   c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist.
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (2) În primul an de activitate, poliţistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră în instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
CAPITOLUL II Formarea iniţială a poliţistului
Art. 4. – (1) Formarea iniţială a poliţistului, în context formal, reprezintă învăţarea organizată şi structurată realizată într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită şi finalităţi educative prestabilite exprimate în cunoştinţe şi/sau competenţe dobândite şi certificate instituţional.
(2) Formarea iniţială, în context formal, cuprinde:
a) programe universitare de licenţă sau postliceale, realizate în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii;
b) cursuri pentru iniţierea în carieră, realizate în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.
Art. 5. – (1) Cursul pentru iniţierea în carieră se adresează poliţiştilor care au dobândit acest statut profesional, în următoarele situaţii:
a) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare şi securitate naţională, în calitate de specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului;
b) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante, de poliţist, a persoanelor cu studii corespunzătoare cerinţelor postului.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră trebuie promovat în primul an de activitate, perioadă maximă prevăzută pentru încheierea formării iniţiale a poliţistului.
(3) Cursul pentru iniţierea în carieră se desfăşoară, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă şi are o durată de cel puţin:
a) 4 săptămâni -160de ore, din care minimum 120 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a);
b) 3 luni – 480 de ore, din care minimum 360 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b).
(4) În situaţia în care cursul pentru iniţierea în carieră se organizează în sistem modular, durata acestuia se prelungeşte până la asigurarea minimului orelor de curs prevăzut la alin. (3) lit. a) sau, după caz, lit. b).
Art. 6. – (1) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară potrivit categoriei de personal, în grupe cuprinse între 7 şi 30 de cursanţi.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de formare profesională specializate din structura inspectoratelor generale/similare de către Institutul de Studii pentru Ordine Publică şi centrele de perfecţionare a pregătirii personalului din subordinea DGMRU, pentru aparatul central al MAI şi inspectoratele generale/similare fără instituţii proprii de formare profesională specializate sau pentru situaţiile în care la nivelul inspectoratelor generale/similare nu se întruneşte numărul minim de cursanţi.
(3) Curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră se întocmesc de instituţiile de formare profesională specializate organizatoare, se avizează de inspectoratul general/similar în calitate de beneficiar şi se aprobă de DGMRU.
(4) Ponderea tematicilor în curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră este stabilită procentual din orele de curs pe unităţi de competenţă cheie/generale/specializate, astfel:
a) pentru cursul de cel puţin 4 săptămâni: 20/50/30;
b) pentru cursul de cel puţin 3 luni: 20/30/50.
(5) Cursul pentru iniţierea în carieră se promovează prin certificarea tuturor competenţelor la cursanţii cu o frecvenţă de minimum 75% a fiecărei unităţi de competenţă şi care dovedesc că le-au dobândit la nivelul indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate solicitate prin curricula.
(6) Competenţa nepromovată poate fi susţinută ulterior, la data stabilită de instituţia de învăţământ. Susţinerea reverificărilor este în responsabilitatea poliţistului.
(7) Poliţistul nu poate urma niciun program din cadrul formării continue în cadrul MAI fără promovarea formării iniţiale.
Art. 7. – Rezultatele obţinute la cursul de iniţiere în carieră se valorifică în mod corespunzător de către tutorele profesional, atunci când perioada cursului se suprapune cu perioada de tutelă profesională.
CAPITOLUL V Angajamente încheiate de către poliţistul care urmează programe de formare profesională iniţială sau continuă
Art. 43. – (1) Candidatul admis în instituţiile de formare profesională iniţială, pentru care MAI suportă cheltuieli aferente şcolarizării, este obligat să încheie, în cel mult 15 zile de la data începerii cursurilor, un angajament că va lucra în cadrul acestei instituţii, pentru o perioadă de 10 ani de la data naşterii raportului de serviciu.
(2) Angajamentul prevăzut la alin. (1) se completează la instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI sau, după caz, la structurile de resurse umane din unităţile MAI care au efectuat recrutarea, şi se introduc în dosarul personal.
Art. 44. – (1) Poliţistul care urmează, în ţară sau în străinătate, un program de formare profesională continuă finanţat din bugetul MAI sau un curs de iniţiere în carieră, ori care primeşte în această perioadă drepturi salariale şi/sau alte drepturi materiale şi băneşti pentru participarea la astfel de programe/cursuri, este obligat să se angajeze, în scris, înainte de începerea acestora, că va lucra în cadrul instituţiei după finalizarea programului/cursului, o perioadă stabilită după cum urmează:
Durata formării profesionale Perioada de angajament
a) între 8 şi 27 de zile 1 an
b) între 28 şi 60 de zile 2 ani
c) între 61 şi90 de zile 3 ani
d) 91 de zile sau mai mult 5 ani
(2) În situaţia în care poliţistul beneficiază de mai multe programe de formare profesională continuă într-un an calendaristic, perioada de angajament se calculează prin cumularea perioadei rămase din angajamentele precedente cu perioada aferentă programului de formare profesională la care participă.
(3) La stabilirea perioadei de angajament se ia în calcul numai numărul total de zile de pregătire desfăşurate cu scoatere din activitate.
(4) Refuzul de a semna angajamentul determină atrage neparticiparea la program/curs şi, după caz, răspunderea juridică, potrivit legii.
Art. 45. – Elevul, studentul sau poliţistul îndepărtat sau care întrerupe din motive imputabile frecventarea programelor/cursurilor sau nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie cheltuielile efectuate de MAI pe timpul şcolarizării/desfăşurării programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.
CAPITOLUL I Prevederi generale
Art. 1. – DGMRU coordonează sistemul general de formare profesională şi managementul carierei poliţiştilor, în acord cu prevederile legale în domeniu.
Art. 2. – (1) Formarea profesională are ca scop dobândirea şi menţinerea statutului profesional de poliţist prin dezvoltarea de competenţe în domenii de activitate sau calificări specifice MAI.
(2) Formarea profesională reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate pe parcursul carierei, pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor postului prin:
a) menţinerea şi dezvoltarea competenţelor certificate sau dobândirea de noi competenţe profesionale;
b) evoluţia în cariera profesională pe linie de specialitate;
c) evoluţia în cariera profesională prin schimbarea categoriei;
d) obţinerea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii.
(3) Formarea profesională a poliţistului se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale în cadrul unui sistem articulat de pregătire, care cuprinde formarea iniţială şi formarea continuă.
Art. 3. – (1) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor la numirea în prima funcţie de poliţist şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, în cadrul instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională – Învăţământ universitar de licenţă sau postliceal, ori prin cursuri pentru iniţierea în carieră în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, după caz;
b) în context nonformal, prin exercitarea tutelei profesionale în vederea definitivării în profesie, în perioada de probă sau de stagiu, după caz;
c) în context informal, la locul de muncă, prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului, sub îndrumare, în perioada tutelei profesionale.
(2) Formarea continuă este ulterioară formării iniţiale, se organizează pentru dezvoltarea carierei profesionale a poliţiştilor definitivaţi în profesie, respectiv a celor care au promovat cursul pentru iniţierea în carieră şi perioada de stagiu/probă, după caz, şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, prin cursuri şi programe formative în cadrul instituţiilor de învăţământ sau desfăşurate de furnizori de pregătire profesională autorizaţi;
b) în context nonformal, prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI, fără scoatere de la locul de muncă, pe post;
c) în context informal, la locul de muncă, prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului.
(3) Poliţistul care participă la examene şi/sau cursuri pentru dezvoltarea carierei, cu scoatere de la locul de muncă, se consideră în misiune pe perioada frecventării acestora, potrivit planului de învăţământ, respectiv graficului de examinare, indiferent de forma de desfăşurare şi contextul de realizare a învăţământului.
   (21) Cursurile pentru iniţierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit specificului funcţiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne şi au o durată de cel puţin:
   a) 3 luni, pentru poliţistul care a dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (22);
   b) 4 săptămâni, pentru poliţistul care a dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (3).
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
CAPITOLUL II Formarea iniţială a poliţistului
Art. 4. – (1) Formarea iniţială a poliţistului, în context formal, reprezintă învăţarea organizată şi structurată realizată într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită şi finalităţi educative prestabilite exprimate în cunoştinţe şi/sau competenţe dobândite şi certificate instituţional.
(2) Formarea iniţială, în context formal, cuprinde:
a) programe universitare de licenţă sau postliceale, realizate în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii;
b) cursuri pentru iniţierea în carieră, realizate în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.
Art. 5. – (1) Cursul pentru iniţierea în carieră se adresează poliţiştilor care au dobândit acest statut profesional, în următoarele situaţii:
a) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare şi securitate naţională, în calitate de specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului;
b) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante, de poliţist, a persoanelor cu studii corespunzătoare cerinţelor postului.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră trebuie promovat în primul an de activitate, perioadă maximă prevăzută pentru încheierea formării iniţiale a poliţistului.
(3) Cursul pentru iniţierea în carieră se desfăşoară, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă şi are o durată de cel puţin:
a) 4 săptămâni -160de ore, din care minimum 120 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a);
b) 3 luni – 480 de ore, din care minimum 360 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b).
(4) În situaţia în care cursul pentru iniţierea în carieră se organizează în sistem modular, durata acestuia se prelungeşte până la asigurarea minimului orelor de curs prevăzut la alin. (3) lit. a) sau, după caz, lit. b).
Art. 6. – (1) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară potrivit categoriei de personal, în grupe cuprinse între 7 şi 30 de cursanţi.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de formare profesională specializate din structura inspectoratelor generale/similare de către Institutul de Studii pentru Ordine Publică şi centrele de perfecţionare a pregătirii personalului din subordinea DGMRU, pentru aparatul central al MAI şi inspectoratele generale/similare fără instituţii proprii de formare profesională specializate sau pentru situaţiile în care la nivelul inspectoratelor generale/similare nu se întruneşte numărul minim de cursanţi.
(3) Curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră se întocmesc de instituţiile de formare profesională specializate organizatoare, se avizează de inspectoratul general/similar în calitate de beneficiar şi se aprobă de DGMRU.
(4) Ponderea tematicilor în curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră este stabilită procentual din orele de curs pe unităţi de competenţă cheie/generale/specializate, astfel:
a) pentru cursul de cel puţin 4 săptămâni: 20/50/30;
b) pentru cursul de cel puţin 3 luni: 20/30/50.
(5) Cursul pentru iniţierea în carieră se promovează prin certificarea tuturor competenţelor la cursanţii cu o frecvenţă de minimum 75% a fiecărei unităţi de competenţă şi care dovedesc că le-au dobândit la nivelul indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate solicitate prin curricula.
(6) Competenţa nepromovată poate fi susţinută ulterior, la data stabilită de instituţia de învăţământ. Susţinerea reverificărilor este în responsabilitatea poliţistului.
(7) Poliţistul nu poate urma niciun program din cadrul formării continue în cadrul MAI fără promovarea formării iniţiale.
Art. 7. – Rezultatele obţinute la cursul de iniţiere în carieră se valorifică în mod corespunzător de către tutorele profesional, atunci când perioada cursului se suprapune cu perioada de tutelă profesională.
   (3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi persoanele care urmează să ocupe funcţiile de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (4) Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 2
Recrutarea poliţiştilor
Secţiunea 1 Dispoziţii generale cu privire la recrutare
Art. 1. – (1) Recrutarea pentru admiterea în instituţiile de învăţământ are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund condiţiilor legale şi criteriilor specifice în vederea formării profesionale iniţiale a poliţiştilor.
(2) Recrutarea din sursă internă în vederea ocupării posturilor vacante are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund cerinţelor postului, din rândul personalului încadrat în unitatea în care este prevăzut postul sau în alte unităţi ale MAI.
(3) Recrutarea în vederea reîncadrării are drept scop identificarea şi atragerea persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (21) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care au studii corespunzătoare cerinţelor postului vacant şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
(4) Recrutarea în vederea încadrării directe are drept scop identificarea şi atragerea persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante.
(5) Recrutarea în vederea transferului are drept scop identificarea şi atragerea personalului din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care îndeplineşte condiţiile legale şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante.
Secţiunea a 2-a
Organizarea şi desfăşurarea recrutării candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor
Art. 2. – (1) DGMRU coordonează şi monitorizează activitatea de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ.
(2) La începutul fiecărui an calendaristic, DGMRU comunică inspectoratelor generale/similare şi celorlalte structuri beneficiare cifrele de şcolarizare stabilite pentru fiecare instituţie de învăţământ.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a recrutării candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ se stabileşte prin dispoziţie-cadru a directorului general al DGMRU.
(4) Anual, prin dispoziţie a directorului general al DGMRU sunt stabilite aspecte procedurale cu privire la recrutarea candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ.
Art. 3. – Recrutarea candidaţilor pentru participarea la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ se realizează de către unităţile/compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare stabilite prin dispoziţia-cadru prevăzută la art. 2 alin. (3).
Art. 4. – Compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare desfăşoară, în principal, următoarele activităţi:
a) identifică şi aplică metode şi tehnici de publicitate în vederea atragerii potenţialilor candidaţi pentru admiterea în instituţiile de învăţământ;
b) prezintă persoanelor interesate oferta de formare a instituţiilor de învăţământ şi/sau traseul carierei absolvenţilor acestor instituţii;
c) orientează candidaţii spre instituţiile de învăţământ şi îi consiliază cu privire la potenţialul lor viitor profesional;
d) verifică existenţa documentelor necesare constituirii dosarului de recrutare, cu respectarea cerinţelor de formă şi conţinut;
e) solicită efectuarea verificărilor în evidenţele Poliţiei Române şi ale Serviciului Român de Informaţii cu privire la persoana candidatului;
f) întocmesc dosarele de recrutare pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare şi care au depus documentele necesare în perioada destinată activităţilor de înscriere la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ;
g) întocmesc tabelele nominale cuprinzând candidaţii care participă la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, pe suport hârtie şi în format electronic;
h) după caz, transmit instituţiilor de învăţământ dosarele de recrutare şi tabelele nominale cuprinzând candidaţii care participă la concursul de admitere;
i) completează cu documente specifice dosarele de recrutare ale candidaţilor declaraţi “admis”;
j) efectuează, în volum complet, activităţile de cunoaştere a candidaţilor declaraţi “admis”, materializând rezultatul acestora în Nota de cunoaştere;
k) transmit instituţiilor de învăţământ ale MAI, dosarele de recrutare completate, precum şi fişele de personal ale candidaţilor declaraţi “admis” la forma de învăţământ cu frecvenţă/cu frecvenţă redusă şi propun, după caz, înmatricularea/neînmatricularea/exmatricularea în/din instituţia de învăţământ;
l) restituie candidaţilor declaraţi “respins”, la solicitarea acestora, pe bază de semnătură, documentele personale din dosarele de recrutare;
m) comunică, în scris, candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare, motivul/motivele respingerii cererii de înscriere la concurs, respectiv al/ale îndepărtării/exmatriculării.
Art. 5. – (1) În vederea participării la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, candidaţii parcurg următoarele etape premergătoare desfăşurării concursului:
a) completează cererea-tip de înscriere la concurs şi declaraţia prin care confirmă luarea la cunoştinţă despre condiţiile legale, criteriile specifice, celelalte condiţii de organizare a concursului şi măsurile care vor fi luate în cazul neîndeplinirii acestora şi îşi exprimă acordul pentru efectuarea verificărilor specifice;
b) depun la dosarul de recrutare, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a concursului, documentele necesare potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Anexa nr. 3 la ordin.
(2) Pentru a fi înmatriculaţi în anul I de studii, candidaţii declaraţi “admis” în instituţiile de învăţământ superior ale MAI, cu excepţia celor care au absolvit studiile liceale în anul participării la concursul de admitere în instituţia de învăţământ superior, trebuie să depună la secretariatul instituţiei de învăţământ superior, odată cu cererea de înmatriculare, dovada achitării contravalorii studiilor superioare de lungă durată, studiilor universitare de licenţă sau echivalente acestora, în situaţia în care au beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui astfel de program de studii universitare finanţate de la bugetul de stat, sau, după caz, o declaraţie din care să rezulte că nu au beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat pentru un alt program de studii universitare de licenţă sau echivalent.
(3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc în dispoziţia-cadru a directorului general al DGMRU prevăzută la art. 2 alin. (3).
Secţiunea a 3-a Condiţii legale şi criterii specifice de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ
Art. 6. – (1) Condiţiile legale de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor sunt următoarele:
a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;
f) să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;
g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist;
h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.
(2) Aptitudinea/inaptitudinea prevăzută la alin. (1) lit. d) se constată de structurile de specialitate ale MAI, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv. Evaluarea psihologică se susţine înaintea examinării medicale.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. f) se face cu diplomă sau cu adeverinţă care îndeplineşte condiţiile de valabilitate, din care să rezulte faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat.
(4) Criteriile specifice pentru recrutarea candidaţilor prevăzuţi la alin. (1) la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, forma de învăţământ cu frecvenţă, sunt următoarele:
a) să aibă înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile; candidaţii pentru instituţiile de formare a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie de frontieră pentru specializarea marină trebuie să aibă înălţimea de minimum 1,60 m;
b) să nu aibă semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;
c) să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;
d) să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ.
(5) Verificarea îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (4) lit. a) şi b) se realizează cu ocazia examinării medicale.
(6) Pentru admiterea în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, altele decât cele din subordinea MAI, pe locurile rezervate MAI, candidaţii trebuie să îndeplinească, după caz, şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de acestea.
(7) Candidaţii care au fost declaraţi “admis” la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(8) Agenţii de poliţie care se înscriu la concursul de admitere pe locurile aprobate la programul de studii universitare de licenţă “Ordine şi siguranţă publică” din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, potrivit locurilor aprobate pentru MAI şi repartizate unităţilor de poliţie beneficiare, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), precum şi următoarele criterii specifice de recrutare:
a) la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor MAI, în calitate de agent de poliţie, subofiţer sau maistru militar;
b) au obţinut calificativul de cel puţin “bine”, la ultima evaluare anuală;
c) nu sunt puşi la dispoziţie ori nu sunt suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau ale art. 2725 lit. a) şi b) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
d) nu sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
(9) Dacă până la momentul înmatriculării intervine una dintre situaţiile prevăzute la alin. (8) lit. c) şi d), înmatricularea nu se realizează.
Secţiunea a 4-a Condiţii legale şi cerinţe de ocupare a posturilor prevăzute pentru încadrarea în funcţii de poliţist prin reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
Art. 7. – (1) Condiţiile legale de recrutare pentru încadrarea în funcţii de poliţist prin reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt următoarele:
a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
f) îndeplinesc condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului;
g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist;
h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.
(2) Candidaţii care au fost declaraţi “admis” la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute a fi încadrate cu poliţişti prin reîncadrare ca poliţist sau încadrare directă, nu trebuie să aibă, la încadrare, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(3) Nu pot fi recrutate în vederea reîncadrării ca poliţist, persoanele care se află în următoarele situaţii:
a) le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. a), c), g) -i), k), l) şi n) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
b) nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 6 alin. (4) lit. b);
c) prin reîncadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă;
d) prin reîncadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mari decât gradele profesionale maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs.
(4) Nu pot fi recrutate în vederea încadrării directe ca poliţist, persoanele care se află în următoarele situaţii:
a) nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 6 alin. (4) lit. a), cu excepţia candidaţilor recrutaţi în vederea încadrării directe pe posturi didactice, posturi prevăzute cu specialităţi medicale, precum şi sportivii de performanţă;
b) nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 6 alin. (4) lit. b);
c) prin încadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă;
d) prin încadrare, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate dobândesc grade profesionale mai mari decât gradele profesionale maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs.
(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), prevederile art. 6 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(6) Verificarea cerinţelor prevăzute la alin. (3) lit. b) şi alin. (4) lit. a) şi b) se realizează cu ocazia examinării medicale.
Art. 8 – Prevederile art. 4 se aplică în mod corespunzător şi compartimentelor de resurse umane care desfăşoară activităţi de recrutare a personalului în vederea ocupării prin concurs a posturilor de conducere vacante, respectiv a posturilor de execuţie vacante prin trecere în corpul ofiţerilor de poliţie, reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, după caz.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 3
Selecţionarea poliţiştilor
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Secţiunea 1
Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI, pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor
Art. 1. – (1) Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ postliceal ale MAI pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor se face potrivit metodologiei-cadru privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI, elaborată de DGMRU, metodologiei specifice întocmite de inspectoratul general beneficiar, precum şi pe baza reglementărilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
(2) Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” se face potrivit metodologiei elaborate de această instituţie, cu acordul inspectoratelor generale beneficiare şi cu avizul DGMRU.
Secţiunea a 2-a Selecţionarea candidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante
Art. 2. – Postul vacant se ocupă de poliţistul care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului.
Art. 3. – (1) Postul de execuţie vacant se ocupă în condiţiile art. 2734 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Concursurile sau examenele prevăzute la art. 2734 lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se organizează cu aprobarea ministrului afacerilor interne. Aprobarea este valabilă pe parcursul exerciţiului bugetar anual în care a fost acordată.
Art. 4. – Postul de conducere vacant se ocupă în condiţiile art. 2735 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5. – În situaţia în care s-a demarat procedura de concurs, până la finalizarea acesteia, postul vacant nu mai poate fi ocupat prin nicio altă modalitate.
CAPITOLUL II Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, constituirea şi atribuţiile comisiilor şi subcomisiilor
Secţiunea 1
Dispoziţii generale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante
Art. 6. – Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se organizează exclusiv pentru posturile finanţate.
Art. 7. – (1) Pentru ocuparea posturilor vacante de conducere sau de execuţie, concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a structurii/structurilor în care se regăsesc posturile.
(2) Concursul se poate organiza şi pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate.
(3) Atunci când s-a stabilit ocuparea mai multor posturi vacante, prin trecerea agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie, reîncadrare ca poliţist sau încadrare directă, inspectorul general/similar poate dispune organizarea concursului, în sistem centralizat, după caz:
a) la nivelul unităţilor teritoriale în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de execuţie pentru care se organizează concurs;
b) la nivelul inspectoratului general/similar, de regulă, în instituţiile de învăţământ ale MAI ori în cadrul altor instituţii din afara MAI.
Secţiunea a 2-a Constituirea comisiilor şi subcomisiilor
Art. 8. – (1) În vederea ocupării prin concurs a posturilor vacante din unitatea în al cărei stat de organizare sunt prevăzute posturile, se constituie, de regulă, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2) În situaţia prevăzută la art. 7 alin (3) lit. a), activitatea comisiilor de concurs şi comisiilor de soluţionare a contestaţiilor este coordonată de o comisie centrală de concurs, constituită la nivelul inspectoratului general/similar.
(3) În situaţia prevăzută la art. 7 alin (3) lit. b), comisiile de concurs şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor se constituie la nivelul inspectoratului general/similar. În acest caz, la nivelul unităţilor teritoriale cu competenţă de gestiune a resurselor umane, în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de execuţie, sau care asigură din punct de vedere al gestiunii resurselor umane structurile în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile pentru care se organizează concurs, se constituie comisii de recrutare.
(4) În cadrul comisiei de concurs, în raport de numărul şi complexitatea probelor, precum şi de numărul de candidaţi, se pot constitui subcomisii, până la susţinerea primei probe/probei de concurs, prin ordin/dispoziţie, la propunerea motivată a preşedintelui acestei comisii.
(5) Comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia centrală de concurs şi comisia de recrutare dispun de un secretar.
Art. 9. – (1) Comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia centrală de concurs şi subcomisiile se alcătuiesc dintr-un număr impar de membri. Unul dintre membri are calitatea de preşedinte.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) se alcătuiesc din persoane care nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi care nu au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv, cu oricare dintre candidaţi.
(3) Membrii comisiei de concurs şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs. Cel puţin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(4) În cazul în care în unitatea în care organizează concurs nu există persoane care deţin studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs, din comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor fac parte specialişti de la eşalonul superior sau, cu aprobarea acestuia, de la altă unitate a MAI sau/şi din afara MAI.
(5) Calitatea de membru al comisiei de concurs este incompatibilă cu cea de membru al comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Calitatea de membru al comisiei de concurs este compatibilă cu cea de membru al subcomisiei.
(6) După terminarea înscrierilor, membrii comisiei de concurs, comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi ai comisiei centrale de concurs, secretarii acestora, precum şi membrii subcomisiilor completează o declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă că nu au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre candidaţi.
(7) Înainte de începerea activităţii, membrii comisiei de concurs şi ai comisiei centrale de concurs, precum şi secretarul acestora completează un angajament cu privire la păstrarea confidenţialităţii subiectelor/temelor, ghidului de interviu şi grilei de apreciere/corectare şi notare/baremului de apreciere.
Art. 10. – Preşedinte al comisiei de concurs este desemnat:
a) şeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o persoană cu funcţie de conducere, desemnată de persoana care are competenţă de numire în funcţie pentru postul respectiv;
b) şeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o persoană cu funcţie de conducere desemnată de directorul general al Direcţiei generale de paşapoarte sau de directorul Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, în cazul posturilor vacante din structura serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple sau a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.
Art. 11. – (1) Preşedinte al comisiei centrale de concurs şi preşedinte al comisiei de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) este desemnat:
a) şeful sau înlocuitorul legal al structurii de specialitate din cadrul aparatului central al inspectoratului general/similar, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează concurs;
b) unul dintre adjuncţii inspectorului general/similar.
(2) Ceilalţi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (1) se desemnează din rândul specialiştilor în domeniul de activitate al posturilor vacante şi/sau cadre didactice din unităţile de învăţământ aflate în subordinea inspectoratului general/similar.
(3) În situaţii excepţionale, cu avizul DGMRU, inspectoratul general/similar poate solicita desemnarea în comisii a unor cadre didactice din alte instituţii de învăţământ ale MAI şi din afara MAI.
Art. 12. – (1) Preşedintele comisiei de recrutare este desemnat:
a) şeful sau înlocuitorul legal al structurii de specialitate din cadrul unităţii teritoriale, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează concurs;
b) unul dintre adjuncţii/locţiitorii şefului unităţii.
(2) Ceilalţi membri ai comisiei de recrutare sunt desemnaţi din rândul ofiţerilor din cadrul unităţii teritoriale, din care cel puţin unul din compartimentul de resurse umane al unităţii.
Art. 13. – (1) Secretarul comisiei de concurs poate fi şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Acesta nu este membru al comisiilor. Secretarul comisiilor este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte secretarul comisiei centrale de concurs.
(3) În cazul constituirii comisiei centrale de concurs, secretarul comisiei de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane de la nivelul aparatului central al inspectoratului general/similar. Acesta poate fi ajutat de alte persoane din cadrul compartimentului de resurse umane al inspectoratului general/similar şi/sau din cadrul compartimentelor de resurse umane ale unităţilor teritoriale, desemnate de către preşedintele comisiei de concurs.
(4) Secretarul comisiei de recrutare poate fi unul din membrii acestei comisii, de regulă, din cadrul compartimentului de resurse umane al unităţii.
Art. 14. – (1) Componenţa nominală a comisiilor constituite potrivit art. 8 alin. (1) şi (2), precum şi desemnarea secretarului acestora se stabilesc prin ordin/dispoziţie al/a persoanei care le constituie, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data susţinerii primei probe/probei de concurs. Componenţa nominală a comisiei de recrutare se stabileşte după desemnarea comisiilor de concurs şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor.
(2) Pentru posturile vacante din competenţa conducerii MAI, componenţa comisiilor se aprobă de ministrul afacerilor interne, la propunerea DGMRU.
Art. 15. – În cazul constatării existenţei unei situaţii care determină imposibilitatea exercitării atribuţiilor membrilor comisiilor sau ale secretarilor, aceştia sunt înlocuiţi în condiţiile prezentei anexe.
Secţiunea a 3-a Atribuţiile comisiilor de concurs, comisiilor centrale de concurs, comisiilor de recrutare şi comisiilor de soluţionare a contestaţiilor
Art. 16. – (1) Comisia de concurs are următoarele atribuţii:
a) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor;
b) stabileşte probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs;
c) stabileşte graficul de desfăşurare a concursului;
d) elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, ghidul de interviu pentru probele de concurs, cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe, având în vedere tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cerinţele înscrise în fişa postului scos la concurs, folosind, dacă este cazul, şi propuneri ale unor specialişti în domeniul de activitate al postului pentru care se organizează concurs;
e) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a concursului, cu referire la spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor, afişarea grilelor de răspuns la ieşirea din sală etc.;
f) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a concursului, precum şi, înaintea fiecărei probe, cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare, data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a concursului;
g) corectează/apreciază şi notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaţilor/proba practică/evaluarea performanţei fizice/evaluarea competenţelor lingvistice şi, dacă este cazul, dispune măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor;
h) semnează procesul-verbal care conţine concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei şi îl prezintă şefului unităţii organizatoare a concursului, însoţit de tabelul cu rezultatele obţinute de candidaţi, în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competenţelor;
i) păstrează în deplină securitate documentele de concurs şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor.
(2) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (1) lit. a), comisia de concurs verifică, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs şi semnează procesul-verbal care conţine concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afişează de către secretarul comisiei de concurs şi se postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs.
(3) În situaţia în care se constituie comisie centrală de concurs, aceasta exercită exclusiv atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d).
(4) Comisia centrală de concurs stabileşte modalitatea de lucru şi de transmitere a documentelor între aceasta şi comisiile de concurs organizate la nivelul unităţilor teritoriale.
Art. 17. – Comisia de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) are următoarele atribuţii:
a) primeşte listele finale cu candidaţii ale căror candidaturi au fost validate de comisiile de recrutare;
b) stabileşte probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs;
c) stabileşte graficul de desfăşurare a concursului, pe care îl comunică şi structurilor cu sarcini de recrutare;
d) elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, ghidul de interviu pentru probele de concurs cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe, având în vedere tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cerinţele înscrise în fişele posturilor scoase la concurs, folosind, dacă este cazul, şi propuneri ale unor specialişti în domeniul de activitate al postului pentru care se organizează concurs;
e) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a concursului – spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor, afişarea grilelor de răspuns la ieşirea din sală etc.;
f) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a concursului, precum şi înaintea fiecărei probe cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare, data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a concursului;
g) corectează/apreciază şi notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaţilor/proba practică/evaluarea performanţei fizice/evaluarea competenţelor lingvistice şi, dacă este cazul, dispune măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor;
h) semnează procesul-verbal care conţine concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei, şi îl prezintă inspectorului general/similar în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competenţelor;
i) păstrează în deplină securitate documentele şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor/foilor de răspuns.
Art. 18. – (1) La nivelul comisiei de recrutare se asigură măsurile necesare pentru respectarea condiţiilor şi criteriilor de recrutare şi întocmirea dosarelor de recrutare, în conformitate cu prevederile prezentei anexe, precum şi ale anexei nr. 2 la prezentul ordin.
(2) În vederea verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor, comisiile de recrutare analizează cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs şi semnează procesul-verbal care conţine concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afişează de către secretarul comisiei de recrutare, şi se postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs.
Art. 19. – (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
a) soluţionează contestaţiile cu privire la notarea/aprecierea probei/probelor concursului depuse de candidaţi în termenul prevăzut la art. 52 alin. (1);
b) semnează procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a contestaţiilor;
c) transmite, prin secretarul comisiei, rezultatele analizei contestaţiilor pentru a fi aduse la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiei.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor ia în considerare exclusiv contestaţiile formulate de candidaţi cu privire la propriile rezultate.
Art. 20. – (1) Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte anunţul de concurs şi îl supune aprobării preşedintelui comisiei de concurs, cu avizul membrilor acesteia;
b) gestionează primirea şi păstrarea dosarelor de recrutare şi prezentarea acestora comisiei de concurs;
c) întocmeşte procesul-verbal care conţine concluziile verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs, precum şi lista candidaţilor care nu pot participa la concurs;
d) constituie şi gestionează dosarul de concurs;
e) afişează rezultatele probei/probelor de concurs, precum şi celelalte informaţii necesare bunei desfăşurări a concursului şi le postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate;
f) întocmeşte procesul-verbal cu rezultatele concursului;
g) întocmeşte tabelul cu rezultatele finale ale concursului, după soluţionarea contestaţiilor sau, după caz, expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, îl prezintă spre semnare preşedintelui comisiei şi îl aduce la cunoştinţa candidaţilor prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate;
h) solicită Corpului Naţional al Poliţiştilor/structurilor teritoriale ale acestuia să asiste la organizarea şi desfăşurarea concursului.
(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu se exercită de către secretarul comisiei de concurs prevăzută la art. 17.
Art. 21. – Secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
a) primeşte contestaţiile depuse în termen de maximum 24 de ore de la afişarea rezultatului;
b) întocmeşte procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a contestaţiilor, pe care îl prezintă spre semnare comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
c) prezintă preşedintelui comisiei de concurs procesul-verbal cu privire la modul de soluţionare a contestaţiilor, împreună cu contestaţiile;
d) afişează la sediul unităţii rezultatele la contestaţii şi le postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate.
Secţiunea a 4-a Dispoziţii privind publicitatea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante
Art. 22. – (1) Anunţul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se postează prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în presa scrisă.
(2) Anunţul prevăzut la alin. (1) conţine următoarele elemente:
a) denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele condiţii de ocupare ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fişa postului;
b) condiţiile de participare la concurs, respectiv condiţiile de recrutare;
c) normele şi baremele minime pentru a fi declarat “admis” la probele de evaluare a performanţei fizice, după caz;
d) actele solicitate candidaţilor pentru constituirea dosarului de recrutare în vederea participării la concurs, data-limită până la care se pot depune acestea şi compartimentul care gestionează problematica specifică concursului. În anunţ se specifică datele de contact, datele necesare desfăşurării concursului, precum şi faptul că fişa postului scos la concurs poate fi consultată de către candidaţi, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate;
e) tematica şi bibliografia de concurs;
f) graficul şi locul desfăşurării concursului.
(3) În situaţia în care anunţul se publică în presa scrisă, acesta conţine doar elementele prevăzute la alin. (2) lit. a), data-limită până la care se poate depune dosarul de recrutare în vederea participării la concurs şi datele de contact ale compartimentului care gestionează organizarea concursului sau modul în care pot fi obţinute informaţii suplimentare.
(4) Pentru posturile prevăzute în statele de organizare în alternativă, anunţul prevede în mod obligatoriu categoria de personal căreia i se adresează.
(5) Sumele necesare publicării anunţurilor în presă sunt asigurate de compartimentele financiare care deservesc unităţile în care se organizează concursul pentru ocuparea posturilor vacante.
Secţiunea a 5-a Organizarea şi desfăşurarea concursului
§1. Probele de concurs
Art. 23. – Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video.
Art. 24. – (1) Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, care poate fi înregistrat/supravegheat video.
(2) În funcţie de specificul atribuţiilor postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cum urmează:
a) probă practică;
b) evaluarea performanţei fizice;
c) evaluarea competenţelor lingvistice.
Art. 25. – Testul scris constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unui test-grilă.
Art. 26. – Interviul pe subiecte profesionale are drept scop aprecierea cunoştinţelor profesionale, precum şi a aptitudinilor, abilităţilor, atitudinilor şi motivaţiilor relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor postului, în acord cu tematica şi bibliografia de concurs.
Art. 27. – (1) Proba practică se proiectează astfel încât să se aprecieze cât mai corect potenţialul de utilizare în context profesional a acelor aptitudini şi abilităţi personale care sunt indispensabile realizării atribuţiilor postului.
(2) În funcţie de atribuţiile postului scos la concurs, proba practică poate consta în demonstrarea unor abilităţi cum ar fi: lucru cu computerul personal ori de utilizare a unor programe informatice, dactilografiere ori stenodactilografiere, translaţie la cască, intervenţie într-o situaţie standard, coordonare a unei echipe, sinteză a unui text, descriere a unei situaţii standard observate etc.
Art. 28. – (1) Evaluarea performanţei fizice se face potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în MAI.
(2) La evaluarea performanţei fizice se aplică acele probe care sunt relevante pentru măsurarea performanţelor fizice necesare îndeplinirii atribuţiilor postului.
Art. 29. – (1) Evaluarea competenţelor lingvistice se face raportat la nivelul şi specificul atribuţiilor postului care necesită abilităţi de citire sau/şi scriere sau/şi vorbire în limba străină.
(2) Evaluarea competenţelor lingvistice se poate face prin susţinerea cel puţin a unei probe dintre următoarele:
a) test scris;
b) interviu;
c) probă practică.
§2. Condiţii de participare la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante
Art. 30. – La concursurile pentru ocuparea posturilor vacante pot participa numai candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice de recrutare, condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune, respectiv cei ale căror dosare de recrutare sunt complete, corect întocmite şi depuse în termenul prevăzut în anunţul de concurs.
Art. 31. – (1) Agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de execuţie de ofiţeri de poliţie dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2745 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Agenţii de poliţie cărora li s-a acordat gradul profesional ca urmare a nepromovării examenului de licenţă din prima sesiune organizată în anul absolvirii instituţiei de învăţământ superior care formează personal pentru nevoile MAI, sunt trecuţi în corpul ofiţerilor de poliţie, fără concurs, în urma promovării examenului de licenţă.
Art. 32. – La concursurile organizate în vederea ocupării posturilor vacante de conducere poate participa poliţistul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2746 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
§3. Elaborarea subiectelor
Art. 33. – Comisia de concurs sau, după caz, comisia centrală de concurs elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, precum şi ghidul de interviu, ţinând cont de următoarele cerinţe:
a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia afişată;
b) să poată fi rezolvate în timpul alocat probei respective;
c) să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea şi soluţionarea acestora.
Art. 34. – (1) Pentru fiecare subiect se elaborează grila de corectare/apreciere şi notare.
(2) Baremele, respectiv grilele de corectare/apreciere şi notare, se afişează prin grija secretarului comisiei de concurs imediat după încheierea probei.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), normele şi baremele minime pentru a fi declarat “admis” la probele de evaluare a performanţei fizice se includ în anunţul de concurs.
Art. 35. – Divulgarea subiectelor, a grilelor de corectare/apreciere şi notare, a ghidului de interviu, în întregime sau părţi componente ale acestora, atrage după sine pentru cei vinovaţi, după caz, măsuri penale, administrative sau disciplinare, stabilite de prevederile legale în vigoare.
§4. Desfăşurarea concursului
Art. 36. – (1) Sălile, precum şi celelalte locaţii destinate pentru susţinerea probelor vor fi adaptate activităţilor legate de concurs prin:
a) dotarea corespunzătoare;
b) înlăturarea oricăror materiale care ar putea influenţa candidaţii în elaborarea lucrărilor.
(2) În săli au acces numai candidaţii, după verificarea identităţii acestora, precum şi comisia de concurs/subcomisia de concurs şi secretarul acesteia.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pot fi prezenţi în sălile unde se susţin probele de concurs pentru ocuparea posturilor vacante:
a) supraveghetori desemnaţi de şeful structurii care organizează concursul, la propunerea preşedintelui de concurs, în situaţia în care supravegherea candidaţilor la susţinerea testului scris nu poate fi asigurată numai de către membrii comisiei de concurs. Prevederile art. 9 alin. (2) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi supraveghetorilor.
b) reprezentanţi ai Corpului Naţional al Poliţiştilor;
c) reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative care au fost comunicaţi cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurarea concursului, la fiecare probă în parte, în calitate de observatori;
d) specialişti din structurile cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor/informatică/similar, pentru înregistrarea probelor de concurs în condiţiile prezentei anexe.
Art. 37. – (1) Înainte de comunicarea subiectelor, comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică, pe baza actului de identitate al candidatului, corectitudinea datelor înscrise de către acesta în colţul din dreapta al lucrării/foii de răspuns. În situaţia în care testul constă în redactarea unei lucrări, aceasta se sigilează de către candidaţi în prezenţa preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, ocazie cu care acesta certifică prin semnătură şi aplică ştampila de control a unităţii organizatoare.
(2) Din momentul comunicării subiectelor niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează de predarea acesteia, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, când candidaţii pot părăsi sala însoţiţi de unul dintre membrii comisiei de concurs.
Art. 38. – Durata fiecărei probe se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, fără a depăşi limita maximă de 3 ore.
Art. 39. – (1) Aprecierea rezultatelor finale ale fiecărei probe de concurs se face cu note de la 1 la 10.
(2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00. Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în MAI.
(3) Candidaţii care au promovat proba sunt declaraţi “admis”, iar cei care nu au promovat sunt declaraţi “respins”.
(4) Este declarat “admis” la concurs candidatul care a fost declarat “admis” la toate probele concursului şi a obţinut nota cea mai mare la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului de posturi pentru care a candidat.
(5) Rezultatele se înscriu în tabelul cu rezultatele obţinute la concurs, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 25 la prezentul ordin, şi se aduc la cunoştinţă prin afişare şi prin postare pe pagina de internet dacă există această posibilitate, după susţinerea fiecărei probe. Rezultatul final al concursului, în acelaşi format, se aduce la cunoştinţa candidaţilor prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, după finalizarea, dacă este cazul, a etapelor de departajare şi de soluţionare a contestaţiilor.
(6) Tabelul prevăzut la alin. (5) se întocmeşte de secretarul comisiei de concurs şi se semnează de acesta şi de preşedintele comisiei.
Art. 40. – (1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă, este declarat “admis” candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
(2) În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat “admis” candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.
Art. 41. – (1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii, este declarat “admis” candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
(2) În situaţia în care au fost susţinute mai multe probe eliminatorii, este declarat “admis” candidatul care a obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
(3) În situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.
§5. Corectarea şi notarea testelor scrise
Art. 42. – (1) Testul scris se corectează şi se notează, independent, de fiecare membru al comisiei de concurs sau, după caz, al subcomisiei de concurs, cu excepţia preşedintelui, respectându-se baremele de corectare şi notare. 1 punct se acordă din oficiu.
(2) Fiecare corector înregistrează în borderouri punctajele şi notele acordate pentru lucrări.
(3) Modelul borderoului este prevăzut în anexa nr. 26.
Art. 43. – (1) În situaţia în care testul scris constă în redactarea unei lucrări, după încheierea acţiunii de corectare şi notare, borderourile semnate şi lucrările corectate sunt predate preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(2) După ce preşedintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs verifică să nu fie diferenţe mai mari de 1 punct între notele acordate, notele obţinute se trec pe fiecare lucrare în parte, de fiecare corector.
(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de corectori, cu două zecimale, fără rotunjire şi se trece pe lucrare de către preşedintele comisiei, care semnează alături de corectori.
Art. 44. – (1) În cazul în care între notele acordate unei lucrări există o diferenţă mai mare de 1 punct, preşedintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs recorectează lucrarea. Recorectarea se va face în prezenţa membrilor comisiei care au acordat iniţial notele.
(2) Nota dată la recorectare este nota finală şi se trece pe lucrare sub semnătura corectorilor şi a preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(3) Situaţiile care necesită recorectare vor fi consemnate într-un proces-verbal, întocmit de secretar şi semnat de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(4) După finalizarea activităţii de corectate, lucrările se desigilează de secretarul comisiei în prezenţa membrilor şi a preşedintelui comisiei de concurs de concurs/subcomisiei de concurs.
Art. 45. – (1) Testul grilă se desfăşoară astfel:
a) la finalizarea testului sau la expirarea timpului afectat probei, fiecare candidat predă, pe baza actului de identitate, comisiei de concurs/subcomisiei de concurs foaia de răspuns, ciornele, precum şi, după caz, documentaţia de specialitate primită pentru formularea răspunsului la itemii care prevăd această situaţie;
b) comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică dacă au fost respectate recomandările privitoare la completarea foii de răspuns, iar în caz contrar răspunsurile completate necorespunzător vor fi anulate prin trasarea unei linii orizontale cu cerneală/pastă de culoare roşie;
c) până la predarea ultimei foi de răspuns, în sală rămân permanent 5 candidaţi sau, dacă numărul acestora este mai mic, toţi candidaţii;
d) candidatul semnează în borderou pentru a certifica predarea foii de răspuns;
e) ciornele şi foile de răspuns anulate se strâng separat, subiectele rezolvate pe ciorne nefiind luate în considerare la corectare;
f) comisia de concurs/subcomisia de concurs, împreună cu supraveghetorii, iau măsuri pentru ca niciun candidat să nu părăsească sala fără să predea lucrarea şi să semneze de predare şi ţine permanent evidenţa foilor de răspuns folosite şi validate, nefolosite sau anulate, a testelor distribuite/nedistribuite, precum şi a ciornelor.
(2) Imediat după predarea ultimei foi de răspuns, candidaţii revin în sala de concurs pentru a asista la corectarea testului grilă.
(3) Corectarea testului grilă se face în prezenţa candidaţilor, astfel:
a) este chemat în faţa comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, în ordinea prevăzută în fişa de examinare, candidatul a cărui lucrare urmează a fi corectată;
b) se aplică grila de corectare şi se calculează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs punctajul şi nota obţinute, în prezenţa candidatului şi a unui martor, de regulă următorul candidat înscris în fişa de examinare;
c) se consemnează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, atât în borderoul cu rezultate, cât şi pe foaia de răspuns, punctajul şi nota obţinute de candidat, în cifre şi litere, cu cerneală/pastă de culoare roşie;
d) corectorii semnează în borderoul cu rezultate şi pe foaia de răspuns, în dreptul notei/punctajului înscrise/înscris;
e) candidatul ia cunoştinţă, sub semnătură, pe foaia de răspuns şi în borderou, de punctajul şi nota obţinute;
f) corectorii asigură, la verificarea ultimei foi de răspuns, prezenţa în sală a ultimilor 2 candidaţi martori.
(4) Acordarea notelor se realizează potrivit grilei de corectare, fără a exista posibilitatea acordării unor punctaje/note diferite între corectori.
Art. 46. – (1) Secretarul comisiei de concurs întocmeşte tabelul nominal cu datele de identificare ale candidaţilor şi notele obţinute de aceştia.
(2) Preşedintele comisiei de concurs verifică corectitudinea transcrierii notelor finale de pe lucrări în tabelul nominal.
(3) Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în tabelul nominal se fac numai cu cerneală/pastă roşie de către preşedintele comisiei de concurs, care semnează şi ştampilează în dreptul acestora.
§6. Aprecierea şi notarea interviului structurat pe subiecte profesionale
Art. 47. – (1) În cadrul interviului structurat pe subiecte profesionale fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, exceptând preşedintele, adresează întrebări candidatului, fără a depăşi tematica şi bibliografia afişate şi în concordanţă cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului scos la concurs.
(2) Pentru fiecare întrebare se elaborează o grilă de apreciere, care va fi afişată la finalizarea interviului desfăşurat cu ultimul candidat.
(3) Pentru posturile care presupun o comunicare frecventă într-o limbă străină, o parte a interviului se poate susţine în limba respectivă.
Art. 48. – (1) Notele se acordă independent de către fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, exceptând preşedintele, şi se trec în borderou.
(2) La borderou va fi anexată motivarea, pe scurt, a notei finale acordate, cu semnătura preşedintelui şi a membrilor comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.
(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, cu două zecimale, fără rotunjire.
§7. Aprecierea şi notarea probei practice
Art. 49. – (1) Pentru fiecare probă practică se întocmeşte o grilă de apreciere, care va conţine elementele necesare în vederea aprecierii independente – baremul, timpul de realizare a sarcinii, viteza de reacţie, numărul de greşeli şi greşelile apreciate ca fiind foarte grave etc.
(2) Grila de apreciere se afişează la finalizarea probei desfăşurată cu ultimul candidat.
(3) Prevederile art. 48 se aplică în mod corespunzător.
§8. Aprecierea şi notarea probelor de evaluare a performanţei fizice
Art. 50. – Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se notează potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne, care se afişează şi se aduc la cunoştinţa candidaţilor înaintea începerii probei.
§9. Corectarea, aprecierea şi notarea probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă străină
Art. 51. – Prevederile cu privire la corectarea şi notarea testului scris sau, după caz, la aprecierea şi notarea interviului structurat pe subiecte profesionale, respectiv la aprecierea şi notarea probei practice se aplică în mod corespunzător probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă străină, în funcţie de abilităţile care sunt evaluate – scris, vorbit, citit, după caz.
Secţiunea a 6-a Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor
Art. 52. – (1) Candidatul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.
(2) Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
(4) Admiterea contestaţiei la proba/probele eliminatorie/eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi susţinerea din nou a probei/probelor respective de către candidat.
Art. 53. – Nota acordată după soluţionarea contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
Art. 54. – (1) Hotărârile comisiei de soluţionare a contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de secretarul comisiei şi semnat de preşedintele şi membrii acesteia.
(2) Rezultatele la contestaţii se comunică candidaţilor prin afişare la sediul unităţii organizatoare a concursului şi se postează pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate.
(3) În situaţia în care, în urma analizei contestaţiei se constată că grila de apreciere/corectare şi notare/baremul de apreciere conţine erori, comisia de soluţionare a contestaţiilor dispune anularea întrebării/subiectului, precum şi a răspunsurilor formulate pentru respectiva întrebare/subiect şi acordă, din oficiu, punctajul maxim corespunzător întrebării/subiectului tuturor candidaţilor.
Secţiunea a 7-a Dosarul de concurs
Art. 55. – (1) Pentru fiecare concurs de ocupare a posturilor vacante se întocmeşte un dosar.
(2) Dosarul de concurs este întocmit de compartimentul de resurse umane/persoana cu sarcini de recrutare pentru respectivul post vacant şi conţine următoarele documente:
a) documentul prin care au fost constituite comisiile şi subcomisiile;
b) declaraţiile pe propria răspundere, întocmite în condiţiile art. 9 alin. (6);
c) angajamentele cu privire la păstrarea confidenţialităţii subiectelor/temelor, ghidului de interviu şi grilei de apreciere/corectare şi notare/baremului de apreciere, întocmite în condiţiile art. 9 alin. (7);
d) copia fişei postului scos la concurs;
e) copia anunţului postat pe pagina de internet sau, după caz, publicat în presă, precum şi a celui postat la avizier;
f) cererile de participare la concurs ale candidaţilor;
g) lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs;
h) lucrările scrise/foile de răspuns ale candidaţilor şi înregistrările probelor de concurs, după caz;
i) procesele-verbale ale comisiilor de concurs/comisiei centrale de concurs şi, unde este cazul, ale subcomisiilor de concurs, precum şi ale comisiilor de recrutare;
j) procesul-verbal de consemnare a modului de desfăşurare a concursului şi a rezultatelor obţinute de candidaţi;
k) borderourile de concurs;
l) tabelele cu rezultatele obţinute la concurs;
m) după caz, contestaţiile, precum şi procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a acestora.
(3) Pentru concursurile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b), dosarul de concurs este întocmit de structura de resurse umane a inspectoratului general/similar la nivelul căruia se organizează concursul şi conţine documentele enumerate la alin. (2).
(4) Dosarele de concurs se arhivează, în condiţiile legii.
Art. 56. – (1) După încheierea concursului, pentru candidaţii declaraţi “admis” la concurs se introduc în dosarele personale lucrările scrise/foile de concurs, în original, precum şi câte o copie a procesului-verbal de concurs.
(2) Dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi “admis” se introduce în dosarul personal.
Art. 57. – (1) Dosarul de concurs şi dosarele de recrutare ale candidaţilor declaraţi “admis” la concurs se înaintează, în termen de maximum 45 de zile de la finalizarea concursului, la structura de resurse umane a eşalonului care are competenţe de emitere a actului administrativ de încadrare şi de acordare a gradului profesional, respectiv, după caz, a actului administrativ de numire în funcţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(2) Structurile prevăzute la alin. (1) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de concurs şi a dosarelor de recrutare şi emit sau, după caz, propun emiterea actului administrativ.
(3) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate în condiţiile alin. (2), se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentaţie se restituie unităţii organizatoare, motivat corespunzător, în vederea verificării aspectelor semnalate şi dispunerii, după caz, a uneia din următoarele măsuri:
a) invalidarea concursului;
b) invalidarea concursului în ceea ce priveşte unul sau o parte din posturile pentru care acesta s-a organizat;
c) invalidarea concursului în ceea ce priveşte candidatul declarat “admis” care nu îndeplineşte condiţiile de participare la concurs ori al cărui dosar de recrutare este incomplet.
(4) În situaţia în care competenţa de emitere a actului administrativ de încadrare şi de acordare a gradului profesional, respectiv, după caz, a actului administrativ de numire în funcţie, revine unităţii organizatoare a concursului şi în urma verificărilor efectuate în vederea emiterii acestuia se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) Candidatului declarat “admis” la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie prin încadrare directă sau reîncadrare ca poliţist i se acordă gradul profesional şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute art. 10 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare. Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică.
(6) Candidatul declarat “admis” la concurs este înştiinţat în scris cu privire la emiterea actului administrativ. Acesta are obligaţia de a se prezenta la post în termen de maximum 30 de zile de la data înştiinţării.
(7) În situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se poate organiza un nou concurs, potrivit dispoziţiilor prezentei anexe.
(8) În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. c), precum şi în celelalte situaţii în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat “admis”, acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5) sau nu se prezintă în termenul prevăzut la alin. (6), oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute. Dacă nu există un alt candidat care să fi obţinut nota necesară pentru a fi declarat “admis” la concurs, se poate organiza un nou concurs, potrivit dispoziţiilor prezentei anexe.
(9) Dacă pentru ocuparea unor posturi vacante este necesară obţinerea unor avize/autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor, iar acestea nu se obţin ulterior numirii în funcţie, poliţistul este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie în condiţiile legii.
Art. 58. – Candidaţii declaraţi “respins” la concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant nu pot ocupa, în baza notei finale obţinute la respectivul concurs, alte posturi vacante în aceeaşi unitate sau în alte unităţi.
Secţiunea a 8-a
Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant
Art. 59. – (1) Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant prin reîncadrare ca poliţist, încadrare directă sau transfer din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii legalizate ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;
c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă şi, dacă este cazul, ale livretului militar;
d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;
e) autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului şi soţul/soţia candidatului;
f) cazieruljudiciar;
g) o fotografie color 9 x 12 cm;
h) fişa medicală-tip de încadrare în MAI;
i) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare.
(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1) , introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.
(3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi “admis”:
a) nota de cunoaştere;
b) procesele-verbale de distrugere privind rezultatele verificărilor efectuate prin intermediul structurilor de cazier judiciar, evidenţă operativă şi evidenţele speciale ale Poliţiei Române şi ale Serviciului Român de Informaţii pentru persoanele menţionate în tabelul nominal cu rudele şi soţul/soţia candidatului.
Art. 60. – Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a unui post de conducere vacant, conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii ale actului de identitate şi ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;
c) adeverinţă care conţine rezultatul ultimului examen medical de bilanţ eliberată de medicul de unitate;
d) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
e) alte documente solicitate în anunţul de concurs, dacă este cazul.
(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1) , introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.
(3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidatului declarat “admis” nota de cunoaştere.
Art. 61. – (1) Dosarul de recrutare în vederea participării agenţilor de poliţie la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant prin trecere în corpul ofiţerilor de poliţie, conţine următoarele documente:
a) cererea de înscriere şi CV;
b) copii legalizate ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;
c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă şi, dacă este cazul, livretului militar;
d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;
e) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
f) alte documente solicitate în anunţul de concurs, dacă este cazul.
(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1) , introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.
(3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi “admis” nota de cunoaştere.
Secţiunea a 9-a Condiţii privind ocuparea posturilor de specialitate prevăzute cu profesii/ocupaţii reglementate prin statute profesionale distincte
Art. 62. – (1) La încadrarea ca poliţist în posturi de specialitate prevăzute cu profesii/ocupaţii reglementate prin statute profesionale distincte se vor aplica şi cerinţele acestor prevederi legale, în măsura în care nu intră în contradicţie cu Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Ocuparea posturilor de poliţist prevăzute cu funcţii didactice universitare se realizează potrivit procedurilor prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor şi criteriilor prevăzute de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pe perioada mandatului pentru ocuparea funcţiei didactice universitare de conducere, poliţistului i se rezervă funcţia didactică deţinută anterior.
Secţiunea a 10-a Alte reguli privind organizarea şi desfăşurarea concursului
Art. 63. – Persoanele care au stabilit componenţa comisiilor de concurs, precum şi preşedinţii acestora pot emite precizări cu privire la desfăşurarea concursului, pe care le aduc la cunoştinţa candidaţilor, în timp util.
Art. 64. – Pentru înregistrarea probelor de concurs în condiţiile prezentei anexe, compartimentul de resurse umane al unităţii organizatoare poate solicita sprijinul structurii cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor/informatică/similar.
ANEXA Nr. 25
Model privind tabelul cu rezultatele obţinute la concurs
Tabel cu rezultatele obţinute la concursul pentru ocuparea postului de . . . . . . . . . .
Nr. crt. Numele şi prenumele candidatului Nota la proba 1 Nota la proba 2 Nota la proba 3 Nota la proba 4 Nota finală Obs.1
1 Se trec următoarele menţiuni: “admis”, “respins”, “neprezentat”, “eliminat din concurs”, după caz.
Preşedinte . . . . . . . . . .
Secretar . . . . . . . . . .		 Data
. . . . . . . . . .
ANEXA Nr. 26
Model de borderou
Concurs pentru ocuparea postului. . . . . . . . . . .
Borderou pentru consemnarea punctajelor şi notelor acordate
Tipul probei. . . . . . . . . . .
Nr. crt. Numele şi prenumele candidatului Note/punctaje pentru fiecare subiect Nota finală1 Observaţii
S1 S2 S3 S4 S5
1 Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate pentru fiecare subiect. La administrarea testelor tip “grilă” nu se consemnează nota/punctele obţinută/obţinute la fiecare subiect, ci numai nota finală.
Numele şi prenumele corectorului . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . Semnătura . . . . . . . . .
   Art. 11. – (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Abrogat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Formarea profesională continuă a poliţistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:
   a) cursuri de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de: comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie;
   b) cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
   c) alte cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare Art. 11. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
CAPITOLUL III Formarea continuă a poliţistului
Secţiunea 1
Formarea profesională continuă în context formal
Art. 8. – Formarea profesională continuă, în context formal, pentru dezvoltarea carierei poliţistului, se asigură prin:
a) cursuri de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de: comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie;
b) cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
c) alte cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.
Art. 9. – (1) Cursul de capacitate profesională este un program formativ în domeniul ordinii şi siguranţei publice, cu durata de două săptămâni la forma de învăţământ cu frecvenţă, organizat anual în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.
(2) Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (1), ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.
(3) Exceptarea de la cursul prevăzut la alin. (2) se realizează de şeful unităţii la propunerea şefului nemijlocit şi a structurii de resurse umane, în baza raportului motivat al poliţistului în cauză.
Art. 10. – (1) Au competenţa de organizare a cursurilor de capacitate profesională următoarele structuri:
a) DGMRU, în cadrul Institutului de Studii pentru Ordine Publică, în vederea obţinerii gradului profesional de comisar-şef de poliţie, precum şi a celorlalte grade profesionale pentru poliţiştii din unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora;
b) inspectoratul general, în cadrul instituţiilor de formare profesională specializate din subordine, pentru obţinerea gradului profesional de subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie.
(2) Inspectoratul General al Poliţiei Române organizează cursuri de capacitate profesională şi pentru poliţiştii din cadrul celorlalte inspectorate generale/similare fără instituţii de formare profesională specializate în subordine. În acest sens, inspectoratele generale/similare fără instituţii de formare profesională specializate în subordine trimit anual, până la data de 1 noiembrie, situaţia nominală a poliţiştilor care îndeplinesc cumulativ condiţiile pentru înscriere.
(3) Pentru înscrierea la cursul de capacitate profesională, poliţistul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) este propus de inspectoratul general/similar;
b) se află în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad;
c) a fost evaluat cu calificative care îi permit obţinerea gradelor profesionale următoare.
(4) Admiterea la cursul de capacitate profesională se face la propunerea unităţii din care poliţistul face parte, pe categorii de personal, în grupe cuprinse între 5 şi 20 de cursanţi.
(5) Cursul de capacitate profesională se finalizează prin examen de absolvire cu rol integrator al competenţelor curriculare, organizat cu cel puţin două forme de desfăşurare a probelor – teorie şi practică – potrivit tematicii, bibliografiei şi curriculei cursului stabilite de unităţile organizatoare. La probele examenului de absolvire participă poliţistul care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) a dobândit competenţele curriculare potrivit indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, respectiv nota/media 5,00;
b) a participat la cel puţin 75% din orele de curs.
(6) Promovează cursul de capacitate profesională poliţistul care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) a obţinut minimum nota 6,00 la fiecare formă de desfăşurare a probelor examenului de absolvire stabilite în curriculum;
b) media probelor examenului de absolvire este de minimum 7,00.
(7) În caz de nepromovare, cursul de capacitate profesională se reia începând cu seria anului următor. În acest caz, poliţistul nu beneficiază de prevederile art. 3 alin. (3).
Art. 11. – (1) Cursul pentru schimbarea specialităţii sau profilului de muncă se organizează în termen de cel mult un an de la producerea schimbării, sub coordonarea unităţilor aparatului central al MAI/subordonate acestora, ori după caz a unităţii/instituţiei/structurii aflate în subordinea/în cadrul MAI, pentru specialităţile/profilurile de muncă/domeniile de activitate care nu există la nivelul aparatului central al MAI, denumite în continuare unitate de specialitate.
(2) Cursul are o desfăşurare de minimum 60 de ore de curs, astfel:
a) la forma cu frecvenţă, cu o durată de minimum 2 săptămâni;
b) modular, cu o durată de minimum o lună;
c) la distanţă, cu o durată de minimum 2 luni.
(3) Cursul se organizează şi se desfăşoară pe categorii de personal, pe grupe cuprinse între 7 şi 20 de cursanţi.
(4) Cursul se încheie cu examen de absolvire a celor care au dobândit competenţele curriculare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 10 alin. (4) – (6).
Art. 12. – (1) Participarea la un program de formare profesională continuă organizat de instituţiile de formare profesională specializate pentru categoria altor cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului se realizează în strânsă legătură cu ocupaţia şi cerinţele de ocupare ale postului şi se centrează pe obţinerea de competenţe profesionale aplicabile la locul de muncă.
(2) Din categoria altor cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului fac parte cursurile de perfecţionare şi specializare, precum şi programele formative, efectuate după cum urmează:
a) pe linii conexe de muncă în sprijinul specialităţii, cum ar fi, de exemplu, manager de proiect, evaluator de competenţe, formator, ş.a.m.d. – minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă;
b) pe linia formării continue pe post, cum ar fi, de exemplu, instructor de tragere, instructor de educaţie fizică ş.a.m.d. – minimum 4 luni în sistem modular, din care minimum 4 săptămâni la forma de învăţământ cu frecvenţă;
c) misiuni internaţionale – cursuri cu examen de admitere şi durată de desfăşurare de minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă;
d) pentru atestări/reatestări mijloace mobilitate navală, instruire a conductorilor şi dresajul animalelor de serviciu – potrivit normelor specifice domeniului;
e) cursuri de reintegrare profesională – cu durata de 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă, pentru personalul care s-a aflat într-o perioadă de mai mult de doi ani, neîntrerupt, în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: concediu (fără plată, creştere copil, studii ş.a.), suspendarea raporturilor de serviciu/in funcţie, detaşare la alte autorităţi şi instituţii din afara MAI, reprezentare externă, misiuni internaţionale etc., precum şi pentru personalul reîncadrat în funcţii de poliţist;
f) programe/stagii de formare pe linii de activitate, cum ar fi, de exemplu, convocări tematice, şedinţe lucrative, exerciţii tactice ş.a.m.d. – cu durata sub 60 ore de curs, indiferent de forma de organizare şi contextul de realizare a învăţării;
g) cursuri de management – cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma de organizare în context formal a învăţământului;
h) limbi moderne, în funcţie de nivelul de cunoaştere al cursanţilor şi a celui propus potrivit cadrului european – minimum 2 luni pentru iniţiere şi minimum 1 lună pentru perfecţionare, la forma de învăţământ cu frecvenţă; acestea pot fi organizate şi în alte forme ale învăţământului cu respectarea corespunzătoare a cerinţei minime de durată de la contextul formal cu frecvenţă;
i) cursuri organizate la instituţii de formare profesională specializate din afara MAI: furnizori acreditaţi, instituţii din cadrul sistemului naţional de apărare şi securitate naţională, şamd;
j) programe/stagii de studii în străinătate.
(3) Cursurile prevăzute la alin. (2) lit. a)-g) sunt coordonate de unităţile centrale de specialitate din cadrul MAI/inspectorate generale/similare şi se realizează în cadrul instituţiilor de formare profesională specializată.
(4) Participarea poliţistului în timpul sau în afara programului de lucru, la cursuri cu frecvenţă, în afara MAI, în considerarea calităţii sale de funcţionar public cu statut special, se realizează cu aprobarea şefilor ierarhici şi a inspectorului general/similar şi informarea în prealabil a structurii de resurse umane.
Art. 13. – (1) Formarea managerială în MAI se organizează pe 3 niveluri, în raport de competenţele manageriale dezvoltate în cadrul cursului, după cum urmează:
a) nivelul I – nivel managerial de bază;
b) nivelul II – nivel managerial tactic;
c) nivelul III – nivel managerial strategic.
(2) Participarea la cursurile de management de nivel II şi III este condiţionată de promovarea concursului de admitere organizat în acest scop, în limita numărului de locuri stabilit prin Graficul cursurilor. Concursul de admitere este prevăzut în curriculumul cursului.
(3) În situaţia în care numărul candidaţilor este mai mic decât numărul de locuri scoase la concurs, admiterea la cursul de management de nivel II se realizează prin examen. Se interzice suplimentarea numărului de locuri ulterior admiterii.
(4) Absolvirea cursurilor prevăzute la alin. (1) nu reprezintă o condiţie pentru ocuparea funcţiilor de conducere.
Art. 14. – Cursul de management de nivelul I se asigură în cadrul programelor de formare profesională iniţială şi cuprinde elemente generale ale managementului.
Art. 15. – (1) Cursul de management de nivelul II se organizează în vederea dezvoltării competenţelor specifice funcţiilor de şef birou/similare sau şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi pentru funcţiile de conducere din cadrul categoriei agenţilor de poliţie.
(2) Cursul de management de nivelul II este un curs nonuniversitar organizat astfel:
a) la iniţiativa inspectoratului general/similar;
b) în cadrul unei instituţii de învăţământ de nivel postliceal, ori de formare profesională continuă nonuniversitară, după caz;
c) curricula se elaborează de instituţia de formare profesională specializată organizatoare, se avizează de inspectoratul general iniţiator/similar şi se aprobă de DGMRU.
(3) Competenţele formate/dezvoltate la cursul de management pentru nivelul II vizează:
a) management general – strategii moderne de comunicare profesională eficientă, aspecte specifice privind planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi evaluarea activităţilor, psihosociologie managerială ş.a.m.d., maximum 30% din curriculum;
b) management aplicat – elemente de management organizaţional aplicabil în structurile poliţieneşti, precum şi aspecte specifice privind managementul riscurilor, managementul proiectelor, managementul relaţiilor publice ş.a.m.d., minimum 70% din curriculum.
(4) Certificatul de absolvire a cursului de management de nivel II este recunoscut în MAI, indiferent de instituţia de învăţământ organizatoare.
Art. 16. – (1) Cursul de management de nivel III este un curs postuniversitar care se organizează în vederea dezvoltării competenţelor specifice atribuţiilor de ordonator de credite, de conducere a entităţilor cu personalitate juridică, de conducere strategică în domeniul operativ şi administrativ, precum şi de director general, director general adjunct, director, director adjunct/similare.
(2) Cursul de management de nivel III se desfăşoară la forma de învăţământ cu frecvenţă, de către Colegiul Naţional de Afaceri Interne.
(3) Pentru a se înscrie la cursul prevăzut la alin. (1), candidatul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) să fi absolvit un curs de management de nivel II/echivalent (curs postuniversitar);
b) să aibă minimum 2 ani în funcţii de conducere, ori în funcţii cu atribuţii de îndrumare şi control din unităţile aparatului central al MAI/inspectoratelor generale/similare;
c) să aibă recomandarea şefului nemijlocit;
d) să aibă gradul profesional minim de subcomisar de poliţie;
e) să promoveze concursul de admitere prevăzut în acest scop.
(4) Cursul de management de nivel III vizează în mod deosebit dezvoltarea competenţelor privind:
a) managementul resurselor (umane, materiale şi financiare);
b) managementul integrat în domeniul ordinii publice;
c) managementul strategic al afacerilor interne.
(5) Curriculumul cursului de management de nivel III se elaborează de Colegiul Naţional de Afaceri Interne, se avizează de DGMRU, Direcţia generală management operaţional, Direcţia generală financiară, Direcţia generală logistică şi se aprobă potrivit reglementărilor aplicabile învăţământului superior.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), cursul de management de nivel III poate fi absolvit la instituţii din sistemul de apărare şi securitate naţională, în sistem postuniversitar, organizat de Colegiul Naţional de Apărare, respectiv de Colegiul Naţional de Informaţii.
(7) Participarea la concursul de admitere la cursul de management de nivel III se prezintă de către DGMRU, spre aprobare, ministrului afacerilor interne.
(8) Personalul MAI care deţine titlul de doctor în specialitatea management este creditat cu nivelul III – nivel managerial strategic.
Secţiunea a 2-a Formarea profesională continuă în context nonformal
Art. 17. – Formarea profesională continuă a poliţistului, în context nonformal, cuprinde:
a) participarea la concursuri, respectiv examene pentru dezvoltarea carierei;
b) activităţi de pregătire organizate de unităţile MAI fără scoatere de la locul de muncă, pe post.
Art. 18. – Concursurile sau examenele pentru dezvoltarea carierei poliţistului sunt:
a) pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie;
b) pentru ocuparea unor posturi de conducere;
c) pentru schimbarea categoriei.
Art. 19. – (1) Şefii răspund de organizarea şi desfăşurarea formării profesionale continue pe post a poliţiştilor din subordine.
(2) Formarea profesională continuă reprezintă o responsabilitate individuală şi constituie obligaţie de serviciu pentru personalul MAI.
(3) Unităţile aparatului central al MAI, precum şi cele din inspectoratele generale/similare coordonează formarea profesională în specialitate; în această calitate pot organiza convocări tematice, şedinţe practice, cursuri/programe de formare profesională şi alte asemenea. Aceste activităţi constituie formare profesională în contexte de învăţare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 20. – (1) Formarea profesională continuă a poliţistului, pe post, se organizează şi se desfăşoară pe baza determinării necesarului de formare profesională, în urma analizei modului de desfăşurare a activităţilor curente, a îndeplinirii atribuţiilor, a rezultatelor verificărilor periodice, ale inspecţiilor/controalelor, precum şi a datelor furnizate de evaluările de serviciu anuale.
(2) Elementele care se au în vedere pentru determinarea necesarului de formare profesională continuă a poliţiştilor în unităţi şi la elaborarea diagnozei anuale sunt următoarele:
a) misiunile unităţilor şi ale compartimentelor funcţionale, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora;
b) specificitatea cerinţelor posturilor, precum şi descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor cuprinse în fişa postului;
c) datele existente în evaluările de serviciu;
d) posibilităţile de dezvoltare a carierei personalului.
(3) Necesarul de formare profesională individuală a poliţistului se determină de către şeful nemijlocit.
(4) Necesarul de formare profesională la nivelul unităţii se determină anual de către structura cu competenţe de management al activităţilor de formare profesională continuă de la nivelul inspectoratului general/similar şi al unităţilor aparatului central, după consultarea şefilor cu responsabilităţi în domeniu.
(5) Procedura de determinare a nevoilor de formare profesională a poliţiştilor se elaborează de fiecare inspectorat general/similar.
(6) Pe baza determinării nevoilor de formare profesională a poliţistului şi a propunerilor transmise de şeful nemijlocit, structura cu competenţe de management al activităţilor de pregătire continuă elaborează planul de formare profesională continuă, pe post şi prin cursuri, a personalului unităţii.
Art. 21. – (1) Formarea profesională a poliţistului organizată de unitate, pe post, se desfăşoară potrivit diagramei relaţiilor de subordonare, astfel încât fiecare şef să coordoneze şi să monitorizeze formarea profesională a subordonaţilor nemijlociţi.
(2) Programele de formare profesională continuă organizate de unitate, pe post, se elaborează astfel încât să fie realizate următoarele obiective:
a) informarea generală în domeniul specialităţilor şi stării operative a unităţii;
b) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor în domeniul activităţii profesionale;
c) menţinerea competenţelor practice profesionale.
Art. 22. – (1) Anul de formare profesională continuă începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie al anului următor, cu excepţia instituţiilor de învăţământ, pentru care acesta începe la 1 octombrie şi se încheie la30 septembrie a anului următor.
(2) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI emit anual, până la data de 1 aprilie, dispoziţia privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri.
(3) Şeful unităţii subordonate inspectoratului general/similar, în baza dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), emite propria dispoziţie privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri. Instituţiile de învăţământ emit propriile dispoziţii până la data de 1 octombrie.
Art. 23. – (1) Formarea profesională continuă organizată de unităţile MAI, fără scoatere de la locul de muncă, pe post, este realizată potrivit cadrului organizatoric al formelor de desfăşurare şi de realizare a evaluării la nivel individual şi pe structuri funcţionale, după caz, stabilite anual prin dispoziţia inspectorului general/similar şi a şefilor de unităţi, prin programe pe categorii de pregătire după cum urmează:
a) pregătire de specialitate – minimum 12 ore anual;
b) şedinţe de tragere cu armamentul – minimum două şedinţe anual, cu muniţie reală;
c) educaţia fizică – minimum două ore săptămânal.
(2) Unităţile centrale de la nivelul MAI şi al inspectoratelor generale/similare stabilesc anual pe linia lor de coordonare tematica şi bibliografia la pregătirea de specialitate.
(3) Şedinţele de tragere cu armamentul şi educaţia fizică se desfăşoară şi se evaluează cu respectarea actelor normative care reglementează aceste categorii de pregătire.
(4) Unităţile speciale, precum cele de intervenţie, anti şi contrateroristă, pază şi protecţie ş.a.m.d., îşi constituie planuri şi programe de pregătire adaptate la misiunile încredinţate, aprobate la nivelul inspectoratului general/similar.
(5) Participarea poliţistului în timpul programului de lucru la activităţi de formare profesională fără scoatere de la locul de muncă, pe post, se realizează cu aprobarea şefului nemijlocit, potrivit competenţelor şi cu informarea în prealabil a structurii de resurse umane.
Art. 24. – (1) Documentele de organizare, planificare şi evidenţă a formării profesionale continue organizate de către unităţi sunt următoarele:
a) necesarul de formare profesională continuă;
b) dispoziţia inspectorului general/similar privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue pe post, pentru aparatul central şi unităţile din subordine;
c) dispoziţia şefului unităţii/similar privind organizarea desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue pe post;
d) evidenţa formării profesionale continuă, pe post, care cuprinde:
i. tematici pentru pregătirea de specialitate, trageri şi educaţie fizică;
ii. programe pentru tutela profesională – definitivare/stagiu/probă;
iii. graficul anual al formării continue a personalului prin programe de formare continuă cu scoatere de la locul de muncă/alte activităţi de formare şi dezvoltare profesională;
iv. programul lunar/trimestrial/semestrial, după caz, de pregătire, pe post, a personalului unităţii;
e) mapa cu lecţiile prezentate în cadrul activităţilor de formare profesională şi cu documentele de organizare şi desfăşurare a exerciţiilor, aplicaţiilor etc.;
f) mapa cu documentele de organizare şi desfăşurare a evaluării formării profesionale a poliţistului şi de evidenţă a rezultatelor obţinute în cadrul acesteia;
g) evidenţa participării poliţiştilor la activităţi pe categorii de pregătire;
h) raportul anual de evaluare a pregătirii continue în unitate;
i) analize, sinteze, studii cu privire la formarea profesională continuă a poliţiştilor.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. d)-g) pot fi ţinute în format electronic fiind constituită în acest scop arhiva electronică a formării profesionale în cadrul unităţii.
Art. 25. – Structurile de specialitate cu competenţe în managementul activităţilor de pregătire continuă a poliţistului au următoarele atribuţii principale:
a) aplică şi particularizează elementele conceptuale şi politicile generale în domeniul formării profesionale continue;
b) elaborează prevederile referitoare la organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue a poliţistului şi participă la elaborarea procedurilor standard de operare în domeniul formării profesionale;
c) participă la determinarea necesarului de formare profesională a poliţistului şi la elaborarea documentelor de organizare a pregătirii profesionale, pe post, conform competenţelor;
d) valorifică experienţa dobândită ca urmare a participării la programe internaţionale de formare profesională/pregătire, la misiuni şi alte activităţi în străinătate;
e) organizează şi desfăşoară nemijlocit unele activităţi de formare profesională continuă a poliţistului;
f) coordonează, sprijină, îndrumă şi controlează, în cadrul structurilor subordonate, modul de desfăşurare a activităţilor din competenţă;
g) organizează şi asigură, după caz, evaluarea formării profesionale continue a poliţiştilor din structură;
h) constituie şi utilizează, pentru diferite nevoi, bazele de date privind formarea profesională a personalului.
Art. 26. – Ofiţerul cu responsabilităţi privind managementul activităţii de formare profesională continuă în unităţi are următoarele atribuţii principale:
a) asigură coordonarea generală a formării profesionale continue în unitate, pe post;
b) îndrumă activitatea de stabilire a necesarului de formare profesională a poliţiştilor;
c) asigură nemijlocit organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de formare profesională;
d) întocmeşte proiectul planului anual de pregătire continuă, pe post, a poliţiştilor în unitate pe baza propunerilor structurilor funcţionale ale acesteia şi îl păstrează timp de doi ani exclusiv anul în curs;
e) participă la evaluarea nivelului de pregătire a poliţiştilor din unitate şi din cele subordonate sau în coordonarea acesteia;
f) ţine evidenţa rezultatelor obţinute de către poliţişti, pe categorii de pregătire.
Art. 27. – (1) Formatorii şi instructorii de poliţie din instituţiile de învăţământ efectuează activităţi de informare-documentare, organizare şi participare la seminarii/sesiuni de comunicări ştiinţifice sau ori de câte ori se impune, stagii de documentare stabilite de conducerea instituţiei de formare profesională, în unităţi operative.
(2) Participarea poliţistului la activităţile prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza planificării elaborate la nivelul instituţiilor de învăţământ, pe perioade care să cumuleze 6 luni la fiecare 5 ani de activitate didactică desfăşurată.
Art. 28. – (1) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI, urmare a centralizării solicitărilor din fişele de evaluare şi a propunerii unităţilor subordonate, solicită instituţiilor de învăţământ din structura MAI, cursuri şi programe formative pentru anul de învăţământ următor, numeric pe specializări şi serii de pregătire, în vederea elaborării Graficului anual al cursurilor.
(2) Instituţiile de învăţământ din structura MAI care realizează formarea continuă nonuniversitară a personalului înaintează anual la DGMRU, până la data de 10 septembrie, profilurile, specializările, criteriile de selecţionare şi cifrele anuale de şcolarizare potrivit graficelor anuale ale cursurilor aprobate potrivit competenţelor.
(3) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI înaintează anual, până la data de 15 aprilie, la DGMRU:
a) dispoziţia privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post, pentru anul în curs;
b) rapoartele de evaluare a formării profesionale continue pe post şi prin cursuri în anul de pregătire anterior, care cuprind şi situaţiile centralizatoare privind verificările anuale ale poliţiştilor.
(4) Instituţiile de învăţământ specializate înaintează anual, până la data de 15 octombrie, la DGMRU:
a) dispoziţiile proprii privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post, a întregului personal pentru anul în curs;
b) rapoartele cu situaţiile centralizatoare privind verificările anuale ale întregului personal, pe categorii ale acestora.
Secţiunea a 3-a
Organizarea şi valorizarea cursurilor şi programelor formative
Art. 29. – (1) Absolvirea cursurilor şi a programelor formative se încheie prin eliberarea unui act de studii după cum urmează:
a) programele de studii postuniversitare ori universitare de master se promovează în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) cursurile cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma de învăţământ, se încheie cu certificarea competenţelor prin certificate sau atestate;
c) programele/stagiile de formare pe linii de activitate cu durata de sub 60 ore de curs, indiferent de forma de învăţământ, se încheie cu adeverinţe de participare, care conţin denumirea activităţii şi perioada de activitate în ore de curs convenţionale.
(2) Certificatele de studii şi atestatele de competenţe prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt însoţite de copii ale fişelor matricole.
(3) Cursurile şi programele formative sunt valorizate prin corespondenţa unui număr de credite de studii, după cum urmează:
a) cursurile prevăzute la alin. (1) lit. a) au durata şi corespund unui număr de credite de studii transferabile stabilit prin curriculum-ul aprobat de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
b) cursurile şi programele formative prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) au corespondent un număr de credite de formare profesională (CP), prin echivalarea a 10 ore de curs convenţionale cu 0,25 CP; această corespondenţă se multiplică corespunzător în funcţie de orele convenţionale şi nu se fracţionează.
CAPITOLUL IV Participarea poliţistului la programe de formare profesională în străinătate şi utilizarea ulterioară a competenţelor acestuia
Secţiunea 1 Dispoziţii generale
Art. 30. – (1) Poliţistul poate participa la programe de formare profesională în străinătate.
(2) Poliţistul care participă la programe de formare profesională în străinătate se consideră în misiune temporară în străinătate.
Art. 31. – Poliţistul poate fi trimis la următoarele categorii de programe de formare profesională în străinătate:
a) cursuri de formare profesională în academii de poliţie/militare, şcoli/colegii de poliţie/militare, alte instituţii furnizoare de instruire în domenii de interes pentru MAI;
b) stagii de documentare, simpozioane, seminarii, sesiuni de comunicări ştiinţifice sau schimburi de experienţă;
c) alte activităţi care asigură dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi necesare îndeplinirii atribuţiilor sau dezvoltării profesionale.
Art. 32. – (1) Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale comunică DGMRU ofertele de formare profesională în străinătate transmise de către partenerii externi.
(2) DGMRU aduce la cunoştinţă unităţilor interesate propunerile de formare profesională în străinătate şi precizează detaliile activităţii.
Art. 33. – (1) Oferta primită direct de către inspectoratul general/similar se comunică la DGMRU, care va informa Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale.
(2) După comunicarea ofertei în condiţiile alin. (1), DGMRU organizează şi desfăşoară activităţile prevăzute la art. 32 alin. (2).
(3) Inspectoratul general/similar, titular al programului, după informarea DGMRU şi a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale, dispune măsuri de transmitere la unităţile subordonate a elementelor prevăzute la art. 32 alin. (2), prin grija structurii de resurse umane.
Secţiunea a 2-a
Recrutarea, selecţionarea şi trimiterea poliţistului la studii în străinătate
Art. 34. – Pentru participarea la programele de formare profesională prevăzute la art. 31, poliţistul este desemnat de către inspectoratul general/similar, pe baza criteriilor proprii, potrivit nevoilor determinate la nivelul instituţiei.
Art. 35. – (1) Recrutarea şi selecţionarea în vederea participării la programe de formare profesională în străinătate, a căror gestiune se asigură de către DGMRU, cuprinde:
a) recrutarea iniţială a candidaţilor la nivelul inspectoratelor generale/similare, cu luarea în considerare a criteriilor transmise pentru fiecare activitate;
b) concursul organizat de către DGMRU.
(2) La desfăşurarea concursurilor, precum şi la recrutarea candidaţilor, se au în vedere criteriile transmise de către partenerii străini.
(3) La solicitarea partenerului extern, concursurile se pot organiza, exclusiv de către acesta sau şi cu participarea acestuia, în unităţi ale MAI sau în alte instituţii stabilite de comun acord.
(4) Numărul de candidaturi care trebuie realizat pentru fiecare program de formare profesională se comunică, încă de la începutul procesului de selecţionare, unităţilor cu sarcini de recrutare.
(5) Procedura de recrutare şi selecţionare se poate relua în cazul în care nu s-a ocupat numărul de locuri cu personalul necesar, din punct de vedere numeric şi/sau calitativ, ori la solicitarea expresă a partenerului străin.
Art. 36. – Inspectoratul general/similar, titular al programului de cooperare internaţională în domeniul pregătirii personalului propriu, desemnează participanţi potrivit propriilor proceduri.
Art. 37. – (1) Criteriile generale pentru recrutarea candidatului în vederea participării la programe de formare profesională în străinătate sunt următoarele:
a) să deţină specializarea necesară, după caz;
b) să nu fi frecventat aceeaşi formă de formare profesională, specializare şi nivel, la un interval mai mic de 2 ani;
c) să fi obţinut calificativul de cel puţin “bine” la ultimele 3 evaluări anuale de serviciu;
d) să cunoască limba străină în care se desfăşoară cursurile la nivelul stabilit pentru fiecare activitate, cu excepţia situaţiilor în care se asigură traducerea;
e) să aibă perspective de evoluţie profesională care să îi permită utilizarea ulterioară a pregătirii dobândite în timpul studiilor;
f) să fie apt din punct de vedere medical, fizic şi psihologic, dacă se prevăd asemenea condiţii în mod expres;
g) să deţină autorizaţia de acces la informaţii clasificate pentru nivelul solicitat de către partenerul extern, dacă este cazul;
h) să aibă avizul Departamentul de informaţii şi protecţie internă pentru activităţile care depăşesc 20 de zile.
(2) Criteriile specifice se stabilesc de către unitatea organizatoare a procedurilor de selecţie, în funcţie de tipul programului de formare profesională şi de cerinţele partenerului extern, după caz.
Art. 38. – Probele de selecţie se stabilesc de către unitatea organizatoare a acestuia, în funcţie de tipul programului de formare profesională pentru care se efectuează selecţionarea. Acestea pot consta în:
a) verificarea cunoştinţelor la limba străină – oral şi scris;
b) pregătire de specialitate – oral, scris, practic, după caz;
c) interviul de selecţie;
d) alte probe, în funcţie de tipul programului de formare profesională şi condiţiile stabilite de partenerii străini.
Art. 39. – Aprobarea participării personalului MAI la studii în străinătate se realizează în conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.
Secţiunea a 3-a Utilizarea ulterioară a competenţelor poliţistului care a participat la programe de formare profesională în străinătate
Art. 40. – (1) Responsabilitatea utilizării corespunzătoare a competenţelor poliţistului care a frecventat programe de formare profesională în străinătate revine inspectoratului general/similar şi şefului unităţii de provenienţă.
(2) Inspectoratul general/similar asigură utilizarea experienţei dobândite de către participanţii la activităţi de formare profesională în străinătate prin:
a) valorificarea cunoştinţelor în procesul de formare profesională continuă a personalului;
b) realizarea de documentare profesionale, lecţii, sinteze, alte materiale de informare şi difuzarea acestora personalului şi unităţilor interesate;
c) utilizarea la diferite activităţi didactice în instituţiile de formare profesională specializate;
d) participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane etc.;
e) includerea în colective de studii şi cercetare şi desemnarea ca experţi pentru domeniile în care s-au pregătit;
f) propuneri de numire în funcţii care să asigure valorificarea experienţei şi a cunoştinţelor dobândite.
(3) Inspectoratul general/similar organizează ţinerea evidenţei poliţiştilor care au participat la programe de formare profesională în străinătate şi a modului de întrebuinţare ulterioară a acestora.
Art. 41. – (1) Anual, până la data de 1 martie, inspectoratul general/similar centralizează de la unităţi datele necesare şi transmite la DGMRU sinteza privind modul de utilizare a poliţiştilor care au frecventat programe de formare profesională în străinătate în anul anterior.
(2) Sinteza prevăzută la alin. (1) cuprinde datele prevăzute în formă tabelară şi text, precum şi alte aspecte care prezintă interes în ceea ce priveşte utilizarea competenţelor poliţiştilor care au frecventat programe de formare profesională în străinătate, conform anexei nr. 24 la ordin.
Secţiunea a 4-a Recunoaşterea studiilor
Art. 42. – (1) Poliţistul care a finalizat o formă de formare profesională în străinătate, la întoarcerea în ţară poate solicita DGMRU echivalarea studiilor absolvite în străinătate cu studii similare din România, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu excepţia celor de nivel universitar şi postuniversitar, pentru care competenţa de echivalare revine Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
(2) Poliţistul care a participat la programe de formare profesională în străinătate se bucură de toate drepturile conferite de lege ca efect al absolvirii studiilor.
ANEXA Nr. 24
Model situaţie centralizatoare
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
privind modul de utilizare a competenţelor poliţistului care a frecventat programe de pregătire profesională în străinătate
în anul. . . . . . . . . . .
Nr. crt. Gradul profesional, numele şi prenumele Forma de pregătire absolvită/misiunea în străinătate1 Locul şi perioada de desfăşurare Activităţi desfăşurate pentru utilizarea competenţelor poliţistului2 Observaţii
1 Se consemnează denumirea cursului/misiunii, ţara
2 Se consemnează, pe perioade/date, activităţile pe care le va desfăşură persoana respectivă la întoarcerea în ţară, conform art. 40 alin. (2) din Anexa nr. 4.
CAPITOLUL V Angajamente încheiate de către poliţistul care urmează programe de formare profesională iniţială sau continuă
Art. 43. – (1) Candidatul admis în instituţiile de formare profesională iniţială, pentru care MAI suportă cheltuieli aferente şcolarizării, este obligat să încheie, în cel mult 15 zile de la data începerii cursurilor, un angajament că va lucra în cadrul acestei instituţii, pentru o perioadă de 10 ani de la data naşterii raportului de serviciu.
(2) Angajamentul prevăzut la alin. (1) se completează la instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI sau, după caz, la structurile de resurse umane din unităţile MAI care au efectuat recrutarea, şi se introduc în dosarul personal.
Art. 44. – (1) Poliţistul care urmează, în ţară sau în străinătate, un program de formare profesională continuă finanţat din bugetul MAI sau un curs de iniţiere în carieră, ori care primeşte în această perioadă drepturi salariale şi/sau alte drepturi materiale şi băneşti pentru participarea la astfel de programe/cursuri, este obligat să se angajeze, în scris, înainte de începerea acestora, că va lucra în cadrul instituţiei după finalizarea programului/cursului, o perioadă stabilită după cum urmează:
Durata formării profesionale Perioada de angajament
a) între 8 şi 27 de zile 1 an
b) între 28 şi 60 de zile 2 ani
c) între 61 şi90 de zile 3 ani
d) 91 de zile sau mai mult 5 ani
(2) În situaţia în care poliţistul beneficiază de mai multe programe de formare profesională continuă într-un an calendaristic, perioada de angajament se calculează prin cumularea perioadei rămase din angajamentele precedente cu perioada aferentă programului de formare profesională la care participă.
(3) La stabilirea perioadei de angajament se ia în calcul numai numărul total de zile de pregătire desfăşurate cu scoatere din activitate.
(4) Refuzul de a semna angajamentul determină atrage neparticiparea la program/curs şi, după caz, răspunderea juridică, potrivit legii.
Art. 45. – Elevul, studentul sau poliţistul îndepărtat sau care întrerupe din motive imputabile frecventarea programelor/cursurilor sau nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie cheltuielile efectuate de MAI pe timpul şcolarizării/desfăşurării programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.
CAPITOLUL I Prevederi generale
Art. 1. – DGMRU coordonează sistemul general de formare profesională şi managementul carierei poliţiştilor, în acord cu prevederile legale în domeniu.
Art. 2. – (1) Formarea profesională are ca scop dobândirea şi menţinerea statutului profesional de poliţist prin dezvoltarea de competenţe în domenii de activitate sau calificări specifice MAI.
(2) Formarea profesională reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate pe parcursul carierei, pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor postului prin:
a) menţinerea şi dezvoltarea competenţelor certificate sau dobândirea de noi competenţe profesionale;
b) evoluţia în cariera profesională pe linie de specialitate;
c) evoluţia în cariera profesională prin schimbarea categoriei;
d) obţinerea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii.
(3) Formarea profesională a poliţistului se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale în cadrul unui sistem articulat de pregătire, care cuprinde formarea iniţială şi formarea continuă.
Art. 3. – (1) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor la numirea în prima funcţie de poliţist şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, în cadrul instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională – Învăţământ universitar de licenţă sau postliceal, ori prin cursuri pentru iniţierea în carieră în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, după caz;
b) în context nonformal, prin exercitarea tutelei profesionale în vederea definitivării în profesie, în perioada de probă sau de stagiu, după caz;
c) în context informal, la locul de muncă, prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului, sub îndrumare, în perioada tutelei profesionale.
(2) Formarea continuă este ulterioară formării iniţiale, se organizează pentru dezvoltarea carierei profesionale a poliţiştilor definitivaţi în profesie, respectiv a celor care au promovat cursul pentru iniţierea în carieră şi perioada de stagiu/probă, după caz, şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, prin cursuri şi programe formative în cadrul instituţiilor de învăţământ sau desfăşurate de furnizori de pregătire profesională autorizaţi;
b) în context nonformal, prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI, fără scoatere de la locul de muncă, pe post;
c) în context informal, la locul de muncă, prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului.
(3) Poliţistul care participă la examene şi/sau cursuri pentru dezvoltarea carierei, cu scoatere de la locul de muncă, se consideră în misiune pe perioada frecventării acestora, potrivit planului de învăţământ, respectiv graficului de examinare, indiferent de forma de desfăşurare şi contextul de realizare a învăţământului.
   Art. 12. – În programele de pregătire a viitorilor poliţişti, elevi sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale

 

   Art. 13. – (1) Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
   (2) Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei Române.
   Art. 14. – (1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
   a) categoria A – Corpul ofiţerilor de poliţie – cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare;
   b) categoria B – Corpul agenţilor de poliţie – cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.
   (2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
   I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
   a) chestor general de poliţie;
   b) chestor-şef de poliţie;
   c) chestor principal de poliţie;
   d) chestor de poliţie;
   e) comisar-şef de poliţie;
   f) comisar de poliţie;
   g) subcomisar de poliţie;
   h) inspector principal de poliţie;
   i) inspector de poliţie;
   j) subinspector de poliţie.
    ___________
    Punctul I. a fost modificat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   II. Corpul agenţilor de poliţie:
   a) agent-şef principal de poliţie;
   b) agent-şef de poliţie;
   c) agent-şef adjunct de poliţie;
   d) agent principal de poliţie;
   e) agent de poliţie.
   (3) Gradele profesionale de chestor, comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
   Art. 15. – (1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
   a) Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
   b) ministrul administraţiei şi internelor, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al Poliţiei Române;
   c) inspectorul general al Poliţiei Române şi şefii celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pentru agenţii de poliţie.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Abrogat prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   Art. 16. – (1) Pentru obţinerea gradului profesional următor poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
   a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   b) să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puţin «bine». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.
    ___________
    Litera b) a fost derogată prin alineatul din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.
    Litera b) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   (11) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   (2) Gradul profesional de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie poate fi obţinut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   (21) Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost introdus prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   (22) Gradul profesional de chestor poate fi obţinut de comisarul-şef de poliţie care a promovat examenul organizat în acest scop.
    ___________
    Alineatul (2^2) a fost introdus prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea a 4-a Acordarea gradului profesional de chestor de poliţie
Art. 9. – (1) În vederea acordării gradului profesional de chestor de poliţie, poliţistul trebuie să promoveze examenul organizat în condiţiile acestei anexe.
(2) Poate participa la examen comisarul-şef care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit stagiul minim în grad profesional sau îl împlineşte în cursul anului calendaristic respectiv;
b) a fost evaluat în perioada prevăzută la lit. a) cu calificativul de cel puţin “bine”;
c) ocupă un post prevăzut cu grad profesional de cel puţin chestor de poliţie.
Art. 10. – (1) Candidatul la examenul pentru acordarea gradului profesional de chestor de poliţie este propus ierarhic de către şeful inspectoratului general/similar din care face parte sau, pentru cel provenit din unităţile aparatului central al MAI şi cele subordonate acestuia, de şeful DGMRU.
(2) Fiecare propunere este consemnată într-o notă de fundamentare la care se anexează fişa de personal.
(3) DGMRU centralizează propunerile înaintate potrivit prevederilor alin. (1) şi certifică îndeplinirea condiţiilor legale.
(4) Ministrul afacerilor interne stabileşte lista candidaţilor la examenul pentru acordarea gradului profesional de chestor de poliţie.
Art. 11. – (1) Examenul pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie se organizează, de regulă, anual.
(2) Comisia de examen se constituie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea DGMRU.
(3) Comisia prevăzută la alin. (2) se compune dintr-un număr impar de membri, astfel:
a) preşedinte – o persoană din conducerea MAI sau, după caz, a inspectoratelor generale/similare;
b) ceilalţi membri – persoane din unităţile aparatului central al MAI sau inspectoratelor generale/similare, cu experienţă în profilurile de muncă ale candidaţilor.
(4) Secretar al comisiei prevăzute la alin. (2) este numit un ofiţer din cadrul DGMRU. Acesta nu este membru al comisiei.
(5) Comisia prevăzută la alin. (2) este alcătuită din persoane care au cel puţin gradul profesional de chestor de poliţie.
(6) Locul şi termenele în care se desfăşoară diferitele activităţi în cadrul examenului se stabilesc de preşedintele comisiei şi se comunică în scris tuturor candidaţilor.
Art. 12. – (1) Probele din cadrul examenelor pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie sunt următoarele:
a) interviu structurat pe probleme din domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice;
b) lucrare scrisă în specialitatea postului ocupat de către candidat.
(2) Tematica interviului structurat prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte de comisia de examen şi se aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin grija secretarului comisiei, cu 15 zile înainte de data desfăşurării examenului.
(3) Tema lucrării scrise prevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi îndrumătorul ştiinţific al acesteia se propun de candidat şi se aprobă de preşedintele comisiei.
(4) Lucrarea scrisă prevăzută la alin. (1) lit. b) se depune de candidaţi la secretariatul comisiei de examen cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării examenului.
Art. 13. – (1) Notarea candidaţilor la examenul pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie se face cu note dela10- maximum la1- minimum, astfel:
a) nota finală a fiecărei probe de examen se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire;
b) media generală se calculează ca medie aritmetică a notelor finale obţinute la fiecare probă de examen, cu două zecimale, fără rotunjire.
(2) În cazul în care, după corectarea lucrării scrise, diferenţa dintre notele acordate este mai mare de un punct, lucrarea se recorectează, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, de către preşedintele comisiei, care hotărăşte nota finală.
(3) Pentru a fi declarat “REUŞIT” la examen, candidatul trebuie să obţină la fiecare probă minimum nota 7,00 şi media generală de minimum 8,00.
(4) Candidatul poate contesta numai notele obţinute la propria lucrare. Rezultatele obţinute la interviul structurat pe probleme din domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice nu pot fi contestate.
(5) Contestaţiile se depun în scris la secretarul comisiei, în termen de cel mult 24 de ore de la anunţarea rezultatelor, şi se soluţionează în termen de 24 de ore de la depunerea acestora.
(6) Contestaţiile se soluţionează în plenul comisiei de examen, iar hotărârea acesteia este definitivă.
Art. 14. – După finalizarea examenului, DGMRU prezintă ministrului afacerilor interne spre aprobare lista candidaţilor pentru acordarea gradului profesional de chestor de poliţie şi proiectul documentaţiei care urmează să fie transmisă Preşedintelui României.
   (3) Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 101/2004 începând cu 23.04.2004.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 13. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 17. – Stagiul minim în gradele profesionale este:
   I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
   

a) chestor-sef de politie – 2 ani;
b) chestor principal de politie – 2 ani;
c) chestor de politie – 2 ani;
d) comisar-sef de politie – 3 ani;
e) comisar de politie – 3 ani;
f) subcomisar de politie – 4 ani;
g) inspector principal de politie – 3 ani;
h) inspector de politie – 3 ani;
i) subinspector de politie – 4 ani.
    ___________
    Tabelul a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   II. Corpul agenţilor de poliţie:
   

a) agent-şef de poliţie – 5 ani;
b) agent-şef adjunct de poliţie – 5 ani;
c) agent principal de poliţie – 5 ani;
d) agent de poliţie – 5 ani.
   Art. 18. Abrogat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Art. 18. a fost modificat prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.

 

   Art. 19. Abrogat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
   (3) Abrogat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.

 

   (4) Abrogat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.
    ___________
    Art. 19. a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 20. – Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru ofiţerii de poliţie.
   Art. 21. – (1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi celor pregătiţi pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ li se acordă grade profesionale sau, după caz, li se echivalează gradele militare cu gradele profesionale în condiţiile art. 73 alin. (1) şi (2) şi sunt încadraţi în structurile de poliţie cu perioade de stagiu.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea 1 Acordarea gradelor profesionale
Art. 1. – (1) Gradul profesional se acordă poliţistului, în condiţiile legii, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradul respectiv, aprobat de ministrul afacerilor interne, după cum urmează:
a) de regulă, la data de 25 martie a anului în curs, precum şi de Ziua Naţională a României -1 Decembrie;
b) la absolvirea instituţiei de învăţământ de profil ale MAI, precum şi celor pregătiţi pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ;
c) la reîncadrare;
d) la încadrarea directă;
e) la trecerea agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie;
f) la încetarea raporturilor de serviciu;
g) post-mortem.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), poate fi propus pentru acordarea gradului profesional următor doar poliţistul încadrat, la data avansării, pe un post prevăzut în statul de organizare cu grad profesional superior celui deţinut.
(3) În situaţia în care, la data acordării gradului profesional următor, poliţistul ocupă o funcţie prevăzută cu grad inferior celui dobândit, cu aceeaşi dată se încadrează în funcţia minimă corespunzătoare noului grad profesional.
(4) Personalului încadrat direct/reîncadrat ca poliţist în funcţii cu specializări prevăzute în fişa postului pentru studiile absolvite şi care a lucrat efectiv înainte de încadrare în asemenea specializări, i se acordă grade profesionale în raport cu vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, dar nu inferioare gradelor profesionale echivalente gradelor militare deţinute în rezervă, după cum urmează:
a) pentru acordarea gradelor profesionale personalului încadrat direct/reîncadrat ca ofiţer de poliţie:
i. la un stagiu de până la 5 ani – subinspector de poliţie;
ii. la un stagiu între 5şi7 ani – inspector de poliţie;
iii. la un stagiu între 8şi10 ani – inspector principal de poliţie;
iv. la un stagiu între 11şi 14 ani – subcomisar de poliţie;
v. la un stagiu între 15 şi 18 ani – comisar de poliţie;
vi. la un stagiu de19 ani şi peste – comisar-şef de poliţie.
b) pentru acordarea gradelor profesionale personalului încadrat direct/reîncadrat ca agent de poliţie:
i. la un stagiu de până la 5 ani – agent de poliţie;
ii. la un stagiu între 5şi10 ani – agent principal de poliţie;
iii. la un stagiu între 11 şi 15 ani – agent şef adjunct de poliţie;
iv. la un stagiu de16 ani şi peste – agent şef de poliţie.
(5) Agentului de poliţie care îndeplineşte condiţiile legale pentru trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie i se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul profesional de subinspector de poliţie. cu excepţia situaţiei în care are o vechime anterioară în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cărora li se acordă grade profesionale conform alin. (4) lit. a).
Art. 2. – (1) Avansarea poliţistului, la împlinirea stagiului minim în grad profesional, se face la data de 25 martie a anului în curs.
(2) Avansarea poliţistului înaintea împlinirii stagiului minim se face de Ziua Naţională a României – 1 Decembrie sau în tot cursul anului, pentru merite excepţionale, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) a îndeplinit jumătate din stagiul minim al gradului profesional pe care îl deţine;
b) este apreciat în această perioadă cu calificativul de cel puţin “bine”;
c) postul pe care este încadrat în statul de organizare este prevăzut cu grad profesional superior celui pe care îl deţine;
d) a absolvit studiile sau/şi cursurile prevăzute de lege.
(3) În situaţii temeinic justificate, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. a).
Art. 3. – Pentru poliţistul al cărui raport de serviciu este suspendat ca urmare a îndeplinirii unei funcţii de conducere salarizate în cadrul unei organizaţii sindicale, verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (2) lit. c), respectiv la art. 9 alin. (2) lit. c) se realizează prin raportare la funcţia deţinută anterior suspendării raporturilor de serviciu.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea a 5-a Acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în rezervă şi în retragere
Art. 15. – Gradul de general de brigadă/general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă -pentru cei din arma marină – se poate acorda, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, colonelului/comandorului în retragere care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
a) este absolvent cu diplomă de licenţă sau echivalentă al instituţiilor militare ori civile de învăţământ superior;
b) are o vechime ca militar, respectiv poliţist, de cel puţin 30 de ani şi un stagiu de ofiţer în activitate de minimum 7 ani în gradul de colonel/comisar-şef de poliţie, ori comandor;
c) a fost încadrat cel puţin 4 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu gradul de general de brigadă/chestor de poliţie, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă sau superioare şi a fost evaluat în această perioadă cu calificativul de cel puţin “bun”;
d) participă activ la activităţile Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI şi se bucură de prestigiu şi apreciere în rândul membrilor asociaţiei;
e) nu a fost trecut în rezervă pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;
f) nu a suferit condamnări şi nu a făcut parte din fostele organe de securitate în misiuni de poliţie politică.
Art. 16. – (1) Generalul în retragere poate fi avansat în gradul următor, dacă în timpul activităţii a fost încadrat cel puţin 2 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad cel puţin egal cu gradul propus.
(2) Propunerile pentru acordarea gradului de general de brigadă sau înaintarea în gradul de general următor se fac de către comandanţii unităţilor, prin inspectoratele generale/similare şi/sau Consiliul executiv al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, după caz.
(3) Unităţile prevăzute la alin. (2) transmit la DGMRU propunerile cu cei care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 15.
Art. 17. – (1) Gradele de ofiţeri în rezervă/retragere, cu excepţia celor prevăzute la art. 16 alin. (1), se acordă prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, în baza propunerilor întocmite de unităţile care au în evidenţă astfel de cadre, cu avizul Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, sau a propunerilor asociaţiei, cu avizul favorabil al unităţilor din care au făcut parte şi al inspectoratului general/similar.
(2) Cadrul militar în rezervă/retragere propus pentru înaintarea în gradul următor trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Inspectoratul general/similar centralizează propunerile formulate potrivit alin. (1) şi le transmit la DGMRU.
Art. 18. – (1) Pentru acordarea gradului de sublocotenent, subofiţerii în rezervă/retragere în afara criteriilor prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să facă parte din Consiliul executiv al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI sau din birourile executive ale filialelor şi să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diplomă.
(2) Nu fac obiectul acordării de grade sau înaintării în gradul următor cadrele militare trecute în rezervă pentru comiterea de abateri-grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale, cele care au fost condamnate, chiar dacă a intervenit amnistia, graţierea sau reabilitarea, pentru orice faptă penală, precum şi cele împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale.
Secţiunea a 6-a
Acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a veteranilor de război
Art. 19. – (1) Cadrele militare în retragere, veterani de război, pot fi înaintate în grad, în mod excepţional, cu prilejul Zilei veteranilor de război – 29 aprilie, prin ordin al ministrului afacerilor interne sau decret prezidenţial, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
A. Pentru înaintarea în gradul următor a generalilor:
a) să fi îndeplinit funcţii de comandanţi de mari unităţi, comandanţi de arme, şefi de mari unităţi centrale;
b) să ocupe funcţii de conducere în Asociaţia Veteranilor de Război.
B. Pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front minimum două luni, continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, sau să fi îndeplinit misiuni specifice în situaţii operative;
b) să fi absolvit studii liceale sau echivalente;
c) să fi absolvit cursurile unei şcoli de ofiţeri activi sau de rezervă;
d) ofiţerii proveniţi din corpul subofiţerilor, absolvenţi de studii liceale – echivalente – pot fi înaintaţi în grad până la gradul de locotenent-colonel, iar cei cu studii superioare, până în gradul de colonel. Această condiţie se exceptează în cazul înaintărilor în grad prin ordine generale.
C. Pentru înaintarea în gradul următor a subofiţerilor:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front ori să fi îndeplinit misiuni specifice în situaţii operative;
b) să aibă studii generale;
c) să aibă o vechime în ultimul grad de cel puţin 2-ani.
D. Pentru acordarea gradului de sublocotenent în retragere:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front minimum două luni continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, ori să fi îndeplinit misiuni în situaţii operative;
b) să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în gradul de maistru militar principal sau plutonier adjutant şef;
c) să participe la activităţile Asociaţiei Veteranilor de Război/filialelor acesteia.
E. Pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere:
a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front cu grad de ofiţer minimum 3 luni continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, inclusiv cel puţin 4 luni stagiu în executarea unor misiuni specifice în situaţii operative. Fac excepţie veteranii de război decoraţi cu Ordinul “Mihai Viteazul”;
b) să aibă studii superioare militare sau, după caz, studii superioare civile şi sunt absolvenţi ai unei şcoli de ofiţeri activi sau de rezervă;
c) să fi fost decoraţi cu ordine de război pentru fapte de arme ori să fi fost citaţi prin ordine de zi pe marea unitate sau armată;
d) să aibă o vechime în gradul de colonel de cel puţin 5 ani;
e) participă la activităţile Asociaţiei Veteranilor de Război/filialelor acesteia şi se bucură de prestigiu şi apreciere în rândul veteranilor de război;
f) să nu fi suferit condamnări şi să nu fi făcut parte din fostele organe de securitate, în misiuni de poliţie politică.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. E pct. b), veteranii decoraţi cu unul dintre ordinele: “Mihai Viteazul”, “Steaua României” sau “Coroana României”.
Art. 20. – (1) Veteranii de război care au vârsta peste 85 de ani pot fi avansaţi în gradul următor, inclusiv acordarea gradului de sublocotenent sau general în retragere, prin excepţie de la criteriile prevăzute la art. 19, dacă se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) fac parte din organele de conducere ale asociaţiei/filialelor;
b) au o contribuţie deosebită la organizarea şi funcţionarea asociaţiei/filialei din care fac parte;
c) au fost victime ale regimului totalitar – arestaţi, condamnaţi, persecutaţi, îndepărtaţi abuziv din rândul cadrelor active;
d) s-au remarcat pe front prin fapte de arme deosebite;
e) au fost răniţi în timpul acţiunilor de luptă pe front.
(2) La avansarea în grad în condiţiile alin. (1), au prioritate cei decoraţi cu ordine şi medalii de război, cei care au fost răniţi, invalizii, marii mutilaţi, voluntarii de război şi veteranii victime ale regimului totalitar, precum şi veteranii cu vârstă înaintată.
Art. 21. – Propunerile pentru acordarea gradului de general şi înaintarea în gradul următor a generalilor în retragere, veterani de război, se fac în limita numărului stabilit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi MAI.
   (2) La absolvirea şcolii de formare a agenţilor de poliţie, poliţistului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
   (3) La absolvirea cu diplomă de licenţă a programelor de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă sau frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne, absolventului care urmează a fi repartizat în unităţi de poliţie i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea a 2-a
Acordarea gradelor profesionale absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă
Art. 4. – Absolventului instituţiei de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor MAI -poliţişti, care nu promovează examenul de licenţă în prima sesiune organizată în anul absolvirii, i se acordă gradul profesional de agent de poliţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
Art. 5. – Absolventului prevăzut la art. 4, după promovarea examenului de licenţă, i se acordă primul grad de ofiţer de poliţie.
Art. 6. – Absolventul şcolii de agenţi de poliţie, care nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune organizată în anul absolvirii, nu dobândeşte grad profesional şi nu este repartizat în vreo unitate a MAI.
   (31) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (21) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului, dar nu inferioare gradelor profesionale echivalente gradelor militare deţinute în rezervă.
    ___________
    Alineatul (3^1) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (32) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (22) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Aceştia sunt încadraţi în funcţiile minime prevăzute de lege corespunzătoare gradelor profesionale acordate, pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.
    ___________
    Alineatul (3^2) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (33) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi absolvenţilor formaţi pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei absolvenţilor Institutului Medico-Militar care pe perioada de stagiu se încadrează în funcţii specifice corespunzătoare gradului profesional deţinut.
    ___________
    Alineatul (3^3) a fost introdus prin punctul 13. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   (4) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.
    ___________
    Alineatul (4) a fost derogat prin alineatul (41) din Lege nr. 360/2002 începând cu 21.06.2016.
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.

 

   (41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), perioada de rezidenţiat stabilită potrivit prevederilor legale în cazul personalului de specialitate medical se ia în calcul la acordarea gradului profesional.
    ___________
    Alineatul (4^1) a fost introdus prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   (5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistul declarat nepromovat este îndepărtat din poliţie.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (6) Poliţistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obţinut.
   (7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în poliţie.
   (71) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (21) şi (22) nu le pot fi modificate raporturile de serviciu prin delegare, detaşare, mutare şi transfer timp de cel puţin trei ani de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine reorganizarea unităţii.
    ___________
    Alineatul (7^1) a fost introdus prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (8) Condiţiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu şi a celei de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 5
Perioada de stagiu, perioada de probă, definitivarea în profesie şi exercitarea tutelei profesionale
CAPITOLUL I Perioada de stagiu sau probă a poliţiştilor
Art. 1. – (1) Perioada de stagiu şi perioada de probă este, potrivit dispoziţiilor legale specifice, etapa carierei profesionale a poliţistului cuprinsă între numirea în funcţie şi definitivarea în profesie.
(2) Absolventul instituţiei de învăţământ, repartizat la unitatea de poliţie, este încadrat, astfel:
a) agentul de poliţie, pe o-perioadă de stagiu de 6 luni;
b) ofiţerul de poliţie, pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(3) Agentul de poliţie este încadrat pe o perioadă de probă de 6 luni, iar ofiţerul de poliţie este încadrat pe o perioadă de probă de12 luni, atunci când:
a) a fost încadrat direct;
b) a fost transferat dintr-o instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
c) provine din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă licenţă sau echivalentă, ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei.
Art. 2. – (1) Perioada de stagiu sau după caz, perioada de probă se suprapune perioadei de tutelă profesională.
(2) Perioada de stagiu sau după caz, perioada de probă se suspenă odată cu suspendarea raportului de serviciu al poliţistului.
CAPITOLUL II Exercitarea tutelei profesionale
Art. 3. – Tutela profesională, denumită în continuare tutelă, reprezintă activitatea desfăşurată pentru sprijinirea integrării socioprofesionale a poliţistului, precum şi pentru integrarea în activitatea practică a elevilor şi studenţilor în unităţi de poliţie.
Art. 4. – Tutela se exercită asupra:
a) absolventului instituţiei de învăţământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI, încadrat în funcţie de poliţist;
b) poliţistului reîncadrat;
c) poliţistului încadrat direct, precum şi celui transferat dintr-o instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
d) poliţistului care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate ca urmare a mutării;
e) agenului de poliţie care a trecut în corpul ofiţerilor de poliţie;
f) elevului sau studentului, în cadrul perioadei de stagiu de practică în unităţile de poliţie.
Art. 5. – (1) Poate fi tutore profesional, denumit în continuare tutore, lucrătorul MAI desemnat de conducerea unităţii, care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
a) are experienţă de cel puţin 2 ani în specialitatea/profilul/domeniul în care îşi desfăşoară activitatea persoana tutelată;
b) a obţinut calificativul de cel puţin “bine” la ultima evaluare anuală de serviciu;
c) are, de regulă, vechime de cel puţin un an în unitatea în cadrul căreia va fi numit tutore;
d) este, de regulă, mai mare cu cel puţin un grad profesional faţă de persoana tutelată.
(2) Nu poate fi tutore:
a) ruda şi afinul până la gradul al patrulea inclusiv;
b) şeful unităţii;
c) poliţistul aflat în perioada de tutelă.
(3) Îndeplinirea atribuţiilor de tutore este o îndatorire de serviciu.
(4) Tutorele, persoana tutelată şi perioada tutelei se stabilesc prin dispoziţia/ordinul de zi pe unitate.
(5) Atribuţiile tutorelui se prevăd într-o anexă la fişa postului, actualizată ori de câte ori este nevoie, în condiţiile prezentului ordin.
Art. 6. – (1) Intervalul de timp pentru care se exercită tutela este următorul:
a) 6 luni pentru poliţistul reîncadrat;
b) 3 luni pentru poliţistul care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate ca urmare a mutării;
c) pe întreaga perioadă de stagiu/probă;
d) durata fiecărei perioade de practică în unităţi de poliţie, pentru elevi şi studenţi.
(2) Perioada de tutelă se suspendă odată cu suspendarea raportului de serviciu al poliţistului.
Art. 7. – (1) Tutorele poate tutela profesional cel mult două persoane în acelaşi timp.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), un tutore poate tutela mai mult de două persoane în următoarele situaţii:
a) pe timpul perioadei de practică a elevilor/studenţilor;
b) când în unitate nu sunt posibilităţi pentru asigurarea numărului de tutori care corespund criteriilor de la art. 5 alin. (1) şi (2).
Art. 8. – (1) Cu privire la integrarea socioprofesională a personalului MAI, respectiv la integrarea în activitatea practică a elevilor/studenţilor, tutorele are următoarele atribuţii principale:
a) îndrumă persoana tutelată în procesul de studiere şi însuşire a legislaţiei aplicabile structurii din care face parte;
b) explică modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu;
c) instruieşte şi desfăşoară activităţi practice de întocmire a lucrărilor şi documentelor de serviciu;
d) desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;
e) îndrumă şi verifică persoana tutelată în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite;
f) monitorizează activitatea profesională şi conduita persoanei tutelate şi ia măsuri de îmbunătăţire a pregătirii acesteia;
g) întocmeşte raportul final cu privire la activitatea de integrare socioprofesională/integrare practică a persoanei tutelate.
(2) În situaţia în care la nivelul unităţii nu există posibilitatea numirii unui tutore care să aibă aceeaşi specialitate sau profesie cu cea necesară persoanei tutelate ori, cel puţin, care să lucreze în acelaşi domeniu de activitate, tutorele desemnat îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f).
Art. 9. – Evaluarea de serviciu anuală a poliţistului care a avut calitatea de tutore trebuie să se refere şi la activitatea desfăşurată în această calitate, iar constatările şi concluziile se consemnează sintetic în formularul de evaluare a activităţii anuale.
CAPITOLUL III Organizarea şi desfăşurarea tutelei poliţiştilor
Art. 10. – (1) În unităţile de poliţie ale MAI, tutela, cu excepţia elevilor şi studenţilor aflaţi în stagiu de practică, se organizează şi se desfăşoară conform Programului activităţilor de tutelă profesională, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15 la ordin.
(2) Programul activităţilor de tutelă profesională se stabileşte semestrial, respectiv pentru întreaga perioadă de tutelă dacă aceasta este mai mică, se întocmeşte de către tutore, se avizează de către ofiţerul cu atribuţii de formare profesională şi se aprobă de către şeful structurii de resurse umane în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul tutelat.
(3) În situaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), Programul activităţilor de tutelă profesională se întocmeşte de către inspectoratul general/similar sau, dacă nu există personal specializat în domeniu la acest nivel, de către unitatea aparatului central care coordonează domeniul de activitate în care lucrează persoana tutelată.
Art. 11. – La începutul perioadei de tutelă se desfăşoară, după caz, următoarele activităţi:
a) prezentarea persoanei tutelate, colectivului unităţii;
b) prezentarea misiunilor/atribuţiilor ale unităţii;
c) prezentarea zonei de responsabilitate/competenţă a unităţii, cu referiri la specificul local/regional;
d) prezentarea condiţiilor de muncă şi instruire, cu privire la tehnica din dotare, poligoane, săli de specialitate, echipamente, şamd, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii.
Art. 12. – (1) Tutorele se ghidează în exercitarea atribuţiilor sale, după:
a) actele normative care reglementează domeniul de activitate al poliţistului tutelat;
b) fişa postului poliţistului tutelat;
c) programul activităţilor de tutelă profesională.
(2) Tutorele realizează lunar o testare a cunoştinţelor dobândite de poliţistul tutelat, pe baza Programului activităţilor de tutelă profesională, iar la finalul perioadei de tutelă le anexează la referatul de evaluare pentru a fi incluse în dosarul de tutelă.
Art. 13. – Tutorele poate consulta, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice care îi revin, Fişa de evaluare a activităţii absolventului, întocmită de către instituţia de învăţământ absolvită.
Art. 14. – În activitatea de tutelă, tutorele solicită, la nevoie, consiliere şi sprijin din partea şefului nemijlocit al poliţistului tutelat, psihologului şi ofiţerului/personalului cu atribuţii de resurse umane/de formare profesională din unitate.
Art. 15. – Poliţistul tutelat consemnează zilnic activităţile desfăşurate.
Art. 16. – (1) Activitatea de tutelă cuprinde, pentru poliţistul tutelat, următoarele:
a) studiu individual dirijat, într-un cuantum de minimum 40 de ore/lună;
b) asistenţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
c) participarea la diferite programe de formare profesională organizate de către inspectoratul general/alte structuri ale MAI.
(2) La stabilirea activităţilor pentru poliţistul tutelat se respectă principiul gradualităţii planificării şi desfăşurării acestora, de la cele mai simple la cele cu un nivel crescut de complexitate şi risc.
CAPITOLUL IV Definitivarea în profesie a poliţistului
Art. 17. – Pentru a fi definitivat în profesie, poliţistul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie apreciat cu calificativul “corespunzător”, acordat în urma evaluării activităţii sale în perioada de stagiu, respectiv în perioada de probă;
b) să promoveze examenul de definitivare organizat potrivit prezentei anexe.
Art. 18. – (1) În situaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 17, poliţistul este definitivat în profesie şi încadrat în funcţie potrivit gradului profesional obţinut.
(2) În situaţia neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 17, poliţistul este destituit din poliţie.
(3) Definitivarea în profesie sau, după caz, destituirea din poliţie în condiţiile alin. (2), se realizează prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
CAPITOLUL V Organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivare în profesie, precum şi de evaluare a poliţiştilor la finalizarea perioadei de tutelă
Art. 19. – Examenul de definitivare în profesie constă în evaluarea activităţii desfăşurate în perioada tutelei.
Art. 20. – (1) Evaluarea activităţii poliţistului tutelat se face în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de tutelă, de către şeful nemijlocit al poliţistului evaluat, denumit în continuare evaluator.
(2) Nu poate avea calitatea de evaluator, poliţistul care:
a) are vechimea în funcţie mai mică de un an;
b) a avut calitatea de şef nemijlocit al poliţistului evaluat mai puţin de 50% din perioada tutelei;
c) a fost tutorele poliţistului evaluat.
(3) Atunci când se constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), şeful unităţii desemnează, prin dispoziţie de zi pe unitate, un alt evaluator.
Art. 21. – (1) Evaluarea activităţii poliţistului tutelat se face pe baza:
a) referatului tutorelui, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16 la ordin;
b) raportului de stagiu/probă/încheierea tutelei profesionale realizat de poliţistul care urmează să fie evaluat, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 17 la ordin;
c) raportului de evaluare a perioadei de stagiu/probă/tutelă profesională, întocmit de evaluator, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18la ordin.
(2) Referatul prevăzut la alin. (1) lit. a), împreună cu testele lunare aplicate poliţistului evaluat, se pun la dispoziţia evaluatorului.
(3) Poliţistul care urmează să fie evaluat întocmeşte raportul prevăzut la alin. (1) lit. b) pe care îl prezintă evaluatorului.
(4) În vederea completării raportului prevăzut la alin. (1) lit. c), evaluatorul desfăşoară următoarele activităţi:
a) analizează documentele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b);
b) realizează interviul pe baza concluziilor rezultate în urma desfăşurării activităţii de la lit. a) şi a criteriilor stabilite în cuprinsul documentului prevăzut la alin. (1) lit. c);
c) acordă fiecărui criteriu de evaluare puncte de la 1 (cel mai mic) la 5 (cel mai mare) şi face media aritmetică pentru stabilirea punctajului final; transformă punctajul final obţinut în calificativ de evaluare astfel: între 1,00 – 2,99 – Necorespunzător şi între 3,00 – 5,00 – Corespunzător;
d) în raport de calificativul stabilit, face propuneri, după caz, cu privire la definitivarea în profesie a poliţistului în cazul obţinerii calificativului “Corespunzător” sau destituirea din poliţie, pentru poliţistul prevăzut la art. 4 lit. a), c) şi e);
e) propune realizarea unei analize în vederea stabilirii angajării răspunderii disciplinare a poliţistului prevăzut la art. 4 lit. b) şi d), căruia i-a fost acordat calificativul “Necorespunzător” pentru perioada evaluată.
Art. 22. – Notarea criteriilor de evaluare se face astfel: 1 punct = nesatisfăcător; 2 puncte = satisfăcător; 3 puncte = bun; 4 puncte = foarte bun; 5 puncte = excepţional. Punctajul final se calculează astfel: [(60 x punctajul criteriului A) + (10 x punctajul criteriului B) + (10 x punctajul criteriului C) + (10 x punctajul criteriului D) + (10 x punctajul criteriului E)]/100.
Art. 23. – Rezultatul final al evaluării se aduce la cunoştinţa poliţistului evaluat în termen de 3 zile de la data finalizării evaluării.
Art. 24. – (1) Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării poate formula contestaţie, adresată şefului unităţii, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă, pe care o depune la secretariatul unităţii.
(2) Şeful unităţii analizează documentele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi soluţionează contestaţia în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.
(3) În urma analizei, şeful unităţii poate modifica, prin decizie motivată, rezultatul evaluării.
(4) Rezultatul contestaţiei se comunică poliţistului, în scris, în termen de 3 zile de la data soluţionării.
(5) În situaţia poliţistului care nu a promovat examenul de definitivare, evaluatorul, la expirarea termenului de depunere a contestaţiei sau, după caz, de soluţionare a acesteia, transmite structurii de resurse umane dosarul de examen, în vederea iniţierii demersurilor pentru emiterea actului administrativ de destituire din poliţie.
Art. 25. – După finalizarea activităţii de evaluare, documentele întocmite în perioada de stagiu/probă/tutelă, documentele prevăzute la art. 21 alin. (1), precum şi, după caz, documentele întocmite cu ocazia formulării contestaţiei, se introduc în dosarul personal.
Art. 26. – Poliţistul prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) nu este evaluat la încheierea perioadei de tutelă, rezultatele testelor lunare aplicate, precum şi referatul tutorelui prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. a) urmând să fie avute în vedere la evaluarea de serviciu anuală.
CAPITOLUL VI Alte dispoziţii privind activitatea de tutelă profesională
Art. 27. – Inspectoratul general/similar, prin structurile de formare profesională, aplică absolvenţilor şi poliţiştilor încadraţi direct, la 2 ani de la absolvire/numirea în prima funcţie, un chestionar standardizat de evaluare privind sistemul de formare, pregătire de bază şi integrare socioprofesională. Cu această ocazie sunt chestionaţi şi şefii, precum şi poliţiştii care au îndeplinit atribuţii de tutelă, iar concluziile se trimit, spre valorificare, instituţiilor de învăţământ şi DGMRU.
Art. 28. – (1) Rezultatele activităţii de tutelă sunt înscrise în fişa de evaluare anuală a tutorelui la indicatorii de evaluare specifici.
(2) Pentru activitatea desfăşurată în calitatea de tutore, conducerea unităţii poate recompensa tutorele, în condiţiile legii.
Art. 29. – În vederea organizării şi desfăşurării tutelei, şeful unităţii de poliţie poate stabili atribuţii specifice personalului din compartimentele de resurse umane.
ANEXA Nr. 15
Model program activităţi de tutelă profesională
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
(inspectoratul general)
(unitatea)		 Nesecret
Ex. nr.
Nr.
AVIZAT
(Ofiţerul cu atribuţii de formare profesională)		 APROB
(Şeful structurii de resurse umane)
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR DE TUTELĂ PROFESIONALĂ
(Persoana/persoanele tutelate)
(Perioada pentru care este proiectat programul)
Obiective:
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
Nr. crt. Activitatea Documente/asigurare materială Data/ora/durata/locul Cine conduce Observaţii
Tutorele profesional (tutorii, pentru programele desfăşurate unitar şi în aceeaşi perioadă la nivelul unităţii, pentru funcţii similare)
ANEXA Nr. 16
Model referat întocmit de tutorele profesional
Unitatea . . . . . . . . . .
REFERAT
Numele şi prenumele poliţistului aflat în perioada de stagiu/probă/tutelă profesională . . . . . . . . . .
Categoria, gradul profesional . . . . . . . . . .
Compartimentul . . . . . . . . . .
Perioada de stagiu/probă/tutelă profesională: de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . .
Data completării . . . . . . . . . .
Descrierea activităţii desfăşurate de poliţistul aflat în perioada de stagiu/probă/tutelă profesională:
Aptitudinile dovedite în modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu/executarea ordinelor:
Conduita poliţistului aflat în perioada de stagiu/probă/tutelă profesională:
Concluzii:
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
Recomandări:
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
Numele şi prenumele tutorelui profesional . . . . . . . . . .
Categoria, gradul profesional . . . . . . . . . .
Semnătura . . . . . . . . . .
ANEXA Nr. 17
Model raport de stagiu/probă/încheiere a tutelei profesionale
Unitatea . . . . . . . . . .
RAPORT DE STAGIU/PROBĂ/ÎNCHEIERE A TUTELEI PROFESIONALE
Numele şi prenumele poliţistului aflat în perioada de stagiu/probă/tutelă profesională . . . . . . . . . .
Categoria, gradul profesional . . . . . . . . . .
Compartimentul . . . . . . . . . .
Perioada de stagiu/probă/tutelă profesională: de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . .
Atribuţiile de serviciu prevăzute în fişa postului:
Alte atribuţii stabilite de şeful ierarhic:
Cursuri de specializare/alte forme de perfecţionare urmate în perioada de stagiu/probă/tutelă profesională:
Alte activităţi (articole sau lucrări publicate, comunicări ştiinţifice etc.):
Descrierea activităţii desfăşurate pe parcursul perioadei de stagiu/probă/tutelă profesională:
Dificultăţi întâmpinate pe parcursul perioadei de stagiu/probă/tutelă profesională:
Data întocmirii . . . . . . . . . . Semnătura . . . . . . . . . .
ANEXA Nr. 18
Model raport de evaluare a perioadei de stagiu/probă/tutelă profesională
Unitatea . . . . . . . . . .
RAPORT DE EVALUARE A PERIOADEI DE STAGIU/PROBĂ/TUTELĂ PROFESIONALĂ
Numele şi prenumele poliţistului aflat în perioada de stagiu/probă/tutelă profesională . . . . . . . . . .
Categoria, gradul profesional . . . . . . . . . .
Compartimentul . . . . . . . . . .
Perioada de stagiu/probă/tutelă profesională: de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . .
Data evaluării . . . . . . . . . .
Criterii de evaluare Pondere Punctaj
A: capacitatea de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, respectiv de executare a ordinelor primite; adaptabilitatea şi flexibilitatea în îndeplinirea atribuţiilor 60%
B: cunoaşterea actelor normative care reglementează domeniul propriu de activitate 10%
C: comunicare/uşurinţă în transmiterea ideilor, în scris şi verbal, fluenţă în scris, incluzând capacitatea de a scrie clar şi concis; 10%
D: capacitatea de a lucra în echipă, respectiv capacitatea de a se integra într-o echipă, de a-şi aduce contribuţia prin participare efectivă 10%
E: conduita în timpul serviciului 10%
Total 100%
Calificativ de evaluare . . . . . . . . . .
Propuneri:
. . . . . . . . . .
Recomandări:
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
EVALUATOR:
Numele şi prenumele . . . . . . . . . .
Categoria, gradul profesional . . . . . . . . . .
Data întocmirii . . . . . . . . . .
Semnătura . . . . . . . . . .
   Art. 22. – (1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.
   (2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
   (3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.
   (4) Poliţiştii se încadrează şi pot fi promovaţi în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   (41) Promovarea în funcţie constă în numirea în funcţia imediat superioară în cadrul postului ocupat.
    ___________
    Alineatul (4^1) a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   (42) După definitivarea în profesie, poliţistul este promovat în funcţie potrivit alin. (41).
    ___________
    Alineatul (4^2) a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   (43) Poliţistul este promovat în funcţie anual, dacă la evaluarea de serviciu pentru anul anterior a obţinut calificativul de cel puţin «bine» şi nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
    ___________
    Alineatul (4^3) a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea a 3-a
Încadrarea în funcţii
Art. 7. – Încadrarea poliţistului în funcţia imediat superioară, în cadrul postului ocupat, se realizează în condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (43) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, în al doilea semestru al anului.
Art. 8. – În vederea încadrării poliţistului în condiţiile art. 7, şeful nemijlocit al acestuia întocmeşte o notă de prezentare, prin care certifică îndeplinirea condiţiilor, pe care o supune aprobării persoanei competente să emită actul administrativ.
   (5) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
   (6) Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au.
    ___________
    Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (7) Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   (8) Abrogat prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   Art. 23. – (1) La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau, după caz, a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2016începând cu 25.02.2016.

 

   (2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: “Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
   (3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
   (4) Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct sau transferat şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 18. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   (5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (6) Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
   

Punere în aplicare Art. 23. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 2. – (1) La acordarea primului grad profesional, absolventul, precum şi persoana care a dobândit calitatea de poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, depune jurământul de credinţă.
(2) Jurământul de credinţă este semnat de poliţist, de şeful unităţii sau, după caz, de şeful instituţiei de învăţământ, precum şi de către persoanele asistente.
(3) Refuzul depunerii jurământului de credinţă se consemnează într-un proces-verbal, semnat de persoanele asistente.
   Art. 24. – La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.
   Art. 25. – (1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
   a) documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
   b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 20. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   c) declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
   (3) Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 21. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 26. – (1) Evaluarea activităţii profesionale individuale şi a conduitei poliţistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învăţământ.
    ___________
    Alineatul (1) a fost derogat prin alineatul din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   (2) Prin excepţie, evaluarea de serviciu se realizează şi pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:
   a) la acordarea gradului profesional următor;
   b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
   c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competenţa de a întocmi evaluarea;
   d) în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfăşurată de poliţist este mai mare de 30 de zile.
   (3) Evaluarea de serviciu realizată în condiţiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condiţiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parţială.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 20
Model fişă sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Unitatea . . . . . . . . . .
Caracterul documentului:
EVALUARE DE SERVICIU
– fişa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final –
A. Date de identificare:
Numele, prenumele tatălui şi prenumele poliţistului evaluat: . . . . . . . . . . codul numeric: . . . . . . . . . . gradul profesional: . . . . . . . . . . arma/profilul de muncă: . . . . . . . . . . specialitatea: . . . . . . . . . . compartimentul: . . . . . . . . . . denumirea funcţiei şi data numirii: . . . . . . . . . . studii: . . . . . . . . . . data încadrării în MAI: . . . . . . . . . . data acordării ultimului grad: . . . . . . . . . . calificative obţinute în ultimii 4 ani:
IV III II I
B. Evaluări parţiale de serviciu în perioada:
a) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
b) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
c) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
d) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
e) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
f) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
g) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . ., punctaj general = . . . . . . . . . .
C. Punctajul final la evaluarea de serviciu = . . . . . . . . . .
D. Perioada cumulată în care poliţistul a desfăşurat activitate profesională: . . . . . . . . . .
Calificativul final1: . . . . . . . . . .
1 Calificativul final reprezintă calificativul anual exclusiv în situaţia în care perioada de activitate profesională desfăşurată de poliţistul evaluat este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.
Şeful nemijlocit/şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu anuale
Gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Funcţia, data numirii: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data evaluării: . . . . . . . . . .
Art. 8. – (1) În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parţială, se parcurg următoarele etape:
a) completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
b) stabilirea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare “modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului”, în baza atribuţiilor cuprinse în fişa postului, potrivit frecvenţei şi importanţei sarcinilor şi atribuţiilor îndeplinite în perioada evaluată, şi înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
c) planificarea şi desfăşurarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum şi consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date şi informaţii culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanţa poliţistului, solicitările poliţistului apreciat, precum şi confirmarea studiilor şi a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat poliţistul;
d) acordarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum şi a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor şi concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor şi indicatorilor de evaluare, precum şi a aprecierii potenţialului de dezvoltare profesională şi a propunerilor privind evoluţia profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competenţă de aprobare a evaluării de serviciu;
e) analiza, de către şeful care are competenţă de aprobare a evaluării de serviciu a poliţistului, a modului de apreciere realizat de şeful care are competenţă de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general şi înscrierea concluziilor şi recomandărilor şi cu privire la poliţistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de şeful care a întocmit evaluarea şi, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situaţia în care apreciază că aceasta nu corespunde realităţii, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
f) comunicarea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării şi prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoştinţă de către poliţistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situaţia în care poliţistul evaluat nu poate lua cunoştinţă de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situaţia care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoştinţă a rezultatului evaluării.
g) transmiterea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care poliţistul evaluat poate formula contestaţie, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al poliţistului evaluat.
(2) În situaţia în care ministrul afacerilor interne este şeful care are, potrivit legii, competenţa de întocmire a evaluării de serviciu a poliţistului, se desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d), f) şi g), calificativul general propus fiind calificativul general aprobat.
(3) Poliţistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activităţii desfăşurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.
(4) În situaţia în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parţiale, şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligaţia de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parţiale fisa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
(5) Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în condiţiile art. 264 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
ANEXA Nr. 21
Îndrumar
de organizare şi desfăşurare a interviului de evaluare
Art. 1. – Obiectivele interviului de evaluare sunt următoarele:
a) realizarea unui cadru organizat pentru discutarea de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, denumit în continuare evaluator, şi poliţiştii evaluaţi, a problematicii supuse evaluării;
b) clarificarea unor date privind performanţa profesională, în scopul sporirii acurateţei procesului de evaluare de serviciu;
c) recunoaşterea rezultatelor activităţii desfăşurate;
d) clarificarea aşteptărilor pe care le au atât evaluatorii, cât şi poliţiştii evaluaţi faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale;
e) facilitarea autoevaluării poliţiştilor şi dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
f) îmbunătăţirea procesului de comunicare între evaluator şi poliţiştii subordonaţi;
g) obţinerea suportului emoţional şi a sprijinului direct din partea evaluatorului;
h) identificarea factorilor care au influenţat performanţa poliţiştilor;
i) creşterea motivării şi a satisfacţiei în muncă;
j) identificarea celor mai potrivite căi pentru dezvoltarea poliţiştilor şi a carierei profesionale a acestora;
k) lămurireaunor aspecte de naturăprofesională insuficient cunoscute/clarificate;
l) eliminarea potenţialelor surse de erori în apreciere şi limitarea, pe cât posibil, a contestării rezultatelor evaluării.
Art. 2. – Pregătirea interviului de evaluare cuprinde:
a) studierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor poliţistului evaluat, a criteriilor şi indicatorilor de performanţă, precum şi a cerinţelor cuprinse în fişa postului;
b) înscrierea în formularul de evaluare de serviciu a recompenselor, sancţiunilor, stării de sănătate şi a studiilor, cursurilor de pregătire, stagiilor de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării;
c) documentarea cât mai amplă asupra activităţii poliţistului evaluat;
d) întocmirea planului general de desfăşurare a interviului; pentru poliţistul care ridică probleme deosebite în activitatea profesională şi în conduită se va întocmi un plan de interviu individualizat, cu scopul de a identifica cu claritate cauzele care au condus la această stare şi măsurile care pot fi luate pentru remedierea neajunsurilor;
e) evidenţierea în planul de interviu a aspectelor cuprinse în formularul de evaluare de serviciu care sunt susceptibile de a fi apreciate drept nesatisfăcătoare sau satisfăcătoare ori a celor care pot genera confuzii şi interpretări, respectiv a celor pentru care evaluatorul nu deţine informaţii suficiente pentru evaluare;
f) planificarea poliţistului pentru interviu, comunicarea locului, orei şi scopului, cu cel puţin două zile înainte de desfăşurarea acestuia.
Art. 3. – Desfăşurarea interviului de evaluare se bazează pe următoarele reguli:
a) interviul se va desfăşura potrivit atribuţiilor înscrise în fişa postului şi cu luarea în considerare a rezultatelor activităţii, fiind recomandat să nu depăşească, de regulă, 30 de minute.
b) pe durata desfăşurării interviului se recomandă imprimarea unui caracter de discuţie relaxată şi încurajarea exprimărilor deschise; evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influenţat de aprecierile altor persoane şi de a evalua fiecare criteriu şi indicator cuprins în formularul de evaluare de serviciu, nepărtinitor, fără prejudecăţi şi fără a impune o atitudine de severitate sau indulgenţă inutilă;
c) în desfăşurarea interviului pot fi avute în vedere următoarele aspecte:
i. enumerarea celor mai importante rezultate ale activităţii în perioada . . . . . . . . . . (anului trecut);
ii. prezentarea principalelor deficienţe ale activităţii în perioada . . . . . . . . . . ;
iii. prezentarea factorilor/elementelor care se consideră că au influenţat, pozitiv sau negativ, performanţa profesională în perioada . . . . . . . . . . .;
iv. prezentarea eventualelor opinii şi argumente ale poliţistului evaluat referitoare la ceea ce se poate face în plan profesional în anul următor, individual şi cu sprijinul colegilor sau/şi al şefului nemijlocit, pentru perfecţionarea activităţii proprii şi a structurii din care face parte.
d) evaluatorul va oferi poliţistului evaluat posibilitatea de a prezenta aspectele pe care le consideră ca fiind relevante pentru activitatea sa.
Art. 4. – (1) În funcţie de rezultatele concrete ale activităţii profesionale, pregătirea şi conduita profesională a poliţistului, evaluatorul poate prelua ori adapta următoarele întrebări din lista de mai jos:
a) Sunteţi mulţumit de rezultatele pe care dumneavoastră le-aţi obţinut în activitatea profesională din anul . . . . . . . . . . /perioada . . . . . . . . . .?
b) Care sunt aspectele activităţii profesionale de care nu sunteţi mulţumit?
c) Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea lor?
d) Care consideraţi că sunt factorii/elementele care au influenţat, pozitiv, dar şi negativ, performanţa dumneavoastră profesională în perioada . . . . . . . . . . Motivaţi!
e) Dar performanţa . . . . . . . . . . serviciului/compartimentului/unităţii? Motivaţi!
f) Consideraţi că deţineţi cunoştinţele şi deprinderile necesare postului dumneavoastră? Dacă la această întrebare se apreciază că persoana evaluată nu deţine cunoştinţele şi deprinderile necesare postului, se pun întrebările:
i. Ce consideraţi că ar trebui să faceţi dumneavoastră pentru perfecţionarea propriului nivel de cunoştinţe şi dobândirea deprinderilor profesionale necesare?
ii. Dar unitatea (compartimentul. din care faceţi parte) ce ar trebui să facă în acest sens?
g) Care consideraţi că este cea mai accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (dacă nu a fost amintită nici una dintre calităţile personale prevăzute în formularul de evaluare, se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în formularul de evaluare care sunt susceptibile deafi apreciate drept excepţionale).
h) Care consideraţi că este cea mai puţin accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (se va proceda ca la punctul anterior; se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în formularul de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate drept necorespunzătoare sau mediocre).
i) Care consideraţi că este cea mai accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (întrebarea se va pune numai poliţistului cu funcţie de conducere, procedând ca la punctele referitoare la calităţile personale).
j) Care consideraţi că este cea mai puţin accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (se va proceda ca la punctul anterior).
k) Ce aşteptaţi dumneavoastră pentru anul următor în plan profesional?
i. Ce doriţi să faceţi personal pentru obţinerea unor rezultate mai bune în activitate?
ii. Care ar trebui să fie pentru aceasta sprijinul colegilor sau al structurii de conducere?
l) Ce alte solicitări profesionale sau personale aveţi, dintre cele care ar putea fi rezolvate de unitate sau de alte structuri ale MAI?
(2) În funcţie de context, pot fi puse şi alte întrebări, cum ar fi:
a) În ce măsură starea dumneavoastră de sănătate a influenţat îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi rezultatele pe care le-aţi obţinut?
b) Cum puteau fi prevenite abaterile disciplinare pe care le-aţi săvârşit?
ANEXA Nr. 22
Îndrumar
de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor
CAPITOLUL I
Semnificaţia rubricilor şi modul de completarea formularului de evaluare de serviciu
Art. 1. – Completarea formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor se realizează în rubricile prevăzute de acesta după cum urmează:
Rubrica Cum se completează/aspecte avute în vedere
perioada de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . Exemplu: în cazul evaluării anuale se trece “de la 01.01.2016 la 31.12.2016”
motivul aprecierii . . . . . . . . . . în cazurile prevăzute se marchează cu un “X”căsuţa corespunzătoare, iar la “altele” se precizează în spaţiul punctat situaţia
A. Date de identificare Se completează pe baza datelor din documentele de evidenţă a personalului
numele, prenumele tatălui şiprenumele persoanei apreciate se completează cu majuscule numele şi prenumele persoanei; ex.: PRICOP Emil IOAN
codul numeric personal ex.: 1671208332143
gradul profesional comisar de poliţie
arma/profilul de muncă aparat central
specialitatea financiar
compartimentul se trece denumirea din statul de organizare a unităţii: ex. “Biroul drepturi salariale”
denumirea funcţiei şi data numirii se înscrie denumirea funcţiei conform prevederii din statul de organizare, iar la data numirii: ziua, luna, anul;
ex.: of. sp. I – 17.02.2008; of. sp. pr. I (consilier juridic) – 01.08.2015
studii se trece denumirea celei/celor mai înalte forme de învăţământ absolvite, precumşi, dacă este cazul, a instituţiilor de învăţământ militar/de poliţie; nu se înscriu cursurile de carieră sau programele de formare profesională continuă
data încadrării în MAI data încadrării, în cifre (ziua, luna, anul):15.08.2001; pentru structurile preluate deMAI/predecesoarele acestuia de la Ministerul Apărării Naţionale ori de la alte instituţii din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (ex. unităţile de grăniceri, structurile de apărare civilă) se trece anul încadrării în respectivele structuri
data acordării ultimului grad data acordării gradului în cifre (ziua, luna, anul): 01.12.2010
calificative obţinute în ultimii 4 ani:
IV, III, II, I		 se trec în căsuţe iniţialele calificativelor cu majuscule, în ordine de la calificativul acordat în urmă cu 4 ani spre cel acordat în anul anterior;
ex., pentru anul 2015:IV (2011)[B]; III (2012) [FB]; II (2013)[B]; I (2014) [FB]
B. Rezultatele activităţii desfăşurate se apreciază rezultatele efective ale activităţii, în funcţie de sarcinile, îndatoririle şi responsabilităţile înscrise în fişa postului, de celelalte misiuni îndeplinite, precum şi legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie; pentru fiecare indicator se notează în căsuţa corespunzătoare aprecierii un “X”
B. a) 1. – 8. modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului se înscriu pentru fiecare rubrică de la B. a) 1. la B. a) 8. cele mai reprezentative sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi înscrise în fişa postului, cele care au ponderea cea mai mare în activitatea desfăşurată, în raport de specificul fiecărei specialităţi, ocupaţii, loc de muncă etc.; pentru personalul care a avut atribuţii de tutore profesional se alocă o rubrică distinctă pentru evaluarea acestei activităţi; pentru posturile de deservire sau auxiliare prevăzute cu funcţii de execuţie (ex.: conducător auto) se înscriu cel puţin 5 indicatori
B. b) legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie se apreciază modul general de desfăşurare a activităţii în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile funcţiei, în limitele de competenţă ce derivă din fişa postului, actele de delegare a competenţei care i se aplică în mod expres, actele normative şi procedurile aplicabile, precum şi din statutul de poliţist; fundamentarea juridică a soluţiilor propuse, dacă este cazul
C. Capacităţi profesionale are în vedere aprecierea unui set de cunoştinţe, aptitudini, abilităţi, comportamente şi atitudini profesionale, importante pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fără însă a le corela în mod direct cu rezultatele efective ale activităţii profesionale; reflectă “capabilităţile” persoanei, utilizate sau nu eficient şi eficace în activitatea profesională în perioada evaluată; grupează indicatori în următoarele submodule: a) cunoştinţe şi deprinderi specifice cerinţelor postului; b) calităţi personale; c) capacităţi manageriale
C. a) Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului se apreciază nivelul general al cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale (inclusiv pregătirea fizică şi rezultatul tragerilor cu armamentul din dotare), importante pentru îndeplinirea atribuţiilor, fără însă a le corela în mod direct cu rezultatele efective ale activităţii profesionale; se are în vedere faptul că deprinderile şi cunoştinţele profesionale sunt utilizate mai mult sau mai puţin eficient şi eficace în activitatea profesională în perioada evaluată
cunoştinţe de specialitate nivelul pregătirii teoretice de specialitate corespunzătoare cerinţelor postului; se au în vedere rezultatele verificărilor periodice/anuale la pregătirea profesională, precum şi, după caz, publicarea unor lucrări de specialitate, preocupările ştiinţifice şi tehnice în legătură cu exercitarea profesiei etc.
deprinderi practice necesare îndeplinirii atribuţiilor se apreciază abilitatea/deprinderea de a rezolva practic atribuţiile ce-i revin persoanei evaluate, de a întocmi/redacta documentele de lucru, de a folosi proceduri/tehnici de lucru specifice, de a utiliza mijloacele/tehnica din dotare, de a găsi soluţii la problemele noi de muncă etc.;indicatorul se apreciază fără corelare cu rezultatele concrete ale activităţii desfăşurate în perioada evaluată
pregătire fizică se înscrie rezultatul evaluării pregătirii fizice, exclusiv pentru personalul încadrat în grupele de solicitare fizică “accentuată” şi “specială”, conform reglementării interne de specialitate; pentru personalul încadrat în cele două grupe de solicitare fizică care este scutit pentru o perioadă de timp de la desfăşurarea unor activităţi fizice se va prevedea perioada de timp şi categoria de activităţi pentru care este scutit de efort fizic
trageri cu armamentul din dotare se au în vedere rezultatele obţinute la tragerile cu armamentul din dotare, în timpul anului şi la verificările periodice/anuale;
echivalarea calificativelor obţinute la trageri cu punctaje se face potrivit normelor de specialitate în vigoare
C. b) Aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului se apreciază o serie de aptitudini personale, relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor, fără însă a le corela în mod direct cu rezultatele efective ale activităţii profesionale, precum şi modul de respectare a normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului; se are în vedere faptul că aptitudinile sunt utilizate mai mult sau mai puţin eficient şi eficace în activitatea profesională în perioada evaluată, iar comportamentul etic şi deontologic se poate răsfrânge sau nu asupra rezultatului efectiv al activităţii poliţistului în perioada evaluată
rezistenţa la stres capacitatea de a face faţă/a-şi îndeplini sarcinile, atribuţiile şi misiunile în condiţii de solicitare psihică şi/sau fizică intense; capacitatea de adaptare la situaţiile generatoare de stres şi gestionarea eficientă a acestora
echilibru emoţional/stăpânire de sine aptitudinea de a se comporta echilibrat, fără excese sau izbucniri emoţionale
capacitate de comunicare abilităţile de comunicarea verbală, fluenţă în vorbire, comunicare în scris
spirit de colaborare disponibilitatea de colaborare cu colegii din compartimentul unde îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu cei din alte unităţi/structuri pentru îndeplinirea atribuţiilor
flexibilitate în gândire mobilitatea gândirii, capacitatea da a face faţă situaţiilor noi, de a se acomoda la acestea şi de a impune/prelua soluţiile cele mai potrivite/eficiente, indiferent de provenienţa acestora
iniţiativă în muncă propune, organizează sau începe acţiuni la locul de muncă, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, antrenând după sine şi pe alţii
asumarea responsabilităţii capacitatea de a evalua consecinţele acţiunilor proprii şi de a-şi asuma răspunderea pentru efectele acestor acţiuni/inacţiuni
loialitate/angajament faţă de instituţie îndeplinirea cu cinste, corectitudine şi devotament a atribuţiilor, îndatoririlor şi sarcinilor de serviciu
respectarea eticii şi deontologiei profesionale comportamentul şi conduita etică şi deontologică în timpul serviciului, dar şi în afara acestuia, cinstea, corectitudinea profesională etc.
disciplină măsura în care respectă ordinele, normele şi regulamentele incidente activităţii; atitudinea faţă de starea disciplinară în general, reflectată şi în recompensele şi sancţiunile acordare, respectiv aplicate
prestanţă imaginea dată de înfăţişarea, atitudinea, comportamentul său demn în relaţiile cu şefii, subordonaţii, colegii, cetăţenii şi de grija acordată ţinutei; se evaluează în mod obligatoriu pentru personalul în uniformă şi pentru cel care lucrează cu publicul
C. c) aptitudini organizatorice/capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor modulul se referă exclusiv la poliţiştii care îndeplinesc funcţii de conducere (inclusiv cei care a fost împuterniciţi în funcţii de conducere) şi cuprinde indicatori generali de evaluare a aptitudinilor şi atitudinilor manageriale, demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor; pentru ataşaţii de afaceri interne sau ofiţerii de legătură se evaluează criteriul “aptitudini organizatorice”, căruia îi sunt asociaţi următorii indicatori: organizarea şi planificarea activităţilor, oportunitatea şi operativitatea deciziilor, realizarea unui climat optim de muncă, capacitate de relaţionareşi inovarea activităţii/adaptare la nou.
organizarea şi planificarea activităţilor manifestarea spiritului de ordine şi a prevederii în îndeplinirea atribuţiilor specifice postului; promptitudinea, consecvenţa şi acurateţea în organizarea şi planificarea muncii; capacitatea de analiză şi stabilire a căilor, mijloacelor, responsabilităţilor şi termenelor de realizarea a obiectivelor structurii pe care o conduce
oportunitatea şi operativitatea deciziilor corectitudinea şi rapiditatea luării deciziilor în situaţii normale sau deosebite; uşurinţa de realizare a operaţiilor gândirii (analiză, sinteză, comparaţie, generalizare şi abstractizare); realismul, luciditatea, cântărirea obiectivă a argumentelor pro şi contra în luarea deciziilor, flexibilitatea şi adaptarea la noile contexte decizionale
exercitarea controlului consecvenţa şi calitatea verificării realismului previziunii, justeţei deciziei, eficacităţii organizării, planificării şi desfăşurării activităţilor proprii şi a subordonaţilor; capacitatea de a utiliza rezultatele controlului pentru reglarea sistemului condus
exercitarea autorităţii efectul convingător şi dinamizator pe care îl imprimă deciziile sale; măsura în care hotărârile pe care le ia sunt înţelese, acceptate şi îndeplinite fără rezerve de subordonaţii şi colaboratorii săi; capacitatea şi disponibilitatea de a delega din autoritate
realizarea unui climat optim de muncă încurajarea comunicării deschise; conducerea prin exemple şi asumarea responsabilităţii personale; înţelegerea nevoilor subordonaţilor; crearea unui mediu de lucru lipsit de temeri; recunoaşterea/recompensarea obiectivă/corectă a realizărilor individuale şi ale echipei etc.
motivarea subordonaţilor preocuparea pentru folosirea optimă a pârghiilor motivaţionale, crearea condiţiilor optime de lucru, asigurarea la timp a drepturilor legale privind salarizarea, echipamentul şi hrana etc., folosirea justă/principială a sistemului drepturilor disciplinare etc.
capacitate de relaţionare se apreciază capacitatea de a dezvolta legături profesionale în vederea comunicării interpersonale şi organizaţionale în cadrul colectivului de muncă, cu celelalte structuri ale unităţii, cu instituţiile care concură la realizarea actului profesional, cu cetăţenii/comunitatea (comunicarea în ambele sensuri) etc.
receptivitate la iniţiativele personalului acceptarea iniţiativelor, deschiderea, operativitatea receptării, verificării şi punerii în practică a iniţiativelor subordonaţilor; recunoaşterea iniţiativelor creatoare; stimularea în colectivul de muncă pe care îl conduce a spiritului de observaţie/sesizare şi înlăturare a golurilor de eficienţă etc.
inovarea activităţii/adaptare la nou îmbunătăţirea tehnicilor de planificare, organizare şi control a activităţii compartimentului/subordonaţilor; capacitatea de sesizare a nevoilor şi identificarea mijloacelor de soluţionare a acestora; simplificarea procedurilor de lucru; orientarea consecventă asupra priorităţilor a ceea ce trebuie schimbat şi urgentarea schimbărilor etc., adaptarea la nou în ceea ce priveşte atribuţiile de serviciu
constatări şi concluzii (rubrică corespondentă criteriilor şi indicatorilor de evaluare de la modulele B. şi C.) în spaţiul din dreapta se notează constatările, concluziile şi recomandările privind activitatea persoanei evaluate, în corelaţie cu modul de apreciere a indicatorilor şi criteriilor de evaluare, argumentele acordării punctajului maxim şi minim, precum şi alte observaţii, concluzii privind rezultatele activităţii profesionale etc.; pentru notări suplimentare se completează file anexă care fac parte integrantă din formularul de evaluare a personalului
D. Studii, programe de formare profesională continuă, stagii de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării şi calificativele obţinute se completează cu datele existente la nivelul structurii de resurse umane cu privire la participarea poliţistului, în perioada evaluată, la studii, programe de formare profesională continuă, stagii de documentare; se verifică cu ocazia interviului de evaluare
E. Limbi străine şi nivel de cunoaştere: se chestionează poliţistul evaluat cu privire la nivelul de cunoaştere a limbilor străine, pentru citit, vorbit, scris
F. Recompense şi sancţiuni disciplinare:
a. recompense acordate, data şi motivul:
b. sancţiuni disciplinare aplicate, data şi motivul:		 se completează cu datele existente la nivelul structurii de resurse umane cu privire la recompense acordate şi sancţiuni disciplinare aplicate; cu ocazia interviului de evaluare se abordează şi acest subiect
G. Factori care au influenţat performanţa:
a. mutări, reorganizări, modificarea atribuţiilor postului etc.
b. starea de sănătate:		 se completează cu datele existente la nivelul compartimentului structural din care face parte/structurii de resurse umane cu privire la mutări, reorganizări, modificarea atribuţiilor postului etc.; se completează de medicul de unitate conform metodologiei specifice, cu precizarea nivelului de aptitudine din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuţiilor postului
H. Solicitări ale persoanei apreciate privind:
a. formarea profesională continuă:
b. desfăşurarea unor noi categorii de activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate:
c. altele:		 se completează cu datele culese din interviul de evaluare
I. Potenţialul de dezvoltare şi propuneri ale şefului nemijlocit privind evoluţia profesională:
a. înaintarea în gradul profesional
b. participarea la programe de formare profesională continuă:
c. desfăşurarea unor noi activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate:
d. altele:		 se completează de şeful cu competenţă de întocmire a evaluării, după desfăşurarea interviului de evaluare şi calcularea punctajului general propus, astfel încât să reflecte măsurile finale propuse de şeful nemijlocit/şeful cu competenţă de întocmire a evaluării de serviciu cu privire la dezvoltarea poliţistului
Calificativul general propus de şeful nemijlocit: se stabileşte potrivit art. 2 – 5 din prezenta anexă
J. Concluzii, recomandări şi decizia şefului ierarhic al şefului nemijlocit privind calificativul general aprobat:
Concluzii şi recomandări: Calificativul general aprobat:
Şeful ierarhic al şefului nemijlocit:		 în situaţia în care şeful ierarhic al şefului nemijlocit, respectiv şeful cu competenţă de aprobare a evaluării este de acord cu punctajele acordate criteriilor şi indicatorilor de evaluare, menţine calificativul general propus de şeful nemijlocit/şeful cu competenţă de întocmire a evaluării şi îl înscrie în rubrica alocată calificativului general aprobat; în situaţia în care nu este de acord cu unul sau mai multe punctaje acordate criteriilor şi indicatorilor de evaluare, le modifică cu cerneală/pastă de culoare roşie şi semnează în dreptul fiecărui indicator/criteriu modificat, iar ulterior recalculează punctajele medii, punctajele ponderate şi punctajul general şi acordă, dacă este cazul, noul calificativ general; totodată, îi spaţiul alocat se înscriu concluzii cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor şi la capacităţile profesionale ale poliţistului evaluat, precum şi recomandări referitoare la activitatea profesională viitoare şi la dezvoltarea poliţistului evaluat
K. Luarea la cunoştinţă a rezultatelor evaluării: în spaţiul alocat poliţistul evaluat semnează de luarea la cunoştinţă a evaluării de serviciu şi marchează cu “X” în rubrica aferentă acordului/dezacordului cu rezultatul evaluării de serviciu
L. Soluţionarea contestaţiei: se completează în situaţia în care poliţistul a contestat rezultatul evaluării de serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, de către şeful comisiei de soluţionare a contestaţiei; poliţistulevaluat semnează în spaţiul rezervat de luarea la cunoştinţă a soluţionării contestaţiei
CAPITOLUL II Stabilirea calificativului de evaluare
Stabilirea punctajului pentru fiecare indicator de evaluare
Art. 2. – Poliţistul este notat de către evaluator la indicatorii de evaluare prevăzuţi la modulele “B” şi “C” din formular cu un punctaj cuprins între maximum 1 şi minimum 4, astfel:
a) 1 punct = “foarte bine” – personalul s-a situat la indicatorul respectiv/ansamblul activităţii profesionale deseori peste nivelul cerinţelor postului şi constant la nivelul acestora;
b) 2 puncte = “bine” – personalul s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerinţelor postului şi în celelalte cazuri la nivelul acestora;
c) 3 puncte = “satisfăcător” – personalul s-a situat în majoritatea cazurilor la nivelul cerinţelor postului şi uneori sub acest nivel;
d) 4 puncte = “nesatisfăcător” – personalul s-a situat în mod constant sub nivelul cerinţelor postului.
Calcularea punctajului mediu
Art. 3. – (1) După acordarea punctajului la fiecare indicator evaluat se calculează separat media punctajelor pentru modulul “B” şi pentru modulul “C”. De exemplu, pentru modulul “B” din formularul de evaluare, suma punctelor acordate de persoana cu competenţă de întocmire a evaluării de serviciu a poliţistului, precum şi, după caz, de persoana cu competenţă de aprobare a evaluării de serviciu a poliţistului, denumite în continuare evaluator, la cei 9 indicatori de evaluare este 28; 28 împărţit la 10 este egal cu 2,80; pe coloana din mijloc, la ultima linie a tabelului ce aparţine modulului “B” se va nota “punctaj mediu 28/10 = 2,80”.
(2) Rezultatele tuturor calculelor se consemnează cu două zecimale după virgulă, fără rotunjire.
Calcularea punctajului ponderat
Art. 4. – (1) Modulul “B” contribuie cu 75% la calcularea punctajului general, punctajul ponderat pentru acest modul se calculează după formula: media punctajului modulului “B” înmulţită cu 0,75; Ex: 2,80 x 0,75 = 2,10; pe ultima linie a tabelului ce aparţine modulului “B” se va nota: “punctajul ponderat = 2,10”.
(2) Pentru modulul “C”, punctajul ponderat = media punctajului modulului “C” lit. a) şi b) X 0,25, pentru funcţii de execuţie, iar pentru funcţii de conducere/comandă = media punctajului modulului “C” lit. a), b) şi c) X 0,25; Ex: 2,00 (media punctajului) x 0,25 (factorul de ponderare) = 0,50 (punctajul ponderat); aceste cifre se înscriu în spaţiul rezervat modulului “C”, după lit. b) pct. 14, pentru personalul cu funcţii de execuţie şi după lit. c) pct. 23, pentru personalul cu funcţii de conducere.
Calcularea punctajului general
Art. 5. – Calculul punctajului general se realizează prin aplicarea următoarelor formule:
a) pentru personalul cu funcţii de execuţie = punctajul ponderat al modulului “B” + punctajul ponderat al modulului “C” lit. a) şi b); de exemplu: 2,72 + 0,60 = 3,32;
b) pentru personalul cu funcţii de conducere = punctajul ponderat al modulului “B” + punctajul ponderat al modulului “C” lit. a), b)şi c); de exemplu: 2,72 + 0,66 = 3,38.
Propunerea şi acordarea calificativului general
Art. 6. – (1) Persoana care are competenţa de a întocmi evaluarea, procedează la transformarea punctajului general calculat, astfel: la punctaje generale între 1,00 şi 1,40 = FB (foarte bine); între 1,41 şi 2,50 = B (bine); între 2,51 şi 3,60 = S (satisfăcător); între 3,61 şi 4,00 = NS (nesatisfăcător).
(2) În situaţia în care punctajul propus de către persoana care are competenţa de a întocmi evaluarea, corespunde pe fiecare indicator cu aprecierea şefului ierarhic al şefului nemijlocit, respectiv cu aprecierea şefului care are competenţa de a aproba evaluarea, calificativul general propus conform echivalărilor de mai sus va deveni calificativul general aprobat.
(3) În situaţia în care şeful ierarhic al şefului nemijlocit, respectiv şeful care are competenţa de a aproba evaluarea, apreciază drept necorespunzătoare notarea unuia sau mai multor indicatori, va efectua o nouă notare a acestora, după care va recalcula mediile punctajelor pentru fiecare modul apreciat diferit, punctajele ponderate şi punctajul general, în funcţie de care va aproba, dacă este cazul, un alt calificativ general decât cel propus de şeful nemijlocit. Calificativul general aprobat se înscrie în rubrica rezervată din cadrul modulului “J”.
Calcularea calificativului general din mai multe calificative parţiale
Art. 7. – În cazul în care pe parcursul perioadei de evaluare de serviciu anuală personalul are mai multe evaluări parţiale, cu diferite calificative, persoana care are competenţa de a întocmi evaluarea anuală de serviciu completează, după întocmirea evaluării parţiale, dacă este cazul, formularul de fisă sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, calculând media aritmetică ponderată a punctajelor generale obţinute la evaluările parţiale de serviciu conform formulei:
formula
unde
P1; P2,. . . Pi =punctajul obţinut la fiecare evaluare parţială de serviciu.
n1s n2, . . . . . . . . . . ni = numărul de luni (săptămâni, zile dacă este cazul) pentru care s-a întocmit fiecare evaluare parţială de serviciu.
P = punctajul final care se transformă în calificativ anual, în situaţia în care poliţistul a desfăşurat activitate pe o perioadă cumulată de cel puţin 6 luni inclusiv.
   (4) Poliţistului i se întocmeşte evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfăşurată este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.
   (5) În situaţia în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condiţiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabileşte pe baza punctajului obţinut ca medie ponderată a punctajelor obţinute la evaluările de serviciu parţiale.
    ___________
    Art. 26. – a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   Art. 261. – (1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
   (2) În cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie şi 15 noiembrie.
    ___________
    Art. 26^1. – a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   Art. 262. – (1) Evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful ierarhic al acestuia. Au competenţe de evaluare a personalului exclusiv şefii care îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi prefecţii.
    ___________
    Alineatul (1) a fost derogat prin alineatul (2) din Lege nr. 360/2002 începând cu 22.07.2016.

 

   (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmeşte şi aprobă evaluarea de serviciu pentru poliţiştii din instituţiile/unităţile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competenţă de numire.
   (3) În cazul poliţiştilor care au calitatea de ataşaţi de afaceri interne sau ofiţeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful structurii care coordonează activitatea acestora şi se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţilor de reprezentare externă.
   (4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
   a) este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul evaluat;
   b) i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
   (5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de şeful unităţii. Dacă şeful unităţii se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către şeful ierarhic superior al acestuia.
    ___________
    Art. 26^2. – a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   

Punere în aplicare Art. 262. – prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
CAPITOLUL II
Analiza activităţii de evaluare anuală de serviciu a poliţiştilor
Art. 10. – (1) În termen de 15 zile de la finalizarea activităţii de evaluare anuală de serviciu, la nivelul fiecărei unităţi MAI se analizează modul în care aceasta s-a desfăşurat.
(2) Raportul privind rezultatele activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor, situaţia statistică privind calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul “nesatisfăcător” şi măsurile propuse, se întocmeşte şi se transmite inspectoratului general/similar în termen de 5 zile de la finalizarea activităţii prevăzute la alin. (1).
(3) Raportul privind rezultatele activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor, situaţia statistică privind calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul “nesatisfăcător” şi măsurile propuse, întocmit la nivelul inspectoratului general/similar, al direcţiilor generale/direcţilor/similare din aparatul central al MAI, precum şi al altor unităţi subordonate MAI, se transmite la DGMRU în termen de 10 zile de la finalizarea activităţii prevăzute la alin. (2).
Art. 11. – La finalizarea activităţilor prevăzute la art. 10 alin. (3), în prima şedinţă a Colegiului MAI, DGMRU prezintă Raportul cu rezultatele activităţii de evaluare anuală a poliţiştilor la nivelul MAI şi măsurile propuse.
Art. 12. – (1) Formularele prevăzute de anexele nr. 19 şi 20 se asigură de către inspectoratul general/similar pentru unităţile subordonate, de către DGMRU pentru unităţile din aparatul central al MAI şi subordonate acestora, precum şi de unităţile aflate în subordinea MAI.
(2) Formularele de evaluare pentru personal didactic şi didactic auxiliar se asigură de către conducerea instituţiilor de învăţământ ale MAI.
(3) Formularul pentru evaluarea de serviciu a personalului poate fi completat şi în format electronic.
Art. 4. – (1) Activitatea de evaluare este o obligaţie de serviciu a şefilor stabiliţi în conformitate cu prevederile art. 262 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia.
(2) În cazul specialistului suport operativ, evaluarea de serviciu se realizează, astfel:
a) se întocmeşte de către ataşatul de afaceri interne acreditat în statul în care specialiştii îşi desfăşoară misiunea şi se aprobă de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/similar în care este încadrat poliţistul;
b) În situaţia în care, în statul în care specialistul suport operativ execută misiunea nu există ataşat de afaceri interne acreditat, rezultatele obţinute cu privire la activitatea desfăşurată şi evaluată de către instituţia pe lângă care acesta şi-a desfăşurat activitatea se echivalează prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor Capitolului IV.
(3) În vederea realizării unei evaluări cât mai complete şi corecte a poliţistului, şeful unităţii, precum şi şeful structurii de resurse umane din cadrul acesteia, au obligaţia să asigure continuitatea cunoaşterii activităţii, conduitei şi potenţialului de dezvoltare profesională a poliţiştilor din subordine, respectiv a poliţiştilor din unităţile pentru care asigură gestiunea resurselor umane.
Art. 5. – (1) Şeful unităţii, prefectul, înaltul funcţionar public şi demnitarul din MAI care are poliţişti în subordine, ia măsuri pentru desfăşurarea următoarelor activităţi de pregătire a evaluării anuale de serviciu:
a) emiterea dispoziţiei/ordinului de zi privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor;
b) instruirea personalului care participă la activitatea de evaluare de serviciu a poliţiştilor subordonaţi;
c) difuzarea formularelor de evaluare de serviciu a poliţiştilor.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se realizează în perioada 1-31 decembrie sau, în situaţia în care poliţistul evaluat are statut de personalul didactic şi didactic auxiliar, în perioada 1-30 septembrie.
   Art. 263. – (1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
   a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului;
   b) legalitatea exercitării competenţelor conferite de funcţie;
   c) nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului;
   d) aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului;
   e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor.
   (2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.
   (3) În funcţie de punctajul general obţinut, poliţistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
   (4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările şi concluziile evaluării de serviciu şi calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
   (5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 266.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 19
Model formular evaluare de serviciu
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Unitatea . . . . . . . . . .
Caracterul documentului:
EVALUARE DE SERVICIU1
pentru perioada de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . .
1 se aplică ofiţerilor de poliţie şi agenţilor de poliţie
Motivul evaluării: anuală □ înaintare în gradul următor □ altele (precizaţi): . . . . . . . . . .
A. Date de identificare:
Numele, prenumele tatălui şi prenumele persoanei evaluate: . . . . . . . . . . codul numeric: . . . . . . . . . . gradul profesional. . . . . . . . . . : arma/profilul de muncă: . . . . . . . . . . specialitatea: . . . . . . . . . . compartimentul: . . . . . . . . . . denumirea funcţiei şi data numirii: . . . . . . . . . . studii: . . . . . . . . . . data încadrării în MAI: . . . . . . . . . . data acordării ultimului grad: . . . . . . . . . . calificative obţinute în ultimii 4 ani:
IV □□□ III □□□ II □□□ I □□□
B. Rezultatele activităţii desfăşurate
Criterii şi indicatori de evaluare 1 2 3 4 constatări şi concluzii2
a) Modul de îndeplinirea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9. b) Legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie
Punctaj a) + b) (75% din evaluarea finală) punctaj mediu =/= punctaj ponderat=
2 pentru detalierea descrierii modului de îndeplinire a unor indicatori se pot atasa file-anexă la acest formular
C. Capacităţi profesionale:
Criterii şi indicatori de evaluare 1 2 3 4 constatări şi concluzii
a) Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului
1. cunoştinţe de specialitate şi deprinderi necesare îndeplinirii atribuţiilor
2. pregătire fizică3 (nivel:)
3. trageri cu armamentul din dotare
b) Aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie
4. rezistenţa la stres
5. echilibru emoţional/stăpânire de sine
6. capacitate de comunicare
7. spirit de colaborare
8. flexibilitate în gândire
9. iniţiativă în muncă
10. asumarea responsabilităţii
11. loialitate/angajament faţă de instituţie
12. respectarea eticii şi deontologiei profesionale
13. disciplină
14. prestanţă4
Punctaj a) + b) (25% din evaluarea finală)5 punctaj mediu =/= punctaj ponderat =
c) Aptitudini organizatorice6/Capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor7
15. organizarea şi planificarea activităţilor
16. oportunitatea şi operativitatea deciziilor
17. exercitarea controlului
18. exercitarea autorităţii
19. realizarea unui climat optim de muncă
20. motivarea subordonaţilor
21. capacitate de relaţionare
22. receptivitate la iniţiativele personalului
23. inovarea activităţii/adaptare la nou
Punctaj a) + b) + c) (25% din evaluarea finală) punctaj mediu =/= punctaj ponderat =
PUNCTAJ GENERAL=
3 exclusiv pentru grupele de solicitare fizică “accentuată” şi “specială”, conform reglementării interne; pentru poliţiştii încadraţi la nivelul de solicitare fizică “normală” nu se completează
4 pentru personalul în uniformă şi pentru cel care lucrează cu publicul
5 se calculează pentru personalul cu funcţii de execuţie
6 criteriu pentru ataşaţii de afaceri interne sau ofiţerii de legătură; se evaluează la indicatorii nr. 15, 16, 19, 21 şi 23 de la modulul C
7 numai pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu indemnizaţie de comandă
D. Studii, programe de formare profesională continuă, stagii de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării şi calificativele obţinute: . . . . . . . . . .
E. Limbi străine şi nivel de cunoaştere: . . . . . . . . . .
F. Recompense şi sancţiuni disciplinare:
a. recompense acordate, data şi motivul:
b. sancţiuni disciplinare aplicate, data şi motivul:
G. Factori care au influenţat performanţa:
a. mutări, reorganizări, modificarea atribuţiilor postului etc.:
b. starea de sănătate:
H. Solicitări ale persoanei apreciate privind:
a. formarea profesională continuă: . . . . . . . . . .
b. desfăşurarea unor noi categorii de activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate: . . . . . . . . . .
c. altele: . . . . . . . . . .
I. Potenţialul de dezvoltare şi propuneri ale şefului nemijlocit privind evoluţia profesională:
a. înaintarea în gradul profesional . . . . . . . . . .
b. participarea la programe de formare profesională continuă: . . . . . . . . . .
c. desfăşurarea unor noi activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate: . . . . . . . . . .
d. altele: . . . . . . . . . .
Calificativul general propus de şeful nemijlocit8:
8 şeful cu competentă de întocmire a evaluării de serviciu
. . . . . . . . . .
Şeful nemijlocit:
gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Funcţia, data numirii: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data evaluării: . . . . . . . . . .
J. Concluzii, recomandări şi decizia şefului ierarhic al şefului nemijlocit9 privind calificativul general aprobat:
9 şeful cu competentă de aprobare a evaluării de serviciu
Concluzii şi recomandări:
Calificativul general aprobat:
Şeful ierarhic al şefului nemijlocit:
Gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Funcţia, data numirii: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data evaluării: . . . . . . . . . .
K. Luarea la cunoştinţă a rezultatelor evaluării:
Semnătura: . . . . . . . . . . Data: . . . . . . . . . .
Sunt de acord cu rezultatul evaluării: □
Nu sunt de acord cu rezultatul evaluării10: □
10 procedura de soluţionare a contestaţiei demarează exclusiv în situaţia în care persoana evaluată depune,la secretariatul unităţii din care face parte şeful care a aprobat evaluarea, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a rezultatului evaluării, o contestaţie motivată cu privire la rezultatele evaluării
L. Soluţionarea contestaţiei:
Rezultatul analizei şi propunerile privind soluţionarea contestaţiei:
Şeful comisiei de soluţionare a contestaţiei:
Gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data: . . . . . . . . . .
Luarea la cunoştinţă a rezolvării contestaţiei:
Semnătura: . . . . . . . . . . Data luării la cunoştinţă: . . . . . . . . . .
    ___________
    Art. 26^3. – a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   

Punere în aplicare Art. 263. – prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 6. – Rezultatele evaluării de serviciu susţin activitatea de:
a) luare a deciziilor privind avansarea în gradul profesional următor;
b) stabilire a obiectivelor profesionale de perspectivă şi planificare a carierei;
c) identificare a nevoilor de formare profesională continuă;
d) validare a programelor de recrutare, selecţie, încadrare, formare profesională continuă;
e) înlesnire a dialogului dintre şef şi subordonat, în vederea creşterii performanţei profesionale;
f) acordare a unor drepturi stabilite de actele normative în vigoare.
Art. 7. – (1) Calificativele care se acordă poliţiştilor la evaluarea de serviciu sunt:
a) foarte bine – FB
b) bine – B
c) satisfăcător – S
d) nesatisfăcător – NS
(2) Rezultatele evaluărilor de serviciu obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, se echivalează potrivit dispoziţiilor stabilite în prezenta anexă.
(3) Calificativele obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii delegaţi sau detaşaţi la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, de poliţiştii prevăzuţi la art. 3 alin. (3), precum şi de poliţiştii proveniţi din rândul cadrelor militare mutate din instituţii militare sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se echivalează potrivit prevederilor Capitolului III.
CAPITOLUL III Echivalarea calificativelor obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii delegaţi sau detaşaţi la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, de poliţiştii prevăzuţi la art. 3 alin. (3), precum şi de poliţiştii care provin din rândul cadrelor militare mutate din instituţii militare sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
Art. 13. – (1) Poliţistului delegat sau detaşat la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, precum şi celui prevăzut la art. 3 alin. (3) i se echivalează calificativul obţinut la evaluarea de serviciu cu unul din calificativele echivalente prevăzute la art. 7 alin. (1), în situaţia în care sistemul de evaluare a performanţelor profesionale aplicat poliţistului de către evaluatorul din cadrul instituţiei/autorităţii publice unde este delegat/detaşat poliţistul cuprinde un număr identic de calificative de evaluare, precum şi o semnificaţie similară.
(2) În situaţia poliţistului delegat/detaşat la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI în care se aplică un sistem de evaluare a performanţelor profesionale ce cuprinde un număr diferit de calificative de evaluare sau/şi o semnificaţie diferită faţă de cele/cea aplicabile/aplicabilă poliţiştilor, unitatea în care aceştia sunt încadraţi solicită instituţiei sau autorităţii publice respective procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale, precum şi formularele în baza cărora se realizează evaluarea/aprecierea acestora.
(3) Procedurile şi formularele de evaluare a performanţelor profesionale individuale, obţinute în condiţiile alin. (2) se transmit, după caz, inspectoratului general/similar în situaţia poliţiştilor încadraţi într-o unitate subordonată acestuia, respectiv DGMRU în situaţia poliţiştilor încadraţi în unităţile aparatului central şi subordonate acestora, precum şi în celelalte unităţi subordonate MAI, în vederea emiterii dispoziţiei de echivalare a evaluării obţinute de poliţistul detaşat/delegat la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI. Dispoziţia se comunică unităţii în care este încadrat poliţistul.
(4) În situaţia poliţiştilor prevăzuţi la art. 3 alin. (3), în cazul în care se aplică un sistem de evaluare a performanţelor profesionale care cuprinde un număr diferit de calificative de evaluare sau/şi o semnificaţie diferită faţă de cele/cea aplicabile/aplicabilă poliţiştilor, echivalarea calificativelor obţinute la evaluările de serviciu se realizează potrivit metodologiei de echivalare emisă de către instituţiile de învăţământ ale MAI.
Art. 14. – (1) Poliţistului mutat sau transferat de la instituţii militare, cărora i s-a aplicat sistemul de evaluare de serviciu pentru cadrele militare în activitate, i se echivalează calificativul obţinut la evaluarea de serviciu, pentru ultimele patru evaluări anuale de serviciu, după caz, prin aplicarea unei corecţii de 0,66 la punctajul general aprobat şi transformarea punctajului general astfel calculat într-unul din calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2) Poliţistului mutat la instituţii militare, care intră sub incidenţa statutului cadrelor militare, i se echivalează rezultatul evaluării de serviciu obţinut în calitate de poliţist, pentru perioada în care calificativul este necesar pentru luarea unor măsuri referitoare la evoluţia în cariera profesională, prin aplicarea unei corecţii de 1,25 la punctajul general aprobat şi transformarea punctajului general astfel calculat în calificativ general, potrivit sistemului de evaluare de serviciu pentru cadrele militare în activitate.
(3) Rezultatele obţinute se consemnează cu două zecimale după virgulă, fără rotunjire.
Art. 15. – Echivalarea calificativelor rezultate în urma aplicării dispoziţiilor prezentului capitol se realizează prin act administrativ emis potrivit competenţelor.
CAPITOLUL IV Echivalarea rezultatelor obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, la evaluările de serviciu, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1)
Secţiunea 1 Dispoziţii cu privire la echivalarea rezultatelor obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale
Art. 16. – (1) Echivalarea rezultatelor obţinute de poliţistul care a participat la misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/a fost detaşat la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestora, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1), se realizează potrivit dispoziţiilor prezentului capitol.
(2) Echivalarea asigură transpunerea şi corelarea în mod unitar, corect şi echitabil a calificativelor, punctajelor şi a celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării performanţelor profesionale individuale acordate poliţiştilor în cadrul misiunilor în străinătate.
Secţiunea a 2-a
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de echivalare a rezultatelor obţinute la evaluările de serviciu
§1. Informarea personalului MAI cu privire la responsabilităţile privind echivalarea evaluării
Art. 17. – (1) La plecarea în misiune în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale, şeful contingentului/responsabilul misiunii din România este informat de inspectorul general/similar sau de şeful unităţii organizatoare a misiunii, după caz, prin grija structurii de relaţii internaţionale, cu privire la prezentele dispoziţii, pentru a lua cunoştinţă de responsabilităţile care îi revin.
(2) Poliţistul detaşat în condiţiile legii la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, este informat cu privire la responsabilităţile individuale care-i revin, de către structura de provenienţă.
§2. Documentarea cu privire la procedura de evaluare aplicabilă pe timpul misiunii/detaşării
Art. 18. – (1) La începerea misiunii, şeful contingentului/responsabilul misiunii din România solicită reprezentanţilor misiunii internaţionale documentul oficial care cuprinde procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale a personalului misiunii, precum şi formularele de evaluare/apreciere, în baza cărora se va realiza evaluarea poliţiştilor.
(2) Poliţistul detaşat, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale are obligaţia de a solicita reprezentanţilor instituţiei/organismului la care este detaşat, procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale în baza căreia se va realiza evaluarea sa pe perioada cât va fi detaşat şi de a o transmite Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale. Documentele primite se transmit inspectoratului general/similar, respectiv DGMRU în situaţia poliţiştilor încadraţi în unităţile aparatului central şi subordonate acestora, precum şi în celelalte unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
(3) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) subzistă pe întreaga durată a misiunii/detaşării, cu privire la eventualele modificări aduse respectivelor proceduri.
§3. Analiza documentelor de evaluare pe timpul misiunii/detaşării şi întocmirea proiectului de dispoziţie privind modul de echivalare a rezultatelor evaluării
Art. 19. – (1) Şeful contingentului/responsabilul misiunii din România efectuează o analiză a documentelor puse la dispoziţie de către reprezentanţii misiunii internaţionale.
(2) Pe baza analizei şi a concluziilor desprinse, şeful contingentului/responsabilul misiunii din România întocmeşte propuneri privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării, care pot fi acordate în cadrul misiunii internaţionale, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1).
(3) Propunerile de echivalare a rezultatelor evaluării poliţistului care a participat la misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale, împreună cu întreaga documentaţie aferentă, se transmit, pe cale oficială, inspectoratului general/similar din care face parte şeful contingentului/responsabilul misiunii din România sau, după caz, DGMRU, dacă şeful contingentului/responsabilul misiunii face parte din unităţi ale aparatul central sau subordonate acestora sau din alte unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
Art. 20. – În cazul poliţistului detaşat, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, analiza documentelor şi propunerilor privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori a celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării care pot fi acordate pe perioada detaşării, se realizează de inspectoratul general/similar, respectiv, de DGMRU, în cazul în care poliţistul detaşat face parte din unităţi ale aparatului central şi subordonate acestora sau din unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
Art. 21. – Structura de resurse umane a inspectoratului general/similar, sau DGMRU, după caz, în urma analizei propunerilor şi a documentaţiei primite, întocmeşte proiectul de dispoziţie privind modul de echivalare a evaluărilor obţinute de poliţistul care a efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale sau a fost detaşat, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale.
§4. Aprobarea şi comunicarea dispoziţiei de echivalare a rezultatelor evaluării poliţiştilor
Art. 22. – (1) Dispoziţia privind modul de echivalare a evaluărilor, pentru fiecare misiune în parte, se aprobă după cum urmează:
a) de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/similar din care fac parte şeful contingentului/responsabilul misiunii din România/poliţistul detaşat la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale;
b) de către directorul general al DGMRU în cazul în care şeful contingentului/responsabilul misiunii din România/personalul detaşat la organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii şi organisme internaţionale face parte dintr-o unitate a aparatului central sau subordonată acesteia sau din alte unităţi subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
(2) Dispoziţia privind modul de echivalare a evaluărilor obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale sau au fost detaşaţi, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale se aprobă pentru fiecare misiune în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea documentelor şi propunerilor privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării.
Art. 23. – (1) Ulterior aprobării, dispoziţia privind modul de echivalare a evaluărilor se transmite, prin grija emitentului, tuturor structurilor MAI care au avut poliţişti participanţi la respectiva misiune.
(2) În baza dispoziţiei aprobate privind modul de echivalare a evaluărilor obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi, în condiţiile legii, la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, inspectorul general/similar sau şeful unităţii emite acte administrative individuale de echivalare a evaluărilor pentru poliţiştii din competenţa de numire, care se comunică poliţiştilor.
Art. 24. – (1) Dispoziţia prevăzută la art. 22, aprobată, poate fi utilizată şi în alte situaţii în care, în urma analizei efectuate de către inspectoratul general/similar, prin structurile de resurse umane, sau de către DGMRU pentru unităţile aparatului central şi subordonate acestora, precum şi pentru unităţile subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane, împreună cu şeful contingentului/responsabilul misiunii din România, se constată că nu au survenit modificări în ceea ce priveşte sistemul de evaluare utilizat.
(2) În această situaţie se întocmeşte o notă prin care se constată aplicabilitatea dispoziţiei aprobate.
(3) Prevederile art. 23 se aplică în mod corespunzător.
§5. Utilizarea calificativelor şi a punctajelor acordate urmare a echivalării la evaluarea de serviciu anuală
Art. 25. – În situaţia în care perioada pentru care poliţiştii care fac obiectul prezentului capitol au fost evaluaţi în cadrul forţelor/structurilor multinaţionale/instituţiilor/organismelor internaţionale unde au fost detaşaţi nu se suprapune cu perioada pentru care se realizează evaluarea de serviciu anuală în MAI, punctajul corespunzător calificativului cu care s-a realizat echivalarea este punctajul maxim asociat acestuia şi se utilizează la calculul punctajului final al evaluării de serviciu anuală, potrivit prevederilor art. 7 din anexa nr. 22 la ordin.
   Art. 264. – (1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoştinţă poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.
   (2) Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
    ___________
    Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul (3) din Lege nr. 360/2002 începând cu 22.07.2016.

 

   (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), poliţistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
   (4) Contestaţia formulată în condiţiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării şi a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unităţii din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
   (5) Contestaţia, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către şeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, şefului ierarhic superior al acestuia.
   (6) În termen de două zile lucrătoare, şeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numeşte o comisie de soluţionare a contestaţiei, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3, dintre care unul este desemnat preşedinte. Comisia soluţionează contestaţia în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
   (7) Modul de soluţionare a contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, şi se aduce la cunoştinţa poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluţionare.
   (8) Poliţistul nemulţumit de rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzută laart. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
    ___________
    Art. 26^4. – a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   

Punere în aplicare Art. 264. – prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea a 2-a Prevederi referitoare la modul de soluţionare a contestaţiei
Art. 9. – (1) În situaţia în care poliţistul evaluat a formulat contestaţie cu privire la rezultatul evaluării de serviciu, şeful care a aprobat evaluarea de serviciu, transmite contestaţia şefului ierarhic superior, însoţită de formularul de evaluare de serviciu a poliţistului şi fişa postului acestuia.
(2) Şeful ierarhic superior nominalizează comisia de soluţionare a contestaţiei, denumită în continuare comisie, în conformitate cu prevederile art. 264 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind totodată şi cine este şeful acesteia.
(3) Comisia verifică dacă termenul legal de depunere a contestaţiei a fost respectat, precum şi dacă sunt prezentate motivele contestării şi argumente corespunzătoare.
(4) În cazul în care se constată formularea contestaţiei cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3), comisia solicită persoanei care a întocmit evaluarea de serviciu şi persoanei care a aprobat-o să întocmească în termen de 3 zile lucrătoare un raport care să cuprindă motivaţia corespunzătoare a propunerii/acordării punctajelor şi calificativelor contestate.
(5) Cercetarea contestaţiei se realizează pe baza datelor înscrise în formularul de evaluare de serviciu, fişei postului poliţistului evaluat, rapoartelor prevăzute la alin. (4), a interviului realizat de comisie cu poliţistul care a contestat rezultatul evaluării şi, dacă este cazul, cu persoanele care au întocmit/aprobat evaluarea, precum şi a oricăror documente în baza cărora comisia îşi poate formula un punct de vedere obiectiv asupra activităţii profesionale şi conduitei avute în perioada evaluată de poliţistul care a contestat rezultatul evaluării.
(6) Contestaţia se soluţionează în termenul prevăzut la art. 264 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, iar rezultatul cercetării se consemnează într-un proces-verbal şi constă în una din următoarele soluţii:
a) respingerea contestaţiei ca tardiv formulată;
b) respingerea contestaţiei ca nemotivată;
c) respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea rezultatului evaluării de serviciu;
d) admiterea contestaţiei cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.
(7) Procesul-verbal prevăzut la alin. (6), împreună cu documentele prevăzute la alin. (5), se prezintă şefului care a desemnat comisia.
(8) O copie a procesului-verbal întocmit de comisie, precum şi formularul de evaluare de serviciu, se transmit poliţistului care a contestat rezultatul evaluării în vederea luării la cunoştinţă, pe bază de semnătură.
(9) Documentele întocmite în urma verificărilor se clasează la structura care asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea din care face parte poliţistul evaluat, iar formularul de evaluare şi o copie a procesului-verbal se introduc în dosarul personal al celui în cauză.
   Art. 265. – Calificativul obţinut la evaluarea activităţii desfăşurate în cadrul unor/pentru organisme interne şi internaţionale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 263 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 266.
    ___________
    Art. 26^5. – a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   Art. 266. – Metodologia privind evaluarea de serviciu a poliţiştilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
CAPITOLUL I Metodologia privind evaluarea de serviciu a poliţiştilor
Secţiunea 1
Evaluarea de serviciu a poliţiştilor
§1. Dispoziţii generale cu privire la evaluarea de serviciu a poliţiştilor
Art. 1. – Prezenta metodologie instituie norme juridice referitoare la evaluarea activităţii profesionale individuale şi a conduitei poliţiştilor, denumită evaluare de serviciu, realizată în condiţiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. – Situaţiile în care se întocmeşte evaluare de serviciu, anuală sau parţială, sunt cele prevăzute de art. 26 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3. – (1) Rezultatele evaluării de serviciu a poliţiştilor se consemnează în formularul de evaluare de serviciu, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19la ordin.
(2) În situaţia în care în perioada de evaluare prevăzută la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se întocmesc mai multe evaluări de serviciu parţiale, se completează fişa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20 la ordin.
(3) Pentru personalul didactic de predare, precum şi pentru personalul didactic auxiliar, evaluarea de serviciu se poate realiza potrivit procedurilor aplicabile acestor categorii de personal stabilite, prin norme specifice, la nivel naţional.
(4) Indicatorii de performanţă pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei personalului didactic universitar de predare al Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” se stabilesc, potrivit prevederilor legale, de către senatul instituţiei de învăţământ superior.
Art. 4. – (1) Activitatea de evaluare este o obligaţie de serviciu a şefilor stabiliţi în conformitate cu prevederile art. 262din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia.
(2) În cazul specialistului suport operativ, evaluarea de serviciu se realizează, astfel:
a) se întocmeşte de către ataşatul de afaceri interne acreditat în statul în care specialiştii îşi desfăşoară misiunea şi se aprobă de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/similar în care este încadrat poliţistul;
b) În situaţia în care, în statul în care specialistul suport operativ execută misiunea nu există ataşat de afaceri interne acreditat, rezultatele obţinute cu privire la activitatea desfăşurată şi evaluată de către instituţia pe lângă care acesta şi-a desfăşurat activitatea se echivalează prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor Capitolului IV.
(3) În vederea realizării unei evaluări cât mai complete şi corecte a poliţistului, şeful unităţii, precum şi şeful structurii de resurse umane din cadrul acesteia, au obligaţia să asigure continuitatea cunoaşterii activităţii, conduitei şi potenţialului de dezvoltare profesională a poliţiştilor din subordine, respectiv a poliţiştilor din unităţile pentru care asigură gestiunea resurselor umane.
Art. 5. – (1) Şeful unităţii, prefectul, înaltul funcţionar public şi demnitarul din MAI care are poliţişti în subordine, ia măsuri pentru desfăşurarea următoarelor activităţi de pregătire a evaluării anuale de serviciu:
a) emiterea dispoziţiei/ordinului de zi privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare de serviciu anuală a poliţiştilor;
b) instruirea personalului care participă la activitatea de evaluare de serviciu a poliţiştilor subordonaţi;
c) difuzarea formularelor de evaluare de serviciu a poliţiştilor.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se realizează în perioada 1-31 decembrie sau, în situaţia în care poliţistul evaluat are statut de personalul didactic şi didactic auxiliar, în perioada 1-30 septembrie.
Art. 6. – Rezultatele evaluării de serviciu susţin activitatea de:
a) luare a deciziilor privind avansarea în gradul profesional următor;
b) stabilire a obiectivelor profesionale de perspectivă şi planificare a carierei;
c) identificare a nevoilor de formare profesională continuă;
d) validare a programelor de recrutare, selecţie, încadrare, formare profesională continuă;
e) înlesnire a dialogului dintre şef şi subordonat, în vederea creşterii performanţei profesionale;
f) acordare a unor drepturi stabilite de actele normative în vigoare.
Art. 7. – (1) Calificativele care se acordă poliţiştilor la evaluarea de serviciu sunt:
a) foarte bine – FB
b) bine – B
c) satisfăcător – S
d) nesatisfăcător – NS
(2) Rezultatele evaluărilor de serviciu obţinute de poliţiştii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forţe/structuri multinaţionale/au fost detaşaţi la instituţii/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituţii/organisme internaţionale, se echivalează potrivit dispoziţiilor stabilite în prezenta anexă.
(3) Calificativele obţinute la evaluările de serviciu de poliţiştii delegaţi sau detaşaţi la instituţii sau autorităţi publice din afara MAI, de poliţiştii prevăzuţi la art. 3 alin. (3), precum şi de poliţiştii proveniţi din rândul cadrelor militare mutate din instituţii militare sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se echivalează potrivit prevederilor Capitolului III.
§2. Etapele realizării evaluării de serviciu a poliţiştilor
Art. 8. – (1) În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parţială, se parcurg următoarele etape:
a) completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
b) stabilirea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare “modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului”, în baza atribuţiilor cuprinse în fişa postului, potrivit frecvenţei şi importanţei sarcinilor şi atribuţiilor îndeplinite în perioada evaluată, şi înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
c) planificarea şi desfăşurarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum şi consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date şi informaţii culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanţa poliţistului, solicitările poliţistului apreciat, precum şi confirmarea studiilor şi a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat poliţistul;
d) acordarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum şi a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor şi concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor şi indicatorilor de evaluare, precum şi a aprecierii potenţialului de dezvoltare profesională şi a propunerilor privind evoluţia profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competenţă de aprobare a evaluării de serviciu;
e) analiza, de către şeful care are competenţă de aprobare a evaluării de serviciu a poliţistului, a modului de apreciere realizat de şeful care are competenţă de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general şi înscrierea concluziilor şi recomandărilor şi cu privire la poliţistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de şeful care a întocmit evaluarea şi, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situaţia în care apreciază că aceasta nu corespunde realităţii, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
f) comunicarea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării şi prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoştinţă de către poliţistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situaţia în care poliţistul evaluat nu poate lua cunoştinţă de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situaţia care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoştinţă a rezultatului evaluării.
g) transmiterea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care poliţistul evaluat poate formula contestaţie, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al poliţistului evaluat.
(2) În situaţia în care ministrul afacerilor interne este şeful care are, potrivit legii, competenţa de întocmire a evaluării de serviciu a poliţistului, se desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d), f) şi g), calificativul general propus fiind calificativul general aprobat.
(3) Poliţistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activităţii desfăşurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.
(4) În situaţia în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parţiale, şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligaţia de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parţiale fisa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
(5) Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în condiţiile art. 264 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Secţiunea a 2-a Prevederi referitoare la modul de soluţionare a contestaţiei
Art. 9. – (1) În situaţia în care poliţistul evaluat a formulat contestaţie cu privire la rezultatul evaluării de serviciu, şeful care a aprobat evaluarea de serviciu, transmite contestaţia şefului ierarhic superior, însoţită de formularul de evaluare de serviciu a poliţistului şi fişa postului acestuia.
(2) Şeful ierarhic superior nominalizează comisia de soluţionare a contestaţiei, denumită în continuare comisie, în conformitate cu prevederile art. 264 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind totodată şi cine este şeful acesteia.
(3) Comisia verifică dacă termenul legal de depunere a contestaţiei a fost respectat, precum şi dacă sunt prezentate motivele contestării şi argumente corespunzătoare.
(4) În cazul în care se constată formularea contestaţiei cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3), comisia solicită persoanei care a întocmit evaluarea de serviciu şi persoanei care a aprobat-o să întocmească în termen de 3 zile lucrătoare un raport care să cuprindă motivaţia corespunzătoare a propunerii/acordării punctajelor şi calificativelor contestate.
(5) Cercetarea contestaţiei se realizează pe baza datelor înscrise în formularul de evaluare de serviciu, fişei postului poliţistului evaluat, rapoartelor prevăzute la alin. (4), a interviului realizat de comisie cu poliţistul care a contestat rezultatul evaluării şi, dacă este cazul, cu persoanele care au întocmit/aprobat evaluarea, precum şi a oricăror documente în baza cărora comisia îşi poate formula un punct de vedere obiectiv asupra activităţii profesionale şi conduitei avute în perioada evaluată de poliţistul care a contestat rezultatul evaluării.
(6) Contestaţia se soluţionează în termenul prevăzut la art. 264 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, iar rezultatul cercetării se consemnează într-un proces-verbal şi constă în una din următoarele soluţii:
a) respingerea contestaţiei ca tardiv formulată;
b) respingerea contestaţiei ca nemotivată;
c) respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea rezultatului evaluării de serviciu;
d) admiterea contestaţiei cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.
(7) Procesul-verbal prevăzut la alin. (6), împreună cu documentele prevăzute la alin. (5), se prezintă şefului care a desemnat comisia.
(8) O copie a procesului-verbal întocmit de comisie, precum şi formularul de evaluare de serviciu, se transmit poliţistului care a contestat rezultatul evaluării în vederea luării la cunoştinţă, pe bază de semnătură.
(9) Documentele întocmite în urma verificărilor se clasează la structura care asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea din care face parte poliţistul evaluat, iar formularul de evaluare şi o copie a procesului-verbal se introduc în dosarul personal al celui în cauză.
ANEXA Nr. 19
Model formular evaluare de serviciu
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Unitatea . . . . . . . . . .
Caracterul documentului:
EVALUARE DE SERVICIU1
pentru perioada de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . .
1 se aplică ofiţerilor de poliţie şi agenţilor de poliţie
Motivul evaluării: anuală □ înaintare în gradul următor □ altele (precizaţi): . . . . . . . . . .
A. Date de identificare:
Numele, prenumele tatălui şi prenumele persoanei evaluate: . . . . . . . . . . codul numeric: . . . . . . . . . . gradul profesional. . . . . . . . . . : arma/profilul de muncă: . . . . . . . . . . specialitatea: . . . . . . . . . . compartimentul: . . . . . . . . . . denumirea funcţiei şi data numirii: . . . . . . . . . . studii: . . . . . . . . . . data încadrării în MAI: . . . . . . . . . . data acordării ultimului grad: . . . . . . . . . . calificative obţinute în ultimii 4 ani:
IV □□□ III □□□ II □□□ I □□□
B. Rezultatele activităţii desfăşurate
Criterii şi indicatori de evaluare 1 2 3 4 constatări şi concluzii2
a) Modul de îndeplinirea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9. b) Legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie
Punctaj a) + b) (75% din evaluarea finală) punctaj mediu =/= punctaj ponderat=
2 pentru detalierea descrierii modului de îndeplinire a unor indicatori se pot atasa file-anexă la acest formular
C. Capacităţi profesionale:
Criterii şi indicatori de evaluare 1 2 3 4 constatări şi concluzii
a) Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului
1. cunoştinţe de specialitate şi deprinderi necesare îndeplinirii atribuţiilor
2. pregătire fizică3 (nivel:)
3. trageri cu armamentul din dotare
b) Aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie
4. rezistenţa la stres
5. echilibru emoţional/stăpânire de sine
6. capacitate de comunicare
7. spirit de colaborare
8. flexibilitate în gândire
9. iniţiativă în muncă
10. asumarea responsabilităţii
11. loialitate/angajament faţă de instituţie
12. respectarea eticii şi deontologiei profesionale
13. disciplină
14. prestanţă4
Punctaj a) + b) (25% din evaluarea finală)5 punctaj mediu =/= punctaj ponderat =
c) Aptitudini organizatorice6/Capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor7
15. organizarea şi planificarea activităţilor
16. oportunitatea şi operativitatea deciziilor
17. exercitarea controlului
18. exercitarea autorităţii
19. realizarea unui climat optim de muncă
20. motivarea subordonaţilor
21. capacitate de relaţionare
22. receptivitate la iniţiativele personalului
23. inovarea activităţii/adaptare la nou
Punctaj a) + b) + c) (25% din evaluarea finală) punctaj mediu =/= punctaj ponderat =
PUNCTAJ GENERAL=
3 exclusiv pentru grupele de solicitare fizică “accentuată” şi “specială”, conform reglementării interne; pentru poliţiştii încadraţi la nivelul de solicitare fizică “normală” nu se completează
4 pentru personalul în uniformă şi pentru cel care lucrează cu publicul
5 se calculează pentru personalul cu funcţii de execuţie
6 criteriu pentru ataşaţii de afaceri interne sau ofiţerii de legătură; se evaluează la indicatorii nr. 15, 16, 19, 21 şi 23 de la modulul C
7 numai pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu indemnizaţie de comandă
D. Studii, programe de formare profesională continuă, stagii de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării şi calificativele obţinute: . . . . . . . . . .
E. Limbi străine şi nivel de cunoaştere: . . . . . . . . . .
F. Recompense şi sancţiuni disciplinare:
a. recompense acordate, data şi motivul:
b. sancţiuni disciplinare aplicate, data şi motivul:
G. Factori care au influenţat performanţa:
a. mutări, reorganizări, modificarea atribuţiilor postului etc.:
b. starea de sănătate:
H. Solicitări ale persoanei apreciate privind:
a. formarea profesională continuă: . . . . . . . . . .
b. desfăşurarea unor noi categorii de activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate: . . . . . . . . . .
c. altele: . . . . . . . . . .
I. Potenţialul de dezvoltare şi propuneri ale şefului nemijlocit privind evoluţia profesională:
a. înaintarea în gradul profesional . . . . . . . . . .
b. participarea la programe de formare profesională continuă: . . . . . . . . . .
c. desfăşurarea unor noi activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate: . . . . . . . . . .
d. altele: . . . . . . . . . .
Calificativul general propus de şeful nemijlocit8:
8 şeful cu competentă de întocmire a evaluării de serviciu
. . . . . . . . . .
Şeful nemijlocit:
gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Funcţia, data numirii: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data evaluării: . . . . . . . . . .
J. Concluzii, recomandări şi decizia şefului ierarhic al şefului nemijlocit9 privind calificativul general aprobat:
9 şeful cu competentă de aprobare a evaluării de serviciu
Concluzii şi recomandări:
Calificativul general aprobat:
Şeful ierarhic al şefului nemijlocit:
Gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Funcţia, data numirii: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data evaluării: . . . . . . . . . .
K. Luarea la cunoştinţă a rezultatelor evaluării:
Semnătura: . . . . . . . . . . Data: . . . . . . . . . .
Sunt de acord cu rezultatul evaluării: □
Nu sunt de acord cu rezultatul evaluării10: □
10 procedura de soluţionare a contestaţiei demarează exclusiv în situaţia în care persoana evaluată depune,la secretariatul unităţii din care face parte şeful care a aprobat evaluarea, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a rezultatului evaluării, o contestaţie motivată cu privire la rezultatele evaluării
L. Soluţionarea contestaţiei:
Rezultatul analizei şi propunerile privind soluţionarea contestaţiei:
Şeful comisiei de soluţionare a contestaţiei:
Gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data: . . . . . . . . . .
Luarea la cunoştinţă a rezolvării contestaţiei:
Semnătura: . . . . . . . . . . Data luării la cunoştinţă: . . . . . . . . . .
ANEXA Nr. 20
Model fişă sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Unitatea . . . . . . . . . .
Caracterul documentului:
EVALUARE DE SERVICIU
– fişa sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final –
A. Date de identificare:
Numele, prenumele tatălui şi prenumele poliţistului evaluat: . . . . . . . . . . codul numeric: . . . . . . . . . . gradul profesional: . . . . . . . . . . arma/profilul de muncă: . . . . . . . . . . specialitatea: . . . . . . . . . . compartimentul: . . . . . . . . . . denumirea funcţiei şi data numirii: . . . . . . . . . . studii: . . . . . . . . . . data încadrării în MAI: . . . . . . . . . . data acordării ultimului grad: . . . . . . . . . . calificative obţinute în ultimii 4 ani:
IV III II I
B. Evaluări parţiale de serviciu în perioada:
a) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
b) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
c) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
d) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
e) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
f) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . , punctaj general = . . . . . . . . . .
g) de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . ., punctaj general = . . . . . . . . . .
C. Punctajul final la evaluarea de serviciu = . . . . . . . . . .
D. Perioada cumulată în care poliţistul a desfăşurat activitate profesională: . . . . . . . . . .
Calificativul final1: . . . . . . . . . .
1 Calificativul final reprezintă calificativul anual exclusiv în situaţia în care perioada de activitate profesională desfăşurată de poliţistul evaluat este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.
Şeful nemijlocit/şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu anuale
Gradul, numele şi prenumele: . . . . . . . . . .
Funcţia, data numirii: . . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . . Data evaluării: . . . . . . . . . .
ANEXA Nr. 21
Îndrumar
de organizare şi desfăşurare a interviului de evaluare
Art. 1. – Obiectivele interviului de evaluare sunt următoarele:
a) realizarea unui cadru organizat pentru discutarea de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, denumit în continuare evaluator, şi poliţiştii evaluaţi, a problematicii supuse evaluării;
b) clarificarea unor date privind performanţa profesională, în scopul sporirii acurateţei procesului de evaluare de serviciu;
c) recunoaşterea rezultatelor activităţii desfăşurate;
d) clarificarea aşteptărilor pe care le au atât evaluatorii, cât şi poliţiştii evaluaţi faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale;
e) facilitarea autoevaluării poliţiştilor şi dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
f) îmbunătăţirea procesului de comunicare între evaluator şi poliţiştii subordonaţi;
g) obţinerea suportului emoţional şi a sprijinului direct din partea evaluatorului;
h) identificarea factorilor care au influenţat performanţa poliţiştilor;
i) creşterea motivării şi a satisfacţiei în muncă;
j) identificarea celor mai potrivite căi pentru dezvoltarea poliţiştilor şi a carierei profesionale a acestora;
k) lămurireaunor aspecte de naturăprofesională insuficient cunoscute/clarificate;
l) eliminarea potenţialelor surse de erori în apreciere şi limitarea, pe cât posibil, a contestării rezultatelor evaluării.
Art. 2. – Pregătirea interviului de evaluare cuprinde:
a) studierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor poliţistului evaluat, a criteriilor şi indicatorilor de performanţă, precum şi a cerinţelor cuprinse în fişa postului;
b) înscrierea în formularul de evaluare de serviciu a recompenselor, sancţiunilor, stării de sănătate şi a studiilor, cursurilor de pregătire, stagiilor de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării;
c) documentarea cât mai amplă asupra activităţii poliţistului evaluat;
d) întocmirea planului general de desfăşurare a interviului; pentru poliţistul care ridică probleme deosebite în activitatea profesională şi în conduită se va întocmi un plan de interviu individualizat, cu scopul de a identifica cu claritate cauzele care au condus la această stare şi măsurile care pot fi luate pentru remedierea neajunsurilor;
e) evidenţierea în planul de interviu a aspectelor cuprinse în formularul de evaluare de serviciu care sunt susceptibile de a fi apreciate drept nesatisfăcătoare sau satisfăcătoare ori a celor care pot genera confuzii şi interpretări, respectiv a celor pentru care evaluatorul nu deţine informaţii suficiente pentru evaluare;
f) planificarea poliţistului pentru interviu, comunicarea locului, orei şi scopului, cu cel puţin două zile înainte de desfăşurarea acestuia.
Art. 3. – Desfăşurarea interviului de evaluare se bazează pe următoarele reguli:
a) interviul se va desfăşura potrivit atribuţiilor înscrise în fişa postului şi cu luarea în considerare a rezultatelor activităţii, fiind recomandat să nu depăşească, de regulă, 30 de minute.
b) pe durata desfăşurării interviului se recomandă imprimarea unui caracter de discuţie relaxată şi încurajarea exprimărilor deschise; evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influenţat de aprecierile altor persoane şi de a evalua fiecare criteriu şi indicator cuprins în formularul de evaluare de serviciu, nepărtinitor, fără prejudecăţi şi fără a impune o atitudine de severitate sau indulgenţă inutilă;
c) în desfăşurarea interviului pot fi avute în vedere următoarele aspecte:
i. enumerarea celor mai importante rezultate ale activităţii în perioada . . . . . . . . . . (anului trecut);
ii. prezentarea principalelor deficienţe ale activităţii în perioada . . . . . . . . . . ;
iii. prezentarea factorilor/elementelor care se consideră că au influenţat, pozitiv sau negativ, performanţa profesională în perioada . . . . . . . . . . .;
iv. prezentarea eventualelor opinii şi argumente ale poliţistului evaluat referitoare la ceea ce se poate face în plan profesional în anul următor, individual şi cu sprijinul colegilor sau/şi al şefului nemijlocit, pentru perfecţionarea activităţii proprii şi a structurii din care face parte.
d) evaluatorul va oferi poliţistului evaluat posibilitatea de a prezenta aspectele pe care le consideră ca fiind relevante pentru activitatea sa.
Art. 4. – (1) În funcţie de rezultatele concrete ale activităţii profesionale, pregătirea şi conduita profesională a poliţistului, evaluatorul poate prelua ori adapta următoarele întrebări din lista de mai jos:
a) Sunteţi mulţumit de rezultatele pe care dumneavoastră le-aţi obţinut în activitatea profesională din anul . . . . . . . . . . /perioada . . . . . . . . . .?
b) Care sunt aspectele activităţii profesionale de care nu sunteţi mulţumit?
c) Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea lor?
d) Care consideraţi că sunt factorii/elementele care au influenţat, pozitiv, dar şi negativ, performanţa dumneavoastră profesională în perioada . . . . . . . . . . Motivaţi!
e) Dar performanţa . . . . . . . . . . serviciului/compartimentului/unităţii? Motivaţi!
f) Consideraţi că deţineţi cunoştinţele şi deprinderile necesare postului dumneavoastră? Dacă la această întrebare se apreciază că persoana evaluată nu deţine cunoştinţele şi deprinderile necesare postului, se pun întrebările:
i. Ce consideraţi că ar trebui să faceţi dumneavoastră pentru perfecţionarea propriului nivel de cunoştinţe şi dobândirea deprinderilor profesionale necesare?
ii. Dar unitatea (compartimentul. din care faceţi parte) ce ar trebui să facă în acest sens?
g) Care consideraţi că este cea mai accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (dacă nu a fost amintită nici una dintre calităţile personale prevăzute în formularul de evaluare, se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în formularul de evaluare care sunt susceptibile deafi apreciate drept excepţionale).
h) Care consideraţi că este cea mai puţin accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (se va proceda ca la punctul anterior; se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în formularul de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate drept necorespunzătoare sau mediocre).
i) Care consideraţi că este cea mai accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (întrebarea se va pune numai poliţistului cu funcţie de conducere, procedând ca la punctele referitoare la calităţile personale).
j) Care consideraţi că este cea mai puţin accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută! (se va proceda ca la punctul anterior).
k) Ce aşteptaţi dumneavoastră pentru anul următor în plan profesional?
i. Ce doriţi să faceţi personal pentru obţinerea unor rezultate mai bune în activitate?
ii. Care ar trebui să fie pentru aceasta sprijinul colegilor sau al structurii de conducere?
l) Ce alte solicitări profesionale sau personale aveţi, dintre cele care ar putea fi rezolvate de unitate sau de alte structuri ale MAI?
(2) În funcţie de context, pot fi puse şi alte întrebări, cum ar fi:
a) În ce măsură starea dumneavoastră de sănătate a influenţat îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi rezultatele pe care le-aţi obţinut?
b) Cum puteau fi prevenite abaterile disciplinare pe care le-aţi săvârşit?
ANEXA Nr. 22
Îndrumar
de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor
CAPITOLUL I
Semnificaţia rubricilor şi modul de completarea formularului de evaluare de serviciu
Art. 1. – Completarea formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor se realizează în rubricile prevăzute de acesta după cum urmează:
Rubrica Cum se completează/aspecte avute în vedere
perioada de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . Exemplu: în cazul evaluării anuale se trece “de la 01.01.2016 la 31.12.2016”
motivul aprecierii . . . . . . . . . . în cazurile prevăzute se marchează cu un “X”căsuţa corespunzătoare, iar la “altele” se precizează în spaţiul punctat situaţia
A. Date de identificare Se completează pe baza datelor din documentele de evidenţă a personalului
numele, prenumele tatălui şiprenumele persoanei apreciate se completează cu majuscule numele şi prenumele persoanei; ex.: PRICOP Emil IOAN
codul numeric personal ex.: 1671208332143
gradul profesional comisar de poliţie
arma/profilul de muncă aparat central
specialitatea financiar
compartimentul se trece denumirea din statul de organizare a unităţii: ex. “Biroul drepturi salariale”
denumirea funcţiei şi data numirii se înscrie denumirea funcţiei conform prevederii din statul de organizare, iar la data numirii: ziua, luna, anul;
ex.: of. sp. I – 17.02.2008; of. sp. pr. I (consilier juridic) – 01.08.2015
studii se trece denumirea celei/celor mai înalte forme de învăţământ absolvite, precumşi, dacă este cazul, a instituţiilor de învăţământ militar/de poliţie; nu se înscriu cursurile de carieră sau programele de formare profesională continuă
data încadrării în MAI data încadrării, în cifre (ziua, luna, anul):15.08.2001; pentru structurile preluate deMAI/predecesoarele acestuia de la Ministerul Apărării Naţionale ori de la alte instituţii din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (ex. unităţile de grăniceri, structurile de apărare civilă) se trece anul încadrării în respectivele structuri
data acordării ultimului grad data acordării gradului în cifre (ziua, luna, anul): 01.12.2010
calificative obţinute în ultimii 4 ani:
IV, III, II, I		 se trec în căsuţe iniţialele calificativelor cu majuscule, în ordine de la calificativul acordat în urmă cu 4 ani spre cel acordat în anul anterior;
ex., pentru anul 2015:IV (2011)[B]; III (2012) [FB]; II (2013)[B]; I (2014) [FB]
B. Rezultatele activităţii desfăşurate se apreciază rezultatele efective ale activităţii, în funcţie de sarcinile, îndatoririle şi responsabilităţile înscrise în fişa postului, de celelalte misiuni îndeplinite, precum şi legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie; pentru fiecare indicator se notează în căsuţa corespunzătoare aprecierii un “X”
B. a) 1. – 8. modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului se înscriu pentru fiecare rubrică de la B. a) 1. la B. a) 8. cele mai reprezentative sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi înscrise în fişa postului, cele care au ponderea cea mai mare în activitatea desfăşurată, în raport de specificul fiecărei specialităţi, ocupaţii, loc de muncă etc.; pentru personalul care a avut atribuţii de tutore profesional se alocă o rubrică distinctă pentru evaluarea acestei activităţi; pentru posturile de deservire sau auxiliare prevăzute cu funcţii de execuţie (ex.: conducător auto) se înscriu cel puţin 5 indicatori
B. b) legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie se apreciază modul general de desfăşurare a activităţii în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile funcţiei, în limitele de competenţă ce derivă din fişa postului, actele de delegare a competenţei care i se aplică în mod expres, actele normative şi procedurile aplicabile, precum şi din statutul de poliţist; fundamentarea juridică a soluţiilor propuse, dacă este cazul
C. Capacităţi profesionale are în vedere aprecierea unui set de cunoştinţe, aptitudini, abilităţi, comportamente şi atitudini profesionale, importante pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fără însă a le corela în mod direct cu rezultatele efective ale activităţii profesionale; reflectă “capabilităţile” persoanei, utilizate sau nu eficient şi eficace în activitatea profesională în perioada evaluată; grupează indicatori în următoarele submodule: a) cunoştinţe şi deprinderi specifice cerinţelor postului; b) calităţi personale; c) capacităţi manageriale
C. a) Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului se apreciază nivelul general al cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale (inclusiv pregătirea fizică şi rezultatul tragerilor cu armamentul din dotare), importante pentru îndeplinirea atribuţiilor, fără însă a le corela în mod direct cu rezultatele efective ale activităţii profesionale; se are în vedere faptul că deprinderile şi cunoştinţele profesionale sunt utilizate mai mult sau mai puţin eficient şi eficace în activitatea profesională în perioada evaluată
cunoştinţe de specialitate nivelul pregătirii teoretice de specialitate corespunzătoare cerinţelor postului; se au în vedere rezultatele verificărilor periodice/anuale la pregătirea profesională, precum şi, după caz, publicarea unor lucrări de specialitate, preocupările ştiinţifice şi tehnice în legătură cu exercitarea profesiei etc.
deprinderi practice necesare îndeplinirii atribuţiilor se apreciază abilitatea/deprinderea de a rezolva practic atribuţiile ce-i revin persoanei evaluate, de a întocmi/redacta documentele de lucru, de a folosi proceduri/tehnici de lucru specifice, de a utiliza mijloacele/tehnica din dotare, de a găsi soluţii la problemele noi de muncă etc.;indicatorul se apreciază fără corelare cu rezultatele concrete ale activităţii desfăşurate în perioada evaluată
pregătire fizică se înscrie rezultatul evaluării pregătirii fizice, exclusiv pentru personalul încadrat în grupele de solicitare fizică “accentuată” şi “specială”, conform reglementării interne de specialitate; pentru personalul încadrat în cele două grupe de solicitare fizică care este scutit pentru o perioadă de timp de la desfăşurarea unor activităţi fizice se va prevedea perioada de timp şi categoria de activităţi pentru care este scutit de efort fizic
trageri cu armamentul din dotare se au în vedere rezultatele obţinute la tragerile cu armamentul din dotare, în timpul anului şi la verificările periodice/anuale;
echivalarea calificativelor obţinute la trageri cu punctaje se face potrivit normelor de specialitate în vigoare
C. b) Aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului se apreciază o serie de aptitudini personale, relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor, fără însă a le corela în mod direct cu rezultatele efective ale activităţii profesionale, precum şi modul de respectare a normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului; se are în vedere faptul că aptitudinile sunt utilizate mai mult sau mai puţin eficient şi eficace în activitatea profesională în perioada evaluată, iar comportamentul etic şi deontologic se poate răsfrânge sau nu asupra rezultatului efectiv al activităţii poliţistului în perioada evaluată
rezistenţa la stres capacitatea de a face faţă/a-şi îndeplini sarcinile, atribuţiile şi misiunile în condiţii de solicitare psihică şi/sau fizică intense; capacitatea de adaptare la situaţiile generatoare de stres şi gestionarea eficientă a acestora
echilibru emoţional/stăpânire de sine aptitudinea de a se comporta echilibrat, fără excese sau izbucniri emoţionale
capacitate de comunicare abilităţile de comunicarea verbală, fluenţă în vorbire, comunicare în scris
spirit de colaborare disponibilitatea de colaborare cu colegii din compartimentul unde îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu cei din alte unităţi/structuri pentru îndeplinirea atribuţiilor
flexibilitate în gândire mobilitatea gândirii, capacitatea da a face faţă situaţiilor noi, de a se acomoda la acestea şi de a impune/prelua soluţiile cele mai potrivite/eficiente, indiferent de provenienţa acestora
iniţiativă în muncă propune, organizează sau începe acţiuni la locul de muncă, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, antrenând după sine şi pe alţii
asumarea responsabilităţii capacitatea de a evalua consecinţele acţiunilor proprii şi de a-şi asuma răspunderea pentru efectele acestor acţiuni/inacţiuni
loialitate/angajament faţă de instituţie îndeplinirea cu cinste, corectitudine şi devotament a atribuţiilor, îndatoririlor şi sarcinilor de serviciu
respectarea eticii şi deontologiei profesionale comportamentul şi conduita etică şi deontologică în timpul serviciului, dar şi în afara acestuia, cinstea, corectitudinea profesională etc.
disciplină măsura în care respectă ordinele, normele şi regulamentele incidente activităţii; atitudinea faţă de starea disciplinară în general, reflectată şi în recompensele şi sancţiunile acordare, respectiv aplicate
prestanţă imaginea dată de înfăţişarea, atitudinea, comportamentul său demn în relaţiile cu şefii, subordonaţii, colegii, cetăţenii şi de grija acordată ţinutei; se evaluează în mod obligatoriu pentru personalul în uniformă şi pentru cel care lucrează cu publicul
C. c) aptitudini organizatorice/capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor modulul se referă exclusiv la poliţiştii care îndeplinesc funcţii de conducere (inclusiv cei care a fost împuterniciţi în funcţii de conducere) şi cuprinde indicatori generali de evaluare a aptitudinilor şi atitudinilor manageriale, demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor; pentru ataşaţii de afaceri interne sau ofiţerii de legătură se evaluează criteriul “aptitudini organizatorice”, căruia îi sunt asociaţi următorii indicatori: organizarea şi planificarea activităţilor, oportunitatea şi operativitatea deciziilor, realizarea unui climat optim de muncă, capacitate de relaţionareşi inovarea activităţii/adaptare la nou.
organizarea şi planificarea activităţilor manifestarea spiritului de ordine şi a prevederii în îndeplinirea atribuţiilor specifice postului; promptitudinea, consecvenţa şi acurateţea în organizarea şi planificarea muncii; capacitatea de analiză şi stabilire a căilor, mijloacelor, responsabilităţilor şi termenelor de realizarea a obiectivelor structurii pe care o conduce
oportunitatea şi operativitatea deciziilor corectitudinea şi rapiditatea luării deciziilor în situaţii normale sau deosebite; uşurinţa de realizare a operaţiilor gândirii (analiză, sinteză, comparaţie, generalizare şi abstractizare); realismul, luciditatea, cântărirea obiectivă a argumentelor pro şi contra în luarea deciziilor, flexibilitatea şi adaptarea la noile contexte decizionale
exercitarea controlului consecvenţa şi calitatea verificării realismului previziunii, justeţei deciziei, eficacităţii organizării, planificării şi desfăşurării activităţilor proprii şi a subordonaţilor; capacitatea de a utiliza rezultatele controlului pentru reglarea sistemului condus
exercitarea autorităţii efectul convingător şi dinamizator pe care îl imprimă deciziile sale; măsura în care hotărârile pe care le ia sunt înţelese, acceptate şi îndeplinite fără rezerve de subordonaţii şi colaboratorii săi; capacitatea şi disponibilitatea de a delega din autoritate
realizarea unui climat optim de muncă încurajarea comunicării deschise; conducerea prin exemple şi asumarea responsabilităţii personale; înţelegerea nevoilor subordonaţilor; crearea unui mediu de lucru lipsit de temeri; recunoaşterea/recompensarea obiectivă/corectă a realizărilor individuale şi ale echipei etc.
motivarea subordonaţilor preocuparea pentru folosirea optimă a pârghiilor motivaţionale, crearea condiţiilor optime de lucru, asigurarea la timp a drepturilor legale privind salarizarea, echipamentul şi hrana etc., folosirea justă/principială a sistemului drepturilor disciplinare etc.
capacitate de relaţionare se apreciază capacitatea de a dezvolta legături profesionale în vederea comunicării interpersonale şi organizaţionale în cadrul colectivului de muncă, cu celelalte structuri ale unităţii, cu instituţiile care concură la realizarea actului profesional, cu cetăţenii/comunitatea (comunicarea în ambele sensuri) etc.
receptivitate la iniţiativele personalului acceptarea iniţiativelor, deschiderea, operativitatea receptării, verificării şi punerii în practică a iniţiativelor subordonaţilor; recunoaşterea iniţiativelor creatoare; stimularea în colectivul de muncă pe care îl conduce a spiritului de observaţie/sesizare şi înlăturare a golurilor de eficienţă etc.
inovarea activităţii/adaptare la nou îmbunătăţirea tehnicilor de planificare, organizare şi control a activităţii compartimentului/subordonaţilor; capacitatea de sesizare a nevoilor şi identificarea mijloacelor de soluţionare a acestora; simplificarea procedurilor de lucru; orientarea consecventă asupra priorităţilor a ceea ce trebuie schimbat şi urgentarea schimbărilor etc., adaptarea la nou în ceea ce priveşte atribuţiile de serviciu
constatări şi concluzii (rubrică corespondentă criteriilor şi indicatorilor de evaluare de la modulele B. şi C.) în spaţiul din dreapta se notează constatările, concluziile şi recomandările privind activitatea persoanei evaluate, în corelaţie cu modul de apreciere a indicatorilor şi criteriilor de evaluare, argumentele acordării punctajului maxim şi minim, precum şi alte observaţii, concluzii privind rezultatele activităţii profesionale etc.; pentru notări suplimentare se completează file anexă care fac parte integrantă din formularul de evaluare a personalului
D. Studii, programe de formare profesională continuă, stagii de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării şi calificativele obţinute se completează cu datele existente la nivelul structurii de resurse umane cu privire la participarea poliţistului, în perioada evaluată, la studii, programe de formare profesională continuă, stagii de documentare; se verifică cu ocazia interviului de evaluare
E. Limbi străine şi nivel de cunoaştere: se chestionează poliţistul evaluat cu privire la nivelul de cunoaştere a limbilor străine, pentru citit, vorbit, scris
F. Recompense şi sancţiuni disciplinare:
a. recompense acordate, data şi motivul:
b. sancţiuni disciplinare aplicate, data şi motivul:		 se completează cu datele existente la nivelul structurii de resurse umane cu privire la recompense acordate şi sancţiuni disciplinare aplicate; cu ocazia interviului de evaluare se abordează şi acest subiect
G. Factori care au influenţat performanţa:
a. mutări, reorganizări, modificarea atribuţiilor postului etc.
b. starea de sănătate:		 se completează cu datele existente la nivelul compartimentului structural din care face parte/structurii de resurse umane cu privire la mutări, reorganizări, modificarea atribuţiilor postului etc.; se completează de medicul de unitate conform metodologiei specifice, cu precizarea nivelului de aptitudine din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuţiilor postului
H. Solicitări ale persoanei apreciate privind:
a. formarea profesională continuă:
b. desfăşurarea unor noi categorii de activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate:
c. altele:		 se completează cu datele culese din interviul de evaluare
I. Potenţialul de dezvoltare şi propuneri ale şefului nemijlocit privind evoluţia profesională:
a. înaintarea în gradul profesional
b. participarea la programe de formare profesională continuă:
c. desfăşurarea unor noi activităţi, mutarea în alt post, compartiment sau unitate:
d. altele:		 se completează de şeful cu competenţă de întocmire a evaluării, după desfăşurarea interviului de evaluare şi calcularea punctajului general propus, astfel încât să reflecte măsurile finale propuse de şeful nemijlocit/şeful cu competenţă de întocmire a evaluării de serviciu cu privire la dezvoltarea poliţistului
Calificativul general propus de şeful nemijlocit: se stabileşte potrivit art. 2 – 5 din prezenta anexă
J. Concluzii, recomandări şi decizia şefului ierarhic al şefului nemijlocit privind calificativul general aprobat:
Concluzii şi recomandări: Calificativul general aprobat:
Şeful ierarhic al şefului nemijlocit:		 în situaţia în care şeful ierarhic al şefului nemijlocit, respectiv şeful cu competenţă de aprobare a evaluării este de acord cu punctajele acordate criteriilor şi indicatorilor de evaluare, menţine calificativul general propus de şeful nemijlocit/şeful cu competenţă de întocmire a evaluării şi îl înscrie în rubrica alocată calificativului general aprobat; în situaţia în care nu este de acord cu unul sau mai multe punctaje acordate criteriilor şi indicatorilor de evaluare, le modifică cu cerneală/pastă de culoare roşie şi semnează în dreptul fiecărui indicator/criteriu modificat, iar ulterior recalculează punctajele medii, punctajele ponderate şi punctajul general şi acordă, dacă este cazul, noul calificativ general; totodată, îi spaţiul alocat se înscriu concluzii cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor şi la capacităţile profesionale ale poliţistului evaluat, precum şi recomandări referitoare la activitatea profesională viitoare şi la dezvoltarea poliţistului evaluat
K. Luarea la cunoştinţă a rezultatelor evaluării: în spaţiul alocat poliţistul evaluat semnează de luarea la cunoştinţă a evaluării de serviciu şi marchează cu “X” în rubrica aferentă acordului/dezacordului cu rezultatul evaluării de serviciu
L. Soluţionarea contestaţiei: se completează în situaţia în care poliţistul a contestat rezultatul evaluării de serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, de către şeful comisiei de soluţionare a contestaţiei; poliţistulevaluat semnează în spaţiul rezervat de luarea la cunoştinţă a soluţionării contestaţiei
CAPITOLUL II Stabilirea calificativului de evaluare
Stabilirea punctajului pentru fiecare indicator de evaluare
Art. 2. – Poliţistul este notat de către evaluator la indicatorii de evaluare prevăzuţi la modulele “B” şi “C” din formular cu un punctaj cuprins între maximum 1 şi minimum 4, astfel:
a) 1 punct = “foarte bine” – personalul s-a situat la indicatorul respectiv/ansamblul activităţii profesionale deseori peste nivelul cerinţelor postului şi constant la nivelul acestora;
b) 2 puncte = “bine” – personalul s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerinţelor postului şi în celelalte cazuri la nivelul acestora;
c) 3 puncte = “satisfăcător” – personalul s-a situat în majoritatea cazurilor la nivelul cerinţelor postului şi uneori sub acest nivel;
d) 4 puncte = “nesatisfăcător” – personalul s-a situat în mod constant sub nivelul cerinţelor postului.
Calcularea punctajului mediu
Art. 3. – (1) După acordarea punctajului la fiecare indicator evaluat se calculează separat media punctajelor pentru modulul “B” şi pentru modulul “C”. De exemplu, pentru modulul “B” din formularul de evaluare, suma punctelor acordate de persoana cu competenţă de întocmire a evaluării de serviciu a poliţistului, precum şi, după caz, de persoana cu competenţă de aprobare a evaluării de serviciu a poliţistului, denumite în continuare evaluator, la cei 9 indicatori de evaluare este 28; 28 împărţit la 10 este egal cu 2,80; pe coloana din mijloc, la ultima linie a tabelului ce aparţine modulului “B” se va nota “punctaj mediu 28/10 = 2,80”.
(2) Rezultatele tuturor calculelor se consemnează cu două zecimale după virgulă, fără rotunjire.
Calcularea punctajului ponderat
Art. 4. – (1) Modulul “B” contribuie cu 75% la calcularea punctajului general, punctajul ponderat pentru acest modul se calculează după formula: media punctajului modulului “B” înmulţită cu 0,75; Ex: 2,80 x 0,75 = 2,10; pe ultima linie a tabelului ce aparţine modulului “B” se va nota: “punctajul ponderat = 2,10”.
(2) Pentru modulul “C”, punctajul ponderat = media punctajului modulului “C” lit. a) şi b) X 0,25, pentru funcţii de execuţie, iar pentru funcţii de conducere/comandă = media punctajului modulului “C” lit. a), b) şi c) X 0,25; Ex: 2,00 (media punctajului) x 0,25 (factorul de ponderare) = 0,50 (punctajul ponderat); aceste cifre se înscriu în spaţiul rezervat modulului “C”, după lit. b) pct. 14, pentru personalul cu funcţii de execuţie şi după lit. c) pct. 23, pentru personalul cu funcţii de conducere.
Calcularea punctajului general
Art. 5. – Calculul punctajului general se realizează prin aplicarea următoarelor formule:
a) pentru personalul cu funcţii de execuţie = punctajul ponderat al modulului “B” + punctajul ponderat al modulului “C” lit. a) şi b); de exemplu: 2,72 + 0,60 = 3,32;
b) pentru personalul cu funcţii de conducere = punctajul ponderat al modulului “B” + punctajul ponderat al modulului “C” lit. a), b)şi c); de exemplu: 2,72 + 0,66 = 3,38.
Propunerea şi acordarea calificativului general
Art. 6. – (1) Persoana care are competenţa de a întocmi evaluarea, procedează la transformarea punctajului general calculat, astfel: la punctaje generale între 1,00 şi 1,40 = FB (foarte bine); între 1,41 şi 2,50 = B (bine); între 2,51 şi 3,60 = S (satisfăcător); între 3,61 şi 4,00 = NS (nesatisfăcător).
(2) În situaţia în care punctajul propus de către persoana care are competenţa de a întocmi evaluarea, corespunde pe fiecare indicator cu aprecierea şefului ierarhic al şefului nemijlocit, respectiv cu aprecierea şefului care are competenţa de a aproba evaluarea, calificativul general propus conform echivalărilor de mai sus va deveni calificativul general aprobat.
(3) În situaţia în care şeful ierarhic al şefului nemijlocit, respectiv şeful care are competenţa de a aproba evaluarea, apreciază drept necorespunzătoare notarea unuia sau mai multor indicatori, va efectua o nouă notare a acestora, după care va recalcula mediile punctajelor pentru fiecare modul apreciat diferit, punctajele ponderate şi punctajul general, în funcţie de care va aproba, dacă este cazul, un alt calificativ general decât cel propus de şeful nemijlocit. Calificativul general aprobat se înscrie în rubrica rezervată din cadrul modulului “J”.
Calcularea calificativului general din mai multe calificative parţiale
Art. 7. – În cazul în care pe parcursul perioadei de evaluare de serviciu anuală personalul are mai multe evaluări parţiale, cu diferite calificative, persoana care are competenţa de a întocmi evaluarea anuală de serviciu completează, după întocmirea evaluării parţiale, dacă este cazul, formularul de fisă sintetică cu evaluările parţiale de serviciu şi calificativul final, calculând media aritmetică ponderată a punctajelor generale obţinute la evaluările parţiale de serviciu conform formulei:
formula
unde
P1; P2,. . . Pi =punctajul obţinut la fiecare evaluare parţială de serviciu.
n1s n2, . . . . . . . . . . ni = numărul de luni (săptămâni, zile dacă este cazul) pentru care s-a întocmit fiecare evaluare parţială de serviciu.
P = punctajul final care se transformă în calificativ anual, în situaţia în care poliţistul a desfăşurat activitate pe o perioadă cumulată de cel puţin 6 luni inclusiv.
    ___________
    Art. 26^6. – a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 152/2016 începând cu 22.07.2016.

 

   Art. 27. Abrogat prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    Abrogat prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   

Punere în aplicare SECŢIUNEA a 2-a prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 1. – Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere odată cu acordarea primului grad profesional, prin act administrativ emis potrivit competenţelor de acordare a gradelor profesionale stabilite prin lege.
   SECŢIUNEA a 3-a
Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului

 

   §1. Norme generale privind modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului
   Art. 271. – (1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin:
   a) delegare;
   b) detaşare;
   c) participare la misiuni internaţionale;
   d) împuternicire pe o funcţie de conducere;
   e) transfer;
   f) mutare;
   g) punere la dispoziţie.
   (2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reorganizarea unităţii.
   Art. 272. – Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept, din iniţiativa sau la cererea sa.
   Art. 273. – În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, precum şi a suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
   a) ca urmare a desfiinţării postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
   b) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, cu excepţia situaţiei în care aceasta a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
   c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
   d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării profesiei.
   Art. 274. – În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secţiune, poliţistul se numeşte într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.
   Art. 275. – Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 11
Competenţele de gestiune a resurselor umane
Art. 1. – (1) Competenţa emiterii actelor administrative privind numirea în funcţie, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se stabileşte altfel, revine:
a) ministrului afacerilor interne, pentru:
1. şefii unităţilor aparatului central al MAI şi adjuncţii acestora;
2. şefii unităţilor aflate în subordinea/în cadrul MAI şi adjuncţii acestora;
3. şefii unităţilor subordonate unor unităţi ale aparatului central al MAI;
4. personalul care încadrează cabinetele demnitarilor;
5. personalul transferat, delegat sau detaşat în afara MAI indiferent dacă aceasta din urmă se realizează sau nu prin numirea pe o funcţie prevăzută în Statul anexă “M”.
b) şefilor unităţilor aparatului central al MAI, pentru:
1. personalul unităţii, cu excepţia personalului care încadrează Statul anexă “M”;
2. adjuncţii şefilor unităţilor subordonate;
c) şefilor unităţilor aflate în subordinea MAI, pentru:
1. personalul unităţii şi al unităţilor subordonate nemijlocit, fără structură de resurse umane;
2. şefii unităţilor aflate în subordinea/în cadrul acestora precum şi adjuncţii acestora;
d) şefilor unităţilor prevăzute la lit. c) pct. 2, pentru personalul unităţii;
e) şefilor unităţilor subordonate unor unităţi ale aparatului central al MAI, pentru personalul unităţii.
(2) În actele administrative prevăzute la alin. (1), atunci când situaţia impune, se menţionează în mod expres şi echivalarea gradelor profesionale cu gradele militare, respectiv a gradelor militare cu gradele profesionale.
(3) Şefii unităţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. c) pot delega, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, competenţele de gestiune a resurselor umane către şefii unităţilor prevăzuţi la alin. (1) lit. d).
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), şefii unităţilor prevăzuţi la alin. (1) lit. c) stabilesc structura de resurse umane competentă a gestiona activitatea de resurse umane privind personalul unităţii care face obiectul delegării de competenţă.
Art. 2. – Ministrul afacerilor interne aprobă:
a) documentaţia necesară pentru participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, prevederile art. 1 aplicându-se în mod corespunzător;
b) documentaţia necesară pentru delegarea sau detaşarea poliţiştilor în afara MAI.
Art. 3. – (1) Competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradelor profesionale precum şi pentru repartiţia promoţiilor de absolvenţi, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se stabileşte altfel, revine:
a) ministrului afacerilor interne, în cazul ofiţerilor de poliţie;
b) şefilor unităţilor aflate în subordinea/în cadrul MAI sau, după caz, şefilor unităţilor aparatului central al MAI în beneficiul cărora absolvenţii au fost pregătiţi, pentru agenţii de poliţie.
(2) Competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradelor profesionale de agent de poliţie, absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor de poliţie, care nu promovează examenul de licenţă în prima sesiune organizată în anul absolvirii, revine şefilor unităţilor prevăzute la alin. (1) lit. b).
Art. 4. – Competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradului de sergent major în rezervă absolvenţilor anului I de studiu ai instituţiilor de învăţământ superior care, din diferite motive, nu mai continuă studiile, revine şefului unităţii în beneficiul căreia se pregăteau.
Art. 5. – Competenţa emiterii actului administrativ privind modificarea raportului de serviciu, pentru împuternicirea poliţistului, pentru a exercita atribuţiile unei funcţii prevăzute cu indemnizaţie de comandă aflată în structura organizatorică a altei unităţi decât cea în care poliţistul este încadrat, revine şefului unităţii în al cărei stat de organizare se află postul vacant/temporar vacant.
Art. 6. – Competenţa emiterii actului administrativ privind delegarea poliţistului în interesul eşalonului ierarhic superior revine şefului acestui eşalon. În cazul unităţilor aparatului central al MAI, competenţa emiterii actului administrativ revine ministrului afacerilor interne.
Art. 7. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 lit. c), directorul general al Direcţiei Generale de Paşapoarte şi directorul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor emit acte administrative pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare pe care le coordonează, cu avizul prefectului, privind:
a) definitivarea în profesie;
b) acordarea gradelor profesionale pentru agenţii de poliţie;
c) delegarea, detaşarea, participarea la misiuni internaţionale sau mutarea;
d) suspendarea raporturilor de serviciu, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 2726 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
e) încetarea raporturilor de serviciu ale agenţilor de poliţie.
(2) Actele administrative emise de către prefect pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare, se avizează de către directorul general al Direcţiei Generale de Paşapoarte sau, după caz, directorul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor.
   

Punere în aplicare Art. 275. – prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 22. – Ministrul afacerilor interne sau, după caz, şefii unităţilor aparatului central al MAI/inspectorii generali/similari, avizează propunerile nominale de modificare a raportului de serviciu al poliţistului în/din aparatul central al MAI, respectiv în/din inspectoratul general/similar.
   §2. Delegarea
   Art. 276. – (1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unităţii în care este încadrat poliţistul sau în interesul unităţii ierarhic superioare.
    ___________
    Alineatul (1) a fost derogat prin alineatul (2) din Lege nr. 360/2002 începând cu 21.06.2016.

 

   (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, poliţistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activităţi decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.
   Art. 277. – Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al poliţistului.
   

Punere în aplicare §2. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§2. Procedura delegării poliţistului
Art. 5. – (1) Procedura delegării se iniţiază de către şeful unităţii în care este încadrat poliţistul sau, după caz, de către şeful structurii ierarhic superioare, la propunerea şefului nemijlocit, respectiv a şefului compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare.
(2) Propunerea se realizează printr-o notă de prezentare, care trebuie să cuprindă cel puţin menţiuni privind scopul delegării, unitatea/structura la care se realizează delegarea, durata delegării şi atribuţiile poliţistului pe perioada delegării.
(3) Şeful unităţii, respectiv şeful structurii ierarhic superioare decide asupra oportunităţii delegării, în şedinţa de conducere, după exprimarea acordului şefului unităţii în care poliţistul urmează să fie delegat. În situaţia în care delegarea se realizează în interesul structurii ierarhic superioare, delegarea poliţistului se realizează cu acordul şefului unităţii în care poliţistul este încadrat.
   

Punere în aplicare §2. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 4. – Decizia privind delegarea sau detaşarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodată şi situaţiile în care acesta poate refuza delegarea sau detaşarea.
   §3. Detaşarea
   Art. 278. – (1) Detaşarea poliţistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unităţi/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituţii sau autorităţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi specificul muncii.
   (2) Detaşarea se dispune în interesul unităţii în cadrul căreia poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea.
   (3) Detaşarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie numit temporar.
   (4) Detaşarea poliţistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.
   Art. 279. – (1) Detaşarea poate fi dispusă fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detaşarea poliţistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.
    ___________
    Alineatul (1) a fost derogat prin alineatul (2) din Lege nr. 360/2002 începând cu 21.06.2016.

 

   (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), detaşarea poliţistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorităţi publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare aplicabile situaţiilor respective.
   Art. 2710. – (1) Detaşarea poliţistului la instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, la alte autorităţi şi instituţii publice sau la Corpul Naţional al Poliţiştilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
   (2) Detaşarea la instituţii de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională sau la alte autorităţi şi instituţii publice se poate face, în condiţiile legii, şi fără numirea în statul anexă, situaţie în care unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior detaşării.
   Art. 2711. – Încetarea detaşării realizată potrivit art. 2710 alin. (1) determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 2731.
   

Punere în aplicare §3. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§3. Procedura detaşării poliţistului la alte unităţi/structuri din MAI
Art. 6. – (1) Detaşarea se realizează la solicitarea şefului unităţii în care poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea, cu acordul şefului unităţii din care face parte poliţistul.
(2) În vederea detaşării poliţistului, şeful structurii în care există funcţia vacantă/temporar vacantă ce urmează a fi ocupată prin detaşare propune şefului unităţii, printr-o notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea unui poliţist care să fie detaşat.
(3) Detaşarea poliţistului pe o funcţie publică se realizează cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, obţinut de unitatea care solicită detaşarea.
§4. Procedura detaşării poliţistului la Corpul Naţional al Poliţiştilor
Art. 7. – (1) Detaşarea se realizează la solicitarea Corpului Naţional al Poliţiştilor, pentru poliţistul ales în organele de conducere ale Corpului.
(2) Pentru a fi detaşat la Corpul Naţional al Poliţiştilor, poliţistul este mutat în interesul serviciului, cu acordul scris al acestuia, la DGMRU şi numit în funcţii prevăzute în Statul anexă “C”.
§5. Procedura detaşării poliţistului la alte instituţii ori autorităţi publice
Art. 8. – (1) Detaşarea poliţistului la alte autorităţi şi instituţii publice se realizează la solicitarea acestora.
(2) Pentru detaşarea poliţistului la alte autorităţi şi instituţii publice se prevăd funcţii în Statul anexă “M”.
(3) Pentru a fi detaşat, poliţistul prevăzut la alin. (1) este mutat în interesul serviciului, cu acordul scris al acestuia, la DGMRU şi se numeşte într-o funcţie prevăzută în Statul anexă “M”.
(4) Detaşarea poliţistului la alte instituţii ori autorităţi publice se poate face cu acordul scris al acestuia şi fără prevederea unor funcţii în Statul anexă “M”. În acest caz, asimilarea funcţiei în care este detaşat poliţistul se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi, după caz, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, atunci când detaşarea se face pe o funcţie publică.
   

Punere în aplicare §3. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 4. – Decizia privind delegarea sau detaşarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodată şi situaţiile în care acesta poate refuza delegarea sau detaşarea.
   §4. Dispoziţii comune privind delegarea şi detaşarea
   Art. 2712. – Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
   a) graviditate;
   b) îşi creşte singur copilul minor;
   c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detaşarea, raportat la atribuţiile de serviciu şi condiţiile de muncă specifice locului de muncă unde este detaşat/delegat;
   d) este singurul întreţinător al familiei;
   e) alte motive personale temeinic justificate.
   Art. 2713. – Delegarea, respectiv detaşarea încetează în următoarele situaţii:
   a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
   b) desfăşurarea activităţii care a impus delegarea, respectiv detaşarea nu mai este necesară;
   c) şeful unităţii în care este încadrat poliţistul îşi retrage acordul cu privire la detaşarea poliţistului;
   d) la cererea poliţistului, când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 2712.
   §5. Participarea la misiuni internaţionale
   Art. 2714. – (1) Participarea poliţistului la o misiune internaţională care presupune desfăşurarea altor activităţi decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
   (2) Încheierea misiunii internaţionale determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 2731.
   

Punere în aplicare §5. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§6. Procedura privind participarea poliţistului la misiuni internaţionale
Art. 9. – Pentru participarea la misiuni internaţionale, poliţistul este mutat în interesul serviciului, cu acordul scris al acestuia, la inspectoratul general sau, după caz, la DGMRU şi se încadrează în statul anexă “S”.
   §6. Împuternicirea
   Art. 2715. – (1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuţiilor unei funcţii de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcţie de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepţia perioadei concediului de odihnă.
   (2) Poate fi împuternicit poliţistul care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului, nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
   (3) Pe perioada împuternicirii, poliţistul beneficiază, după caz, şi de drepturile care se cuvin poliţistului detaşat.
   Art. 2716. – (1) Poliţistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul poliţistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului.
   (2) În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a postului.
   Art. 2717. – Împuternicirea încetează în următoarele situaţii:
   a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
   b) la ocuparea postului;
   c) la revenirea titularului postului;
   d) la solicitarea scrisă a poliţistului împuternicit;
   e) la iniţiativa persoanei care a dispus-o.
   

Punere în aplicare §6. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§7. Procedura împuternicirii poliţistului
Art. 10. – (1) împuternicirea se realizează la propunerea şefului nemijlocit care coordonează activitatea postului de conducere.
(2) Propunerea se materializează într-o notă de prezentare care trebuie să conţină cel puţin următoarele menţiuni:
a) existenţa postului de conducere vacant sau, după caz, temporar vacant;
b) persoana propusă, funcţia deţinută şi unitatea din care face parte;
c) îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu privire la existenţa/inexistenţa unei sancţiuni disciplinare sau la faptul că poliţistul nu se află în curs de cercetare disciplinară;
d) acordul scris al poliţistului;
e) motivarea propunerii;
f) perioada pentru care se propune împuternicirea.
(3) Nota se prezintă persoanei competente să aprobe împuternicirea, care poate dispune cu privire la persoana ce urmează a fi împuternicită.
(4) Pentru posturile de conducere aflate în subordinea nemijlocită a persoanei competente să aprobe împuternicirea, structura de resurse umane prezintă, printr-o notă, fişa postului vacant/temporar vacant, urmând ca aceasta să dispună cu privire la împuternicirea unui poliţist.
Art. 11. – Prelungirea împuternicirii se realizează potrivit procedurii prevăzute la art. 10.
   §7. Transferul
   Art. 2718. – (1) Transferul poliţistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
   (2) Transferul se realizează:
   a) în interesul serviciului, cu acordul poliţistului;
   b) la cererea poliţistului, cu acordul conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1).
   

Punere în aplicare §7. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§8. Procedura transferului poliţistului
Art. 12. – (1) Poliţistul poate fi transferat la celelalte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii.
(2) Transferul prevăzut la alin. (1)se poate face la cerere sau în interesul serviciului.
(3) Pentru efectuarea transferului la cerere, poliţistul se adresează cu raport scris instituţiei unde intenţionează să se transfere.
(4) Raportul prevăzut la alin. (3), după obţinerea acordului de principiu al conducătorului ministerului/instituţiei unde intenţionează să se transfere, se înaintează de cel în cauză, pe cale ierarhică, ministrului afacerilor interne.
(5) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, conducătorul ministerului/instituţiei prevăzute la alin. (1) solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducătorului ministerului/instituţiei din care face parte poliţistul.
(6) Cadrele militare din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pot fi transferate în unităţi de poliţie numai după susţinerea concursului organizat în condiţiile anexei nr. 3 la ordin.
Art. 13. – (1) Aprobarea transferului se realizează de către ministrul afacerilor interne, la propunerea conducătorului instituţiei cedente.
(2) Actul administrativ de transfer se întocmeşte de către DGMRU.
(3) Data transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer, avându-se în vedere şi termenul necesar predării gestiunii/lucrărilor.
   §8. Mutarea
   Art. 2719. – Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeaşi localitate sau din altă localitate, cu acordul şefului unităţii în care este încadrat, precum şi al şefului unităţii în care urmează să se mute, în următoarele situaţii:
   a) în interesul serviciului;
   b) la cererea poliţistului.
   Art. 2720. – Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.
   

Punere în aplicare §8. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§9. Procedura mutării poliţistului
Art. 14. – (1) Mutarea poliţistului se face pe un post vacant, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.
(2) Mutarea poliţiştilor se poate face şi dacă posturile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea concomitentă a acestora pe posturile vizate, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), mutarea poliţistului în unitatea din care a plecat se poate face, în interesul serviciului, şi fără existenţa unui post vacant, la încetarea situaţiilor care au determinat numirea într-un stat anexă.
Art. 15. – (1) Mutarea poliţistului în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi unităţi se realizează, fie la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.
(2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(3) Decizia privind mutarea se ia după obţinerea acordului scris al poliţistului.
Art. 16. – (1) Mutarea poliţistului în interesul serviciului în cadrul altei unităţi se realizează, fie la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.
(2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al poliţistului. Şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(3) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea poliţistului, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al poliţistului, precum şi al şefului unităţii cedente.
(4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.
Art. 17. – (1) Mutarea poliţistului la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi se solicită de către poliţist, prin raport scris adresat şefului unităţii.
(2) Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea de către poliţist a condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.
(3) Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii.
(4) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(5) Refuzul privind mutarea se motivează şi se comunică poliţistului.
Art. 18. – (1) Mutarea poliţistului la cerere în cadrul altei unităţi din MAI se solicită de către poliţist, prin raport scris adresat şefului unităţii cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi.
(2) Şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al poliţistului.
(3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a poliţistului.
(4) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea poliţistului, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente raportul de mutare al poliţistului şi solicită acordul şefului unităţii cedente.
(5) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, comunică unităţii cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării.
   

Punere în aplicare §8. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 24. – (1) În situaţia realizării mutării, poliţistul se numeşte într-o funcţie similară prevăzută cu acelaşi grad profesional cu cea ocupată anterior.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), numirea poliţistului într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare superior celei ocupate anterior se poate realiza ca urmare a mutării la un eşalon superior, cu respectarea gradului profesional al funcţiei ocupate anterior.
(3) La solicitarea sa, poliţistul poate fi numit, ca urmare a mutării, într-o funcţie prevăzută cu un grad profesional inferior celei ocupate anterior.
Art. 23. – Mutarea poliţistului declarat “admis” la concursul pentru ocuparea unui post vacant, din statul de organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se realizează în interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente, respectiv fără avizul ministrului afacerilor interne sau, după caz, al inspectorului general/similar.
   §9. Punerea la dispoziţie
   Art. 2721. – (1) Poliţistul este pus la dispoziţie în vederea numirii într-o funcţie, prin aplicarea prevederilor art. 2731, în următoarele situaţii:
   a) ca urmare a desfiinţării postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
   b) când nu poate fi repus în funcţia deţinută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;
   c) ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute;
   d) când sunt retrase de către autorităţile competente avizele, autorizaţiile sau atestările necesare exercitării funcţiei;
   e) când un alt poliţist este repus în funcţia deţinută anterior, potrivit art. 2729 sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
   f) la eliberarea din funcţie, cu acordul său, din motive neimputabile.
   (2) Poliţistul este pus la dispoziţie când faţă de acesta s-a pus în mişcare acţiunea penală, cu excepţia situaţiei în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 25. – (1) Poliţistul pus la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, sau suspendat din funcţie în condiţiile art. 2725 lit. a), b) şi h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mutat.
(2) În situaţia în care constatarea cazurilor prevăzute la alin. (1) are loc după numirea în funcţie a poliţistului, acesta este pus la dispoziţie/suspendat, în condiţiile legii.
   (3) Punerea la dispoziţie în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) şi alin. (2) se constată la data luării la cunoştinţă a respectivelor situaţii.
   (4) Poliţistul este pus la dispoziţia unităţii din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziţia altei unităţi.
   Art. 2722. – Situaţia poliţistului pus la dispoziţie se soluţionează astfel:
   a) pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
   b) pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.
   Art. 2723. – (1) Pe perioada punerii la dispoziţie, poliţistul îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite în scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură.
   (2) În situaţia în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfăşurare a procesului penal.
   (3) Poliţistul pus la dispoziţie beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de legislaţia privind salarizarea poliţiştilor aflaţi în această situaţie, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
   

Punere în aplicare §9. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§10. Procedura punerii la dispoziţie
Art. 19. – (1) Punerea la dispoziţie se constată la data luării la cunoştinţă a situaţiilor care au determinat-o şi operează cu data:
a) constatării imposibilităţii îndeplinirii atribuţiilor funcţiei deţinute, în situaţia prevăzută la 2721 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
b) luării la cunoştinţă de către şeful unităţii despre intervenirea uneia din situaţiile prevăzute la art. 2721 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) repunerii altui poliţist în funcţia deţinută anterior sau reintegrării acestuia, în situaţia prevăzută la 2721 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Punerea la dispoziţie a poliţistului pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1) se dispune cu data la care acestea intervin.
Art. 20. – Actul administrativ emis în condiţiile art. 19 se comunică poliţistului, sub semnătură.
   §10. Suspendarea
   Art. 2724. – Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către poliţist.
   Art. 2725. – Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:
   a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 25. – (1) Poliţistul pus la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, sau suspendat din funcţie în condiţiile art. 2725 lit. a), b) şi h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mutat.
(2) În situaţia în care constatarea cazurilor prevăzute la alin. (1) are loc după numirea în funcţie a poliţistului, acesta este pus la dispoziţie/suspendat, în condiţiile legii.
   b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauţiune şi s-a dispus interdicţia exercitării profesiei;
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 25. – (1) Poliţistul pus la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, sau suspendat din funcţie în condiţiile art. 2725 lit. a), b) şi h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mutat.
(2) În situaţia în care constatarea cazurilor prevăzute la alin. (1) are loc după numirea în funcţie a poliţistului, acesta este pus la dispoziţie/suspendat, în condiţiile legii.
   c) îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;
   d) este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;
   e) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
   f) a fost instituită carantina, în condiţiile legii;
   g) forţă majoră;
   h) nu susţine evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activităţii, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenţei unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Art. 25. – (1) Poliţistul pus la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, sau suspendat din funcţie în condiţiile art. 2725 lit. a), b) şi h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mutat.
(2) În situaţia în care constatarea cazurilor prevăzute la alin. (1) are loc după numirea în funcţie a poliţistului, acesta este pus la dispoziţie/suspendat, în condiţiile legii.
   i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
   Art. 2726. – (1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii:
   a) pentru efectuarea concediului de creştere a copilului;
   b) pentru desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
   c) însoţeşte soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condiţiile Legii nr. 269/2003privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
   (2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani.
   Art. 2727. – (1) Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
   (2) În situaţia în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, poliţistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
   (3) Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuţii de exercitare a actului psihologic în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, în situaţia prevăzută la art. 2725 lit. h), constituie motiv de încetare a suspendării.
   Art. 2728. – (1) Poliţistul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2725, art. 2726 alin. (1) lit. b)şi c) şi alin. (2) se numeşte într-o funcţie identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 2731.
   (2) În situaţia suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creştere a copilului, unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior suspendării.
   (3) Poliţistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul şi echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
   

Punere în aplicare §10. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
§11. Procedura suspendării poliţiştilor
Art. 21. – (1) Suspendarea de drept a raportului de serviciu al poliţistului se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(2) Suspendarea raportului de serviciu la iniţiativa poliţistului se dispune prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(3) Solicitările formulate de către poliţist privind suspendarea raportului de serviciu se analizează în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora la secretariatul unităţii. În situaţia în care persoana competentă nu este de acord cu suspendarea raportului de serviciu, comunică acest aspect poliţistului, precum şi motivele care au stat la baza refuzului.
(4) În situaţia în care, prin acte normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.
   §11. Dispoziţii comune privind punerea la dispoziţie şi suspendarea
   Art. 2729. – Atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul este repus în funcţia deţinută şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţie sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau suspendării.
   Art. 2730. – (1) Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracţiune săvârşită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, menţinerea în activitate a poliţistului se analizează la nivelul unităţii din care acesta face parte.
   (2) În situaţia aprobării menţinerii în activitate, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 2731.
   §12. Numirea în funcţie şi recunoaşterea unor drepturi
   Art. 2731. – Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea:
   a) în funcţia ocupată anterior, dacă este vacantă;
   b) într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte;
   c) într-o funcţie similară, în altă unitate;
   d) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;
   e) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
   f) într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în unitatea din care face parte;
   g) într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în altă unitate.
   Art. 2732. – (1) Perioada în care un poliţist a exercitat atribuţiile unei funcţii de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcţii de conducere.
   (2) Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepţia situaţiei când prin lege se dispune altfel.

 

    ___________
    SECŢIUNEA a 3-a a fost introdusă prin punctul 20. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.

 

   SECŢIUNEA a 4-a
Ocuparea posturilor vacante

 

   Art. 2733. – Postul vacant se ocupă de poliţistul care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune.
   

Punere în aplicare prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 1
Activităţile de analiză a postului şi de întocmire a fişei postului
Art. 1. – (1) Fiecare post are asociată o fişă a postului. Aceasta cuprinde elementele de identificare a postului, cerinţele de ocupare, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum şi a standardelor de performanţă asociate.
(2) Fişa postului se întocmeşte, se modifică sau se completează în urma desfăşurării activităţii de analiză a postului.
(3) Responsabilitatea întocmirii, modificării şi completării fişei postului revine şefului nemijlocit al titularului postului pentru care se întocmeşte fişa respectivă.
(4) Fişa postului este rezultatul activităţii prevăzute la alin. (2) şi reprezintă principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare, încadrare, formare profesională, apreciere/evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului MAI, normare a activităţii, precum şi de reproiectare a postului.
Art. 2. – (1) Fişa postului şefului unităţii, precum şi fişele posturilor adjuncţilor acestuia, se întocmesc, modifică sau completează în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea ordinului pentru aprobarea modificărilor organizatorice privind înfiinţarea/modificarea funcţiilor respective.
(2) Fişele posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se întocmesc, modifică sau completează în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sau reorganizarea unităţii.
Art. 3. – (1) Fişa postului se întocmeşte într-un singur exemplar original, se înregistrează la secretariatul unităţii şi se păstrează la şeful nemijlocit. O fotocopie a fişei postului se anexează la actul administrativ de numire în funcţie.
(2) Fişa postului se aduce la cunoştinţa titularului postului, pe bază de semnătură. O fotocopie a documentului semnat de titular se introduce în dosarul personal, una se înmânează titularului postului, iar alta se păstrează la şeful nemijlocit.
(3) Refuzul titularului postului de a lua la cunoştinţă de fişa postului se consemnează într-un proces-verbal, care se introduce în dosarul de personal.
(4) Fişa postului are caracter nesecret, cu excepţia situaţiilor în care conţine informaţii clasificate potrivit legii.
Art. 4. – În cadrul unităţii se constituie, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, comisia de analiză a postului în vederea întocmirii sau modificării/completării fişelor posturilor. În situaţia în care unitatea are în componenţă subunităţi, se pot constitui comisii de analiză a posturilor în cadrul acestora.
Art. 5. – (1) În vederea gestionării în mod unitar a activităţilor de analiză a posturilor şi de întocmire a fişelor posturilor, inspectoratele generale/similare pot elabora fise-cadru. Acestea se referă exclusiv la posturi sau categorii de posturi având atribuţii şi cerinţe de ocupare similare la nivelul mai multor structuri centrale şi/sau teritoriale, aflate în subordine/coordonare pe linie de specialitate.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1), la nivelul inspectoratelor generale/similare se constituie comisii de elaborare a fiselor-cadru, din care fac parte specialişti cu funcţii de conducere şi de execuţie, cu aptitudini analitice şi experienţă în posturile pentru care se întocmeşte fişa-cadru.
(3) Fişa-cadru se avizează de unitatea aparatului central al MAI care coordonează pe linie de specialitate sau în subordinea căreia se regăsesc structurile ce încadrează posturile sau categoriile de posturi vizate.
(4) După elaborarea fişei-cadru, în termen de 30 de zile se modifică sau se completează, dacă este cazul, fişele posturilor pentru care a fost elaborată respectiva fişă-cadru.
(5) Stabilirea în fişele posturilor a unor cerinţe de ocupare a posturilor, diferite de cele prevăzute în fişa-cadru aplicabilă, se realizează cu avizul inspectoratului general/similar care a elaborat fişa-cadru.
Art. 6. – (1) Etapele desfăşurării analizei postului sunt următoarele:
a) constituirea comisiei de analiză a postului;
b) completarea Chestionarului pentru analiza postului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 la ordin, de către titularul postului sau, după caz, de către fostul titular al postului, ori de către titulari ai unor posturi cu atribuţii similare, în situaţia în care se analizează modificarea atribuţiilor de serviciu;
c) culegerea datelor necesare analizei postului, de către şeful nemijlocit al titularului postului, prin utilizarea, cu titlu orientativ, a Fişei de observaţie a sarcinilor postului al cărei model este prevăzut în anexa nr. 13 la ordin, în situaţia în care se analizează modificarea atribuţiilor de serviciu;
d) stabilirea, de către şeful nemijlocit al titularului postului, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului care se vor include în modulul D din fişa postului, precum şi, de către membrii comisiei de analiză, a condiţiilor specifice de muncă care se vor include în modulul C din fişa postului, conform Structurii fişei postului şi Instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 14 la ordin;
e) stabilirea de către comisia de analiză, în funcţie de datele analizate până la această etapă, a cerinţelor postului, care se vor include în modulul B din fişa postului, şi a standardelor de performanţă asociate postului, care se vor include în modulul E din fişa postului;
f) întocmirea formei finale a fişei postului, de către şeful nemijlocit al titularului postului.
(2) La culegerea datelor necesare potrivit alin. (1) lit. c), comisia de analiză a postului utilizează în principal următoarele documente:
a) regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii;
b) fişele postului respectiv întocmite anterior;
c) chestionarul pentru analiza postului completat de către titularul postului;
d) observaţiile membrilor comisiei de analiză a postului şi ale celorlalte persoane consultate, precum şi sinteza acestora, cuprinsă în fişa de observaţie a sarcinilor postului;
e) actele normative care au ca obiect de reglementare exercitarea unor profesii sau ocupaţii, cum ar fi, de exemplu, statutul cadrelor medicale, cadrelor didactice, arhitecţilor etc., ori domenii de activitate/de lucru în anumite condiţii de solicitare fizică, de izolare etc.;
f) strategiile şi concepţiile ministerului/inspectoratului general/domeniului cu privire la activitatea structurii în care este prevăzut postul;
g) fişa de identificare a factorilor de risc profesional, prevăzută de legislaţia privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
h) fişa-cadru a postului/categoriei de posturi, dacă aceasta este întocmită;
i) actele normative care au generat întocmirea, modificarea sau completarea fişei postului, precum şi orice document cu incidenţă directă pentru o analiză completă a postului.
(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) – e), precum şi analiza documentelor prevăzute la alin. (2) lit. a) – g), nu se realizează dacă postul este unul dintre cele pentru care se aplică o fişă-cadru.
(4) Activitatea comisiei de analiză a postului se consemnează într-un proces-verbal.
Art. 7. – (1) Comisia de analiză a postului este compusă dintr-un şef şi mai mulţi membri.
(2) Şeful comisiei de analiză a postului este numit dintre adjuncţii şefului unităţii/subunităţii. În situaţia în care în statul de organizare a unităţii nu există o asemenea funcţie, ori nu este încadrată, şeful comisiei de analiză a postului este şeful unităţii.
(3) Membrii comisiei de analiză a postului sunt:
a) psihologul de unitate, dacă unitatea are încadrat un asemenea specialist;
b) cel puţin un reprezentant al structurii de resurse umane, care poate fi din rândul personalului cu atribuţii de încadrare, formare profesională, planificare structurală sau evidenţă;
c) un reprezentant al structurii de resurse umane cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv atribuţii de lucrător desemnat cu securitatea şi sănătatea în muncă;
d) şeful nemijlocit al titularului postului.
(4) Pentru culegerea datelor necesare analizei postului, membrii comisiei de analiză a postului pot consulta:
a) titularul postului, respectiv fostul titular al postului sau titulari ai unor posturi cu atribuţii similare;
b) medicul de unitate sau, acolo unde postul este încadrat, medicul de medicina muncii;
c) şefi ai compartimentelor unităţii care prin natura atribuţiilor intră frecvent în contact cu titularul postului;
d) persoane/instituţii care pot oferi date pentru o analiză completă a postului.
(5) Şeful şi membrii comisiei de analiză a postului, în cazul posturilor aflate în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, a secretarului general, secretarilor generali adjuncţi sau a inspectorilor generali/similari, sunt desemnaţi de către persoanele competente enumerate.
Art. 8. – Se interzice modificarea sau completarea aleatorie a elementelor de conţinut ale fişei postului, pentru ca aceasta să corespundă criteriilor conjuncturale pe care le îndeplineşte o persoană propozabilă pentru numirea în acel post.
Art. 9. – Documentele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c) se arhivează, în condiţiile legii.
ANEXA Nr. 12
Model chestionar pentru analiza postului
Serviciu/birou/compartiment: . . . . . . . . . .
Grad: . . . . . . . . . . Nume: . . . . . . . . . . Prenume: . . . . . . . . . .
Funcţia ocupată: . . . . . . . . . .
Data: . . . . . . . . . .
CHESTIONAR PENTRU ANALIZA POSTULUI
Acest chestionar are scopul de a contribui la descrierea postului pe care dumneavoastră îl ocupaţi, printr-o “autofotografiere” a principalelor sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi îndeplinite în ultimele 12 luni. Datele completate vor fi avute în vedere la redactarea fişei postului, iar aceasta va influenţa aprecierea rezultatelor profesionale şi evaluarea necesarului de instruire (formare profesională iniţială şi continuă).
1. lucrările (activităţile) pe care le execut
(în funcţie de numărul lucrărilor/activităţilor îndeplinite, rubricii nr. 1 i se vor ataşa noi file)		 genul de activitate (Exemplu: execut, colaborez la execuţie, dau consultanţă, decid etc.) timpul necesar
(în procente din totalul timpului afectat programului de lucru, până la 100%)
0 1 2
2. Lucrările (sarcinile, îndatoririle, responsabilităţile) care mă solicită cel mai mult:
. . . . . . . . . .
3. Lucrările care mi se par inutile (din perspectiva obiectivelor unităţii şi a specificului postului):
. . . . . . . . . .
4. Unităţile/compartimentele/persoanele cu care colaborez cel mai des pe linie de serviciu şi cele fără a căror colaborare nu îmi pot îndeplini satisfăcător sarcinile sunt următoarele:
. . . . . . . . . .
5. Dificultăţi întâmpinate în îndeplinirea sarcinilor mele (relaţionare, dotare, perfecţionare etc.):
. . . . . . . . . .
6. Consider că pentru a-mi îndeplini corespunzător sarcinile de serviciu ar trebui să urmez cursurile de perfecţionare (programe de formare profesională continuă):
. . . . . . . . . .
7. Observaţii şi propuneri pentru stabilirea viitoarelor sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi ale postului meu:
. . . . . . . . . .
Semnătura: . . . . . . . . . .
ANEXA Nr. 13
Model fişă de observaţie a sarcinilor postului
FIŞA DE OBSERVAŢIE A SARCINILOR POSTULUI
Compartimentul . . . . . . . . . .
Denumirea postului . . . . . . . . . .
Definirea sumară a atribuţiilor postului în cadrul compartimentului/unităţii:
Responsabilităţi îndeplinite:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Nr. crt. Documente întocmite frecvent în îndeplinirea atribuţiilor Conţinutul documentului Periodicitatea întocmirii documentelor Către cine (ce structură) îl transmite/de la cine (ce structură) îl primeşte
1.
2.
3.
4.
5.
Nr. crt. Activităţi şi operaţiuni efectuate de ocupantul postului Rolul activităţilor Cât de frecvent sunt desfăşurate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
ANEXA Nr. 14
Structura fişei postului şi instrucţiuni de completare
I. STRUCTURA FIŞEI POSTULUI
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Unitatea . . . . . . . . . .
Caracterul documentului
FIŞA POSTULUI
A. Identificarea postului
1. Compartimentul:
2. Denumirea şi codul postului:
3. Poziţia postului în statul de organizare:
4. Relaţii cu alte posturi:
– relaţii ierarhice/funcţionale/de control/de reprezentare
– relaţii cu autorităţi, instituţii publice, organizaţii internaţionale, persoane juridice private
5. Definirea sumară a atribuţiilor postului:
B. Cerinţele postului
1. Categoria de personal ce poate ocupa postul:
2. Gradul profesional:
3. Pregătirea necesară ocupantului postului:
3.1. pregătire de bază:
3.2. pregătire de specialitate:
3.3. alte cunoştinţe:
3.4. autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor:
3.5. limbi străine: nivelul de cunoaştere pentru citit/scris/vorbit
4. Experienţă:
4.1. vechime în muncă/din care în MAI:
4.2. vechime în: specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei/specialitatea structurii/exercitarea profesiei sau ocupaţiei:
4.3. vechime în funcţii de conducere:
4.4. perioada pentru acomodarea la cerinţele postului:
5. Aptitudini şi abilităţi necesare:
6. Atitudini necesare/comportament solicitat:
7. Parametri privind starea sănătăţii somatice:
8. Trăsături psihice şi de personalitate:
C. Condiţii specifice de muncă
1. Locul de muncă:
2. Programul de lucru:
3. Deplasări curente:
4. Condiţii de muncă:
5. Riscuri implicate de post:
6. Compensări:
D. Descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului
Sarcini şi îndatoriri în:
– munca desfăşurată în fiecare zi/săptămânal/ocazional/temporar; pentru fiecare sarcină şi îndatorire, în % din timpul de lucru;
Responsabilităţi:
– de planificare:
– de raportare:
– de lucru cu publicul:
– de luare a deciziilor:
– accesul la informaţii:
E. Standarde de performanţă asociate postului
1. Indicatori cantitativi
2. Indicatori calitativi
3. Costuri
4. Timp
5. Utilizarea resurselor
6. Mod de realizare
Şeful/Comandantul unităţii
Numele şi prenumele
Semnătura

Data

 Şeful nemijlocit
Numele şi prenumele
Semnătura

Data
Şeful şefului nemijlocit
(adjunctul/locţiitorul şefului/comandantului unităţii, numai dacă acesta coordonează potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare/actelor normative în vigoare activitatea titularului postului sau a compartimentului în care este prevăzut postul)
Numele şi prenumele
Semnătura
Titularul postului
Numele şi prenumele
Semnătura		 Data

Data
II. INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE A FISEI POSTULUI
1. Reguli generale pentru redactarea fisei postului:
– se va evita înscrierea informaţiilor care nu sunt strict necesare;
– se va urmări înţelegerea clară de către ocupantul postului a sarcinilor şi responsabilităţilor ce îi revin;
– se va utiliza un stil direct şi accesibil, cu termeni precişi, pe cât posibil fără a face abuz de termeni tehnici sau neologisme;
– se vor utiliza fraze simple, cu un minimum de complexitate a structurii;
– se va utiliza persoana a treia singular, timpul prezent, diateza activă (exemplu: dactilografiază lucrările serviciului, avizează planurile şi programele de învăţământ ale şcolilor de agenţi de poliţie etc.).
2. Fişa postului se completează astfel:
Rubrica Cum se completează Exemple
caracterul
documentului		 se înscrie caracterul nesecret/secret de serviciu al fişei postului nesecret
A. Identificarea postului se înscriu datele care identifică/individualizează postul în ansamblul funcţiilor din MAI; datele din acest modul se completează după consultarea compartimentului de resurse umane
1. compartimentul se înscrie structura imediat superioară celei din care face parte postul, precum şi denumirea compartimentului/structurii (biroului, secţiei, serviciului etc.) în care lucrează ocupantul postului Serviciul funcţii publice şi rezervişti,
2. denumirea şi codul postului se completează cu datele corespunzătoare înscrise în statul de organizare al unităţii şi în sistemul informatic de personal; în situaţia în care profesia/ocupaţia cu care este prevăzut postul este cuprinsă în Clasificarea Ocupaţiilor de România (COR) se înscrie şi codul prevăzut de aceasta ofiţer specialist principal – evidenţă cadre active; şef birou evidenţă cadre active; locţiitor şef serviciu politici de resurse umane; ofiţer specialist II -psiholog;
– codul 243202 (bibliotecar cu studii superioare) din COR;
– codul postului va fi cel utilizat în sistemul informatic de gestiune a resurselor umane.
3. poziţia postului în statul de organizare se specifică numărul curent al postului în statul de organizare al unităţii 34
4. relaţii cu alte posturi:
– relaţii ierarhice/funcţionale/de control/de reprezentare:
– relaţii cu autorităţi, instituţii publice, organizaţii internaţionale, persoane juridice private:		 se înscriu relaţiile ierarhice (cui se subordonează/pe cine are în subordine)/relaţiile funcţionale (de consultare, îndrumare, avizare etc. pe linie de specialitate, într-un anumit domeniu)/relaţiile de control (control de specialitate)/relaţiile de reprezentare; de asemenea, se notează, dacă este cazul, relaţiile pe care le are ocupantul postului prin natura atribuţiilor de serviciu cu autorităţi, instituţii publice, organizaţii internaţionale, persoane juridice private – se subordonează direct inspectorului general al IGPF, are în subordine nemijlocită întregul personal al direcţiei şi în subordine directă directorii adjuncţii şi compartimentul secretariat; se subordonează funcţional şefului DGMRU;
– îndrumă şi controlează activitatea şefilor posturilor de poliţie din comunele . . . . . . . . . .
5. definirea sumară a atribuţiilor postului se precizează pe scurt (în una, două fraze) scopul/rolul principal al postului în cadrul compartimentului/unităţii, respectiv contribuţia pe care o are la îndeplinirea misiunii şi atribuţiilor instituţiei conduce serviciul care elaborează politicile de personal ale MAI, coordonează elaborarea şi fundamentarea politicilor de personal specifice inspectoratelor generale/similare
B. Cerinţele postului se întocmeşte ca urmare a analizei postului şi având în vedere prevederile actelor normative în vigoare; include rubrici referitoare la condiţiile de studii, vechime, precum şi alte condiţii specifice de ocupare a postului
1. categoria de personal ce poate ocupa postul se înscrie una (sau mai multe dacă postul este „în alternativă”) dintre categoriile: ofiţer de poliţie, agent de poliţie, funcţionar public, personal contractual, – ofiţer de poliţie/funcţionar public;
– agent de politie
2. gradul profesional Se trece limita minimă a gradului profesional necesar pentru ocuparea postului, avându-se în vedere prevederile din statul de organizare al unităţii şi legislaţia în vigoare; pentru funcţionarii publici şi personalul contractual se trec în aceleaşi condiţii clasa şi gradul profesional, respectiv categoria. – subinspector de poliţie;
3. pregătire – cuprinde rubrici în care se înscriu condiţiile de formare profesională, studii dobândite formal (prin studii şi alte categorii de programe de formare profesională), dar şi nonformal şi informal, precum şi autorizaţiile/atestatele necesare pentru exercitarea atribuţiilor postului
3.1. pregătire de bază se va înscrie nivelul studiilor, conform prevederilor statului de organizare, precum şi specializarea/specialitatea ori, după caz, domeniul de studii universitare de licenţă, în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor si al specializărilor/programelor de studii universitare, aflat în vigoare; în mod excepţional se prevede, pentru studiile universitare, şi ramura de ştiinţă ori domeniu fundamental (de studii),conform aceluiaşi nomenclator. – studii superioare de lungă durată sau studii universitare de licenţă (S), absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
– studii superioare de lungă durată sau studii universitare de licenţă (S), absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în domeniuljuridic;
– studii superioare de lungă durată sau studii universitare de licenţă, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în psihologie, sociologie sau asistenţă socială;
– studii liceale, absolvite cu diplomă de bacalaureat
3.2. pregătire de specialitate se înscrie denumirea cursului (cursurilor) de perfecţionare/aprofundare, specializare etc. ulterior(oare) dobândirii pregătirii de bază, dacă este (sunt)indispensabil(le) îndeplinirii atribuţiilor postului; dacă este necesar se va trece şi nivelul pregătirii, diplomele/certificatele de calificare etc. solicitate, durata cursului ş.a.; rubrica în ansamblu şi detaliile se completează doar dacă este cazul – curs de management de nivel strategic;
– cursul de comandanţi de companie;
– modulul universitar de pregătire psihopedagogică (necesar posturilor de profesori/instructori de ordine şi siguranţă publică)
– curs postuniversitar sau studii universitare de master în dreptul muncii sau în management
3.3. alte cunoştinţe pentru anumite posturi este suficient ca ocupanţii acestora să dovedească faptul că posedă anumite cunoştinţe sau/şi că le pot aplica, fără a fi absolut necesară absolvirea unui curs/program de pregătire într-o instituţie de învăţământ cunoştinţe generale cu privire la sistemul de resurse umane al MAI; psihosociologia muncii şi a organizaţiilor
3.4. autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor postului se completează doar dacă este cazul/sunt indispensabile îndeplinirii atribuţiilor postului: atestate, calificări speciale etc. permis de conducere categoriile A-F; autorizaţie de lucru cu aparatură de măsurare pe bază de ultrasunete
3.5. limbi străine: citit/scris/vorbit se va nota pentru personalul care necesită cunoştinţe în domeniul limbilor străine, pentru toate limbile străine necesare la fiecare dintre categoriile: citit, scris, vorbit; se are în vedere utilizarea Cadrului european comun de referinţă pentru limbi străine (calificativele A1, A2, B1, B2, C1, C2) sau normele STANAG 6001 (nivelul 1 = elementar; 2 = satisfăcător/limitat de lucru; 3 = bun/minim profesionist; 4 = foarte bun/total profesionist; 5 = excelent/bilingv), respectiv STAGPOL – franceză: citit-B1; vorbit-B2
4. experienţă (cuprinde rubrici în care se înscriu condiţiile de vechime în muncă, instituţie, specialitate, funcţii de conducere, precum şi perioada necesară pentru acomodarea la cerinţele postului); Atenţie! pentru anumite categorii de personal (ex. cadre didactice) sau funcţii sunt stabilite prin actele normative de nivel superior condiţii de vechime pentru ocuparea unor posturi sau funcţii
4.1. vechime în muncă/din care în MAI se completează doar dacă este cazul cu: vechimea minimă obligatorie în muncă (fără de care nu poate face faţă atribuţiilor postului), în număr minim de ani, sau/şi vechimea în MAI, dacă este indispensabilă îndeplinirii atribuţiilor postului; Atenţie! o gamă foarte largă de posturi nu necesită vechime în muncă – nu este necesară vechime în muncă sau în MAI
– 1 an vechime în muncă; nu este necesară vechime în MAI;
4.2. vechime în: specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei/specialitatea structurii/exercitarea profesiei sau ocupaţiei – se va completa, exclusiv dacă este o condiţie prevăzută de actele normative în vigoare, vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei (respectiv perioada în care a exercitat efectiv, potrivit programului normal de lucru, atribuţiile unor funcţii prevăzute cu studiile respective;
– se va completa, exclusiv dacă este prevăzută de reglementările în vigoare ori este indispensabilă îndeplinirii atribuţiilor postului, vechimea în specialitatea structurii (exclusiv pentru funcţiile de şef birou/similare şi şef serviciu/similare),
– se va completa, exclusiv dacă este prevăzută de reglementările în vigoare ori este indispensabilă îndeplinirii atribuţiilor postului, vechimea în exercitarea profesiei ori ocupaţiei;atenţie! pentru o gamă largă de ocupaţii, posturi sau funcţii sunt stabilite prin acte normative condiţii de vechime în profesie/ocupaţie/specialitate		 – 7 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei;
– 2 ani vechime în funcţii didactice/de instructor de ordine şi siguranţă publică
– nu sunt necesare condiţii suplimentare de vechime
4.3. vechime în funcţii de conducere se notează pentru toate funcţiile de conducere, în ani, vechimea minimă obligatorie (fără de care nu poate face faţă atribuţiilor postului) pe funcţii de conducere/comandă, pe eşaloane şi niveluri (şef de birou, secţie/serviciu etc.); se vor trece, acolo unde este cazul, mai multe variante; condiţiile de vechime în funcţii de conducere în MAI, dacă sunt stabilite prin reglementări specifice, se prevăd cu această expresie – nu este necesară experienţă
managerială (pentru funcţia de şef birou în aparatul central al armei);
– 4 ani în funcţii de conducere în unităţi ale MAI (pentru funcţiile de director/similare şi director adjunct/similare, precum şi cele superioare acestora)
4.4. perioadapentru acomodarea la cerinţele postului se trece perioada apreciată ca fiind necesară pentru acomodarea la cerinţele postului/integrarea profesională; în cazul posturilor de execuţie, pentru perioada respectivă se va asigura tutelă/îndrumare profesională din partea şefului nemijlocit sau/şi a unui tutore profesional; pentru personalul contractual se trece şi perioada de probă 3-6 luni
5. aptitudini şi abilităţi necesare se vor enumera doar aptitudinile şi abilităţile absolut necesare pentru a face faţă atribuţiilor postului; se notează ce trebuie să poată face ocupantul postului, îndemânările, priceperile, iscusinţele acestuia; pentru posturile de funcţionar public se înscrie în mod obligatoriu şi nivelul abilităţilor de utilizare/operare a computerului; se trec de câte ori este posibil următoarele niveluri de dezvoltare: dezvoltare obişnuită; dezvoltare bună; dezvoltare foarte bună; pentru completarea acestei rubrici se consultă psihologul de unitate, dacă unitatea are încadrat astfel de specialist, precum şi personalul care a absolvit studii de management general aptitudini de conducere (organizatorice, decizionale, de coordonare, control . . .), de planificare, spirit de observaţie: dezvoltare foarte bună; de lucru sub presiunea timpului: dezvoltare foarte bună; o bună gândire analitică şi conceptuală; poate să lucreze cu supervizare redusă, bun negociator; utilizarea la nivel satisfăcător a computerului personal
6. atitudini necesare/ comportament cum trebuie să se comporte ocupantul postului, ce atitudine trebuie să aibă în mod obligatoriu acesta pentru a-şi îndeplini atribuţiile profesionale; se vor trece de câte ori este posibil calificativele: dezvoltare obişnuită; dezvoltare bună; dezvoltare foarte bună spirit de iniţiativă: dezvoltare bună; capacitate de a lucra în echipă: dezvoltare foarte bună; disponibilitate la schimbare
7. parametri privind starea sănătăţii somatice se înscriu doar pentru posturile cu solicitări fizice şi psihice intense/deosebite,
ex. luptător în SPIR (a se vedea actele normative care reglementează domeniul); cerinţele specifice vor fi stabilite de către medicul unităţii, conform metodologiilor de specialitate
8. trăsături psihice şi de personalitate se înscriu doar pentru posturile cu solicitări fizice şi psihice intense/deosebite; cerinţele specifice vor fi stabilite de către psihologul de unitate/din structurile de profil ce
deservesc unitatea, în funcţie de sarcinile, îndatoririle şi responsabilităţile postului şi de condiţiile de muncă specifice
C. Condiţii specifice de muncă se completează ca urmare a rezultatelor anaizei postului
1. locul de muncă se trece, dacă este cazul, şi zona de responsabilitate pe care o deserveşte
2. programul de lucru programul de lucru în număr de ore zilnic, ture etc.; se completează doar în situaţia în care program zilnic este prin dispoziţie/ordin de zi mai mare de 8 ore sau/şi în afara orelor de program 08,00 -16,00 – serviciu în ture 12 ore cu 24 ore odihnă;
– serviciu de noapte
3. deplasări curente deplasări curente: unde, în ce scop, periodicitatea, durata medie a unei deplasări controale tematice în unităţi: 510 zile lunar
4. condiţii de muncă se înscrie dacă este cazulşi potrivit actelor normative în vigoare: lucrul în condiţii de zgomot crescut/continuu, noxe, praf, insuficientă lumină, temperatură excesiv de scăzută/ridicată, umiditate, expunerea la substanţe chimice, condiţii igienice improprii, vibraţii, radiaţii etc.; lucrul în condiţii de izolare, posturi fixe; pentru completarea acestei rubrici se va consulta compartimentul de inspecţie a muncii, medicul şi psihologul de unitate expunere la radiaţii electromagnetice
5. riscuri implicate de post se notează dacă există/s-au manifestat frecvent situaţii în care ocupantul postului poate fi (a fost) victima unor violenţe, dacă este expus riscului de accidente de muncă, solicitărilor emoţionale intense (contact frecvent cu victime ale accidentelor, violenţelor etc.), riscului de îmbolnăvire profesională (datorat expunerii la. . .), de infecţii etc.; pentru completarea acestei rubrici se va consulta medicul şi (dacă unitatea are încadrat) psihologul de unitate
6. compensări se specifică sporurile salariale şi de concediu de odihnă care se acordă în mod legal în urma exercitării activităţilor în condiţii deosebite de muncă, risc şi solicitare psihică intensă, precum şi grupa de muncă – 25% indemnizaţie de dispozitiv, condiţii speciale de muncă, spor salarial 15%, concediu suplimentar;
– 20% din solda lunară spor pentru activitatea desfăşurată în localităţi izolate;
spor pentru lucru cu substanţe chimice (laborator foto): 5%
D. Descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului conţinutul acestui modul se întocmeşte de către şeful nemijlocit al ocupantului postului, în funcţie de datele culese din analiza postului; se are în vedere acordul cu atribuţiile compartimentului/structurii din care face parte/acoperirea tuturor sarcinilor acestuia; descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor fiecărui post se face în ordinea importanţei acestora, a frecvenţei de desfăşurare şi a gradului de încărcare cu activitatea/sarcina respectivă; se interzice formula “execută şi alte sarcini”
sarcini şi îndatoriri – munca de fiecare zi/săptămânal/ocazional/temporar; se completează în ordinea importanţei activităţilor/atribuţiilor/sarcinilor şi a timpului de lucru alocat; pe cât posibil se notează, cu aproximaţie, cât la sută din timpul total de lucru într-un an calendaristic este alocat de regulă fiecărei sarcini şi îndatoriri săptămânal: coordonează activităţile de educaţie fizică şi cele de cunoaştere a limbilor străine desfăşurate în unitate -aproximativ 5 – 10% din timpul total de lucru
responsabilităţi de planificare/raportare/lucru cu publicul/luare a deciziilor/accesul la informaţii se înscriu în continuarea sarcinilor şi îndatoririlor: responsabilităţile de planificare/raportare/lucru cu publicul/luare a deciziilor, alte responsabilităţi, dacă este cazul, precum şi accesul la informaţii clasificate, conform reglementărilor legale; se notează pentru fiecare categorie de responsabilităţi, acolo unde este cazul – intervine la aplanarea stărilor conflictuale care apar spontan pe timpul patrulării sau la care a fost direcţionat de către O.S.;
– aplică sancţiuni contravenţionale pentru faptele ce încalcă prevederile Legii nr. 12/1990 Rep.
E. Standarde de performanţă asociate postului completarea acestui modul este facultativă; conţinutul indicatorilor se stabileşte de către şeful nemijlocit al ocupantului postului, având în vedere rezultatele analizei postului; se urmăreşte ca pentru aceleaşi categorii/clase de posturi să fie stabiliţi indicatori unitari la nivelul aparatului central al ministerului/inspectoratelor generale, precum şi al specialităţilor/domeniilor de activitate comune
1. indicatori cantitativi cât de mult/multe, număr de lucrări/activităţi ce revin ocupantului postului dactilografierea tuturor lucrărilor biroului; operarea în documentele de evidenţă a personalului în activitate a tuturor schimbărilor survenite
2. indicatori calitativi cât de bine, complet sunt îndeplinite atribuţiile; gradul de autonomie faţă de şeful direct etc. lucrări corecte, coerente, aplicabile, complete. . . intervenţia şefului direct nu va depăşi 20%
3. costuri cheltuieli implicate (doar acolo unde este posibilă/uzitată calcularea acestora)
4. timp când va fi realizat obiectivul, termene de realizare, norma de timp afectată lucrărilor tip
5. utilizarea resurselor echipamente/utilaje utilizate, resurse aflate la dispoziţie; se va specifica nivelul la care trebuie utilizate acestea pentru realizarea eficientă a atribuţiilor (în procente etc.) computer personal; personalul biroului
6. mod de realizare cu aportul/contribuţia cui se vor îndeplini atribuţiile postului: individual, în colectiv, în colaborare cu alte structuri din interiorul sau exteriorul ministerului lucrările se elaborează individual
   Art. 2734. – Postul de execuţie vacant se ocupă prin:
   a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
   b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului;
   c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) şi (3).
   Art. 2735. – (1) Postul de conducere vacant se ocupă prin:
   a) concurs sau examen, după caz;
   b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut;
   c) numire directă, cu acordul scris al poliţistului, pe acelaşi post sau pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut;
   d) alte cazuri prevăzute de lege.
   (2) Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situaţii:
   a) ca urmare a reorganizării unităţii;
   b) ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui poliţist în funcţia de conducere ocupată;
   c) la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior poliţistul a ocupat o funcţie de conducere;
   d) ca urmare a punerii la dispoziţie din motive neimputabile.
   Art. 2736. – (1) În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs şi comisie de soluţionare a contestaţiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcţiona subcomisii.
   (2) Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuieşte dintr-un număr impar de membri. Aceştia au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puţin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
   (3) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), precum şi desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispoziţie emise potrivit competenţelor.
   (4) Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a structurilor în care se regăsesc posturile.
   (5) Concursul se poate organiza şi pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate.
   Art. 2737. – (1) Anunţul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se publică prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în presa scrisă.
   (2) Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant care presupune desfăşurarea activităţii sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.
   Art. 2738. – Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video.
   Art. 2739. – (1) Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris, care poate fi înregistrat/supravegheat video, pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului.
   (2) În funcţie de specificul atribuţiilor postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cum urmează:
   a) probă practică;
   b) evaluarea performanţei fizice;
   c) evaluarea competenţelor lingvistice.
   Art. 2740. – Comisia de concurs elaborează subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite.
   Art. 2741. – (1) Evaluarea probelor prevăzute la art. 2738 şi 2739 se face cu note de la 1 la 10.
   (2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.
   (3) Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne.
   (4) Candidaţii sunt declaraţi «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor pentru care au candidat.
   (5) Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal şi se aduc la cunoştinţă prin afişare.
   Art. 2742. – (1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
   (2) În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.
   Art. 2743. – (1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
   (2) În situaţia în care au fost susţinute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care a obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
   (3) În situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.
   Art. 2744. – (1) Poliţistul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.
   (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
   (3) Admiterea contestaţiei la proba/probele eliminatorie/eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi susţinerea din nou a probei/probelor respective.
   (4) Nota acordată după soluţionarea contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
   (5) Rezultatele la contestaţii se aduc la cunoştinţă prin afişare.
   Art. 2745. – Agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
   a) este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
   b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
   c) nu este pus la dispoziţie ori suspendat din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau art. 2725 lit. a), b) şi h);
   d) a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.
   Art. 2746. – (1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care:
   a) este declarat «apt medical» şi «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
   b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
   c) a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
   d) îndeplineşte condiţiile de vechime şi studii, conform alin. (2) şi (3).
   (2) Condiţiile de vechime necesare participării ofiţerilor de poliţie la concurs sunt:
   I. pentru funcţia de inspector general şi inspector general adjunct/similare şi funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:
   a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei – 7 ani;
   b) vechime în funcţii de conducere în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne – 4 ani;
   II. pentru funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:
   a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei – 5 ani;
   b) vechime în funcţii de conducere în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne – 3 ani;
   III. pentru funcţiile de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice şi funcţia de şef poliţie oraş şi adjunct şef poliţie oraş:
   a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei – 2 ani;
   b) vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs – 3 ani;
   IV. pentru funcţia de şef birou/similară, de la toate nivelurile ierarhice:
   a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei – 2 ani;
   b) vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs – 2 ani.
    ___________
    Punctul IV. a fost derogat prin alineatul (5) din Lege nr. 360/2002 începând cu 21.06.2016.

 

   (3) Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică şi pentru participarea agenţilor de poliţie la concursul de ocupare a funcţiilor pentru care agenţii de poliţie beneficiază de indemnizaţie de conducere.
   (4) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofiţerul de poliţie care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază.
   (5) Face excepţie de la condiţiile prevăzute la alin. (2) pct. IV funcţia de şef birou dacă unitatea nu are prevăzută o funcţie de ofiţer de execuţie în domeniu.
   (6) Funcţia similară se stabileşte prin raportare la coeficientul de ierarhizare, nivelul ierarhic şi gradul profesional prevăzut.
   Art. 2747. – (1) Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie i se acordă gradul profesional şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică.
   (2) Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie în situaţia prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente.
   Art. 2748. – În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute.
    ___________
    SECŢIUNEA a 4-a a fost introdusă prin punctul 20. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    CAPITOLUL II a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   CAPITOLUL III
Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului

 

   SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului

 

   Art. 28. – (1) Poliţistul are dreptul la:
   a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcţiei îndeplinite, gradului profesional deţinut, gradaţiile, sporurile pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit;
   b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
   c) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 65/2003 începând cu 21.08.2006.
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   d) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
   e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 1578/2002 începând cu 09.03.2006.

 

   f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
   g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 1578/2002 începând cu 09.03.2006.
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege;
   i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
   j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Litera j) a fost modificată prin punctul 23. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 125/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
    ___________
    Litera k) a fost modificată prin punctul 23. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
   m) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 1083/2008 începând cu 01.01.2009.
    Litera m) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008începând cu 17.11.2008.

 

   n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   o) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Ordin nr. 9/2009 începând cu 12.03.2009.
    Litera o) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008începând cu 17.11.2008.

 

   (2) Armamentul dobândit personal se deţine după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.
   Art. 29. – (1) Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
   (2) În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
   (3) Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 291. Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.
    ___________
    Art. 29^1. a fost introdus prin punctul 25. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 30. – Condiţiile privind pensionarea şi drepturile de pensii ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
   Art. 31. – (1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004începând cu 22.11.2004.

 

   (11) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 10.03.2005.

 

   (2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
   (3) Abrogat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
   (5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.
    ___________
    Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 284/2005 începând cu 13.12.2007.

 

   Art. 32. – (1) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.
   (2) Abrogat prin alineatul din Lege nr. 562/2004 începând cu 12.12.2004.
   (3) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 33. – În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.
   Art. 331. – (1) La cerere, poliţistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut în activitate în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
   (2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
   (3) Menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.
   (4) Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă constată dacă atribuţiile funcţiilor pe care urmează să fie menţinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
   (5) Domeniile de activitate, condiţiile, precum şi procedura privind menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
    ___________
    Art. 33^1. – a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2013începând cu 27.06.2013.

 

   Art. 34. – Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
   Art. 35. – Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
   a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 125/2003 începând cu 22.03.2003.

 

   Art. 36. – În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
   Art. 37. – (1) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi, la cerere, în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
   (2) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi numiţi în funcţii de poliţist ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condiţiile legale.
   (3) Identificarea funcţiei în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ţinând cont de studiile solicitantului şi de cerinţele postului.
   (4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condiţiile şi procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 35/2014 începând cu 01.04.2014.
    Art. 37. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2013începând cu 27.06.2013.

 

   Art. 371. – La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.
    ___________
    Alineatul a fost introdus prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.
    ___________
    Art. 37^1. a fost introdus prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.

 

   Art. 38. – Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004începând cu 22.11.2004.

 

   Art. 39. – (1) Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
   (2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
   Art. 40. – Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle poliţistului

 

   Art. 41. – Poliţistul este dator:
   a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
   b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
   c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
   d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
   e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
   f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
   g) să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi poliţişti, de care a luat cunoştinţă;
   h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
   Art. 42. – Poliţistul este obligat:
   a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
   b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
   c) să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
   d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.
   e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa.
    ___________
    Litera e) a fost introdusă prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008începând cu 17.11.2008.

 

   Art. 43. – Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
   a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
   b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
   c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
   d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
   e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
   f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
   g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.
   Art. 44. – (1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.
   (2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
   (3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.
   (4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.
   (5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor, informând superiorii săi despre aceasta.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

 

   Art. 45. – (1) Poliţistului îi este interzis:
   a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
   b) să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
   c) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
   d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
   e) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
   f) să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
   g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
   h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
   i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.
    ___________
    Litera i) a fost modificată prin punctul 27. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
   Art. 46. Abrogat prin punctul 21. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Art. 46. a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 47. Abrogat prin punctul 21. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
   (3) Abrogat prin punctul 4. din Lege nr. 133/2011 începând cu 01.01.2012.
   (4) Abrogat prin punctul 4. din Lege nr. 133/2011 începând cu 01.01.2012.
    ___________
    Art. 47. a fost modificat prin punctul 29. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 48. – Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
   (2) Perioada în care raporturile de serviciu ale poliţiştilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 2725 lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea poliţiştilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca poliţist.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 22. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   (3) Echivalarea funcţiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, la propunerea organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008începând cu 17.11.2008.

 

   

Punere în aplicare Art. 48. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 10
Procedura de notificare privind exercitarea altor funcţii sau activităţi
Art. 1. – (1) Poliţistul poate exercita, potrivit legii, funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, precum şi funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate de poliţist, potrivit fişei postului.
(2) Funcţiile sau activităţile prevăzute la alin. (1) se pot exercita fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de poliţist şi, după caz, a obligaţiilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. – (1) Poliţistul care intenţionează să exercite funcţiile sau activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) este obligat să informeze şeful unităţii, printr-un raport scris, care trebuie să cuprindă:
a) denumirea şi obiectul de activitate al entităţii;
b) date referitoare la funcţiile/activităţile pe care urmează să le exercite;
c) programul de lucru;
d) drepturile şi obligaţiile pe care le are în cadrul entităţii respective;
e) asumarea faptului că funcţia exercitată în sectorul privat nu este în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca poliţist, potrivit fişei postului;
f) orice alte date pe care le apreciază ca fiind utile.
(2) După înregistrare, raportul se depune la structura de resurse umane.
Art. 3. – Poliţistul are obligaţia de a informa şeful unităţii, în termen de 5 zile de la data la care intervin schimbări cu privire la exercitarea funcţiilor sau activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) .
   SECŢIUNEA a 4-a
Corpul Naţional al Poliţiştilor

 

   Art. 49. – (1) Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.
   (2) Corpul promovează interesele poliţiştilor şi apără drepturile acestora.
   (3) Organizarea şi funcţionarea Corpului se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere.
   (4) Organele de conducere şi control ale Corpului sunt:
   a) congresul naţional;
   b) consiliul naţional;
   c) consiliul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi teritoriale;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   d) cenzorii.
   (5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 50. – Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuţii:
   a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;
   b) oferă consultanţă la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la statutul poliţistului;
   c) Abrogată prin punctul 31. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   d) la cerere, reprezintă interesele poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
   e) participă la elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de poliţist;
   f) Abrogată prin punctul 31. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   g) reprezintă profesia de poliţist, împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
   h) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;
   i) ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.
   Art. 51. – (1) Veniturile Corpului se constituie din:
   a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;
   b) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale;
   c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul administraţiei şi internelor;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   d) chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.
   (2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.
   (3) Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
   Art. 52. – Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

 

    ___________
    Pusă în aplicare prin Regulament din 20/11/2002 începând cu 15.06.2009.

 

   CAPITOLUL IV
Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni

 

   SECŢIUNEA 1
Recompense

 

   Art. 53. – Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.
   Art. 54. – (1) Poliţistul poate fi recompensat prin:
   a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate, în situaţia în care se remarcă în mod deosebit în activitatea desfăşurată;
   b) mulţumiri scrise, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea în condiţii foarte bune a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
   c) felicitări scrise sau verbale, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea deosebită a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
   d) premii în bani sau obiecte, atunci când s-a evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate;
   e) însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii, pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri sau la competiţii sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări cultural-artistice şi sociale ori al finalizării unor acţiuni/misiuni, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile;
   f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii de serviciu şi misiuni;
   g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii şi misiuni;
   h) înscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui şi prenumelui, la absolvirea perioadei de formare într-o instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca şef de promoţie.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (11) Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele care au competenţa de numire în funcţie a poliţistului sau, după caz, de către şefii ierarhici superiori ai persoanelor menţionate, care au competenţă de gestiune a resurselor umane.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (12) Pentru o sancţiune disciplinară dispusă de şeful ierarhic superior, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la propunerea şefului unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul sancţionat. În cazul poliţistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat sancţiunea disciplinară.
    ___________
    Alineatul (1^2) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (13) În cazul poliţistului aflat sub efectul unei sancţiuni disciplinare, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă prioritar, în raport cu celelalte recompense.
    ___________
    Alineatul (1^3) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 71/2011 începând cu 01.01.2012.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   

Punere în aplicare SECŢIUNEA 1 prin Hotărâre 725/2015 :
CAPITOLUL II Recompensarea poliţiştilor
Art. 3. – Acordarea recompenselor (1) Recompensarea se realizează în scopul recunoaşterii publice a meritelor poliţistului care se evidenţiază în mod deosebit în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi a misiunilor, precum şi pentru motivarea personalului în vederea obţinerii unor rezultate superioare în activitatea profesională.
(2) Recompensele se acordă cu obiectivitate, în mod echitabil şi principial.
(3) Recompensa se aduce, de regulă, la cunoştinţa personalului structurii din care face parte poliţistul recompensat.
Art. 4. – Competenţe de acordare a recompenselor Recompensele prevăzute de Statut se acordă de persoana în drept, din proprie iniţiativă sau la propunerea şefilor poliţistului care nu au competenţă de numire în funcţie a acestuia.
Art. 5. – Elemente de analiză Elementele care pot fi avute în vedere la formularea propunerilor de recompensare a poliţistului, de către şefii prevăzuţi la art. 4, fără a se limita la acestea, sunt:
a) comportamentul exemplar şi conduita profesională generală a poliţistului;
b) rezultate deosebite în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
c) faptele poliţistului care au adus prestigiu instituţiei în societate;
d) implicarea în activităţi profesionale desfăşurate în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului;
e) posibilitatea ca recompensa acordată să stimuleze poliţistul în obţinerea unor rezultate mai bune în activitatea sa profesională.
   SECŢIUNEA a 2-a
Răspunderea juridică şi sancţiuni

 

   Art. 55. – Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
   Art. 56. – Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
   Art. 57. – Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:
   a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
   b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
   c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
   d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
   e) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
   f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor;
    ___________
    Litera f) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
   h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
   i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
   j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
   k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
    ___________
    Litera k) a fost introdusă prin punctul 32. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 58. – (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor sunt:
   a) mustrare scrisă;
   b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
   c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
   d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
   e) destituirea din poliţie.
   (2) Mustrarea scrisă constă în reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat.
   (3) Procentul şi perioada pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sancţionare.
   (4) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în grade profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcţii superioare. În cazul amânării promovării în grade profesionale superioare, termenul de executare a sancţiunii curge de la data aplicării actului administrativ de sancţionare şi are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad.
   (5) Trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut se realizează prin eliberarea din funcţia deţinută şi numirea poliţistului într-o funcţie inferioară celei pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului profesional deţinut. În cazul poliţistului care ocupă o funcţie de conducere, numirea se poate face şi într-o funcţie de conducere inferioară pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare.
   (6) Destituirea din poliţie constă în încetarea raporturilor de serviciu.
    ___________
    Art. 58. – a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 581. – Pentru prevenirea săvârşirii de abateri disciplinare, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) poate dispune atenţionarea poliţistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-preventiv şi nu produce consecinţe asupra raportului de serviciu.
    ___________
    Art. 58^1. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 582. – Procedura disciplinară are la bază următoarele principii:
   a) prezumţia de nevinovăţie – poliţistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
   b) garantarea dreptului la apărare – se recunoaşte dreptul poliţistului de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi asistat;
   c) celeritatea procedurii – cauza se soluţionează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege;
   d) contradictorialitatea – asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;
   e) proporţionalitatea – asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă;
   f) unicitatea sancţiunii – pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
   g) legalitatea sancţiunii – sancţiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1).
    ___________
    Art. 58^2. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 583. – (1) Procedura disciplinară nu este publică.
   (2) Citarea şi ascultarea poliţistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă dacă poliţistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale.
   (3) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite administrarea de probe în apărare. Poliţistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte de expertiză extrajudiciară.
   (4) Poliţistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de organizaţia sindicală ori de Corp, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. Neîndeplinirea condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentarea poliţistului ales/desemnat nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.
   (5) Nu au dreptul să asiste poliţistul cercetat, în condiţiile alin. (4), următoarele persoane:
   a) şeful unităţii sau înlocuitorul legal al acestuia, în perioada cât îndeplineşte atribuţiile titularului;
   b) poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă;
   c) poliţiştii care fac parte din colectivul prevăzut la art. 623 alin. (1);
   d) poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
    ___________
    Art. 58^3. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 584. – Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se dispun numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului de disciplină, denumit în continuare consiliul, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliului.
    ___________
    Art. 58^4. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 59. – (1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
   (2) Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:
   a) persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic superioare;
   b) şeful unităţii sau instituţiei de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră;
   c) şeful instituţiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.
   (3) Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unităţii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), de poliţişti anume desemnaţi din cadrul acesteia.
   (4) Poliţiştii desemnaţi cu efectuarea cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul poliţiştilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau care au studii juridice şi, de regulă, sunt cel puţin egali în grad sau în funcţie cu poliţistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabilă poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau cel care urmează să avizeze, ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sancţionare.
   (5) În actul administrativ prin care se declanşează cercetarea prealabilă se nominalizează poliţistul cercetat, poliţistul care va efectua cercetarea şi, după caz, un poliţist desemnat să ajute la efectuarea acesteia.
    ___________
    Art. 59. – a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 591. – (1) Dacă în cadrul desfăşurării cercetării prealabile sunt identificate şi alte abateri disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate dispune extinderea cercetării acestora.
   (2) La terminarea verificărilor, poliţistul desemnat întocmeşte un proiect de raport de cercetare prealabilă. O fotocopie a proiectului se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură.
   (3) Cu această ocazie, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după caz, de la data aducerii la cunoştinţă, în condiţiile alin. (2), poliţistul cercetat poate formula obiecţii şi solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei şi, după caz, al verificărilor se consemnează în proiectul raportului de cercetare prealabilă.
   (4) În termen de două zile lucrătoare de la data finalizării raportului în condiţiile alin. (3), o fotocopie a acestuia se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură.
    ___________
    Art. 59^1. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 592. – Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu:
   a) numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile;
   b) descrierea faptei sesizate şi persoanele implicate;
   c) procedeele şi modalităţile de verificare;
   d) concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei poliţistului cercetat;
   e) prevederile legale încălcate de poliţist şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu indicarea probelor şi a dovezilor pe care se întemeiază;
   f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse în apărare de către poliţistul cercetat;
   g) cauzele şi condiţiile care au generat şi favorizat comiterea abaterilor;
   h) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
    ___________
    Art. 59^2. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 593. – După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:
   a) clasarea dosarului, în cazul inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei poliţistului cercetat, prescrierii faptei sau în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
   b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile;
   c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b);
   d) sesizarea şi consultarea consiliului.
    ___________
    Art. 59^3. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 594. – Rapoartele ofiţerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităţilor de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerinţele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite.
    ___________
    Art. 59^4. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 60. – (1) Sancţiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat cunoştinţă despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie, iar termenul de un an este termen de decădere.
   (2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancţiunii disciplinare se suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:
   a) de la data sesizării, în condiţiile legii, a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală;
   b) de la data la care poliţistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condiţiile legii, este trimis în misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării activităţii sau, după caz, încheierii misiunii.
   (3) În situaţia în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârşite de mai mulţi poliţişti, iar pentru unul/unii dintre aceştia a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalţi poliţişti.
   (4) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
   (5) Sancţiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.
   (6) Actul administrativ emis în condiţiile alin. (5) trebuie să cuprindă:
   a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
   b) precizarea prevederilor legale încălcate de către poliţist;
   c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;
   d) sancţiunea disciplinară şi temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică şi, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;
   e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, în condiţiile art. 61, după caz;
   f) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară;
   g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
   (7) Actul administrativ prin care se dispune sancţionarea poliţistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.
   (8) În cazul destituirii din poliţie, sancţiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancţionare, în condiţiile art. 61, şi se constată prin act administrativ emis de persoana care are competenţa să acorde grade profesionale, potrivit art. 15.
    ___________
    Art. 60. – a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 61. – (1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă, şefului unităţii ierarhic superioare.
   (2) Şeful unităţii ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.
   (3) Efectele sancţiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluţionare a contestaţiei.
   (4) În situaţia în care poliţistul sancţionat disciplinar nu depune contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancţionare produce efecte de la data expirării acestui termen.
   (5) În cazul în care a fost depusă contestaţie, şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară înaintează cu celeritate şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport motivat cu privire la sancţiunea în cauză, precum şi la motivele propunerii de respingere/admitere a contestaţiei.
   (6) Prin decizie motivată, şeful unităţii ierarhic superioare poate dispune, după caz:
   a) respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;
   b) admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 581, în situaţia în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
   c) admiterea contestaţiei şi anularea actului administrativ de sancţionare.
   (7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
   a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
   b) precizarea prevederilor legale încălcate de poliţist;
   c) analiza susţinerilor prezentate de poliţist în cuprinsul contestaţiei;
   d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
   e) motivul admiterii sau respingerii contestaţiei poliţistului cu privire la sancţiunea aplicată.
   (8) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
   (9) În situaţia în care sancţiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    ___________
    Art. 61. – a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 62. – (1) Consiliul se constituie şi funcţionează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi structurilor subordonate acestora.
   (2) Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică şi profesională a abaterilor comise de poliţişti şi a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2).
   (3) În situaţia în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea şi consultarea consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unităţii.
   (4) Dezbaterile consiliului se consemnează în procese- verbale de şedinţă, iar concluziile şi propunerile se consemnează în încheiere.
   (5) Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele:
   a) numărul şi data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluţia persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea şi consultarea consiliului;
   b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcţionează şi componenţa acestuia, precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă prin înlocuirea unor membri;
   c) gradul profesional, numele, prenumele şi funcţia poliţistului a cărui faptă a fost cercetată şi unitatea din care face parte;
   d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
   e) date şi informaţii referitoare la procedura urmată;
   f) evaluarea probelor administrate;
   g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz;
   h) propunerea consiliului;
   i) motivarea propunerii;
   j) gradul profesional, numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale celorlalţi membri ai consiliului, precum şi ale secretarului;
   k) data întocmirii încheierii.
   (6) Consiliul poate propune:
   a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
   b) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581;
   c) aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 58 alin. (1).
   (7) Concluziile consiliului cu privire la existenţa/inexistenţa abaterii disciplinare şi vinovăţia/nevinovăţia poliţistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2), iar propunerea cu privire la sancţiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 are caracter consultativ.
    ___________
    Art. 62. – a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 621. – În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii şi credibilităţii instituţiei, precum şi profesiei de poliţist, cercetarea prealabilă şi consultarea consiliilor de disciplină se dispun şi se efectuează imediat după constatarea faptei.
    ___________
    Art. 62^1. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004începând cu 22.11.2004.

 

   Art. 622. – În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre următoarele măsuri:
   a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
   b) restituirea motivată a dosarului aceluiaşi consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;
   c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).
    ___________
    Art. 62^2. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 623. – (1) La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepţia direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabileşte, prin act administrativ al şefului, un colectiv de poliţişti, desemnaţi câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora, definitivaţi în profesie, apreciaţi pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate, denumit în continuare colectiv.
   (2) Membrii colectivului se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.
   (3) Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane.
    ___________
    Art. 62^3. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 624. – (1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizaţi 3 membri, dintre poliţiştii care fac parte din colectiv, şi un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeşte pentru fiecare caz în parte şi are în componenţă 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat preşedinte, şi un secretar.
   (2) În cazuri obiective se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alţi membri din cadrul colectivului.
   (3) La desemnarea membrilor consiliului se urmăreşte ca unul dintre aceştia să aibă specialitatea poliţistului cercetat şi cel puţin unul dintre membri să fie licenţiat în drept. Cele două condiţii pot fi îndeplinite cumulativ de acelaşi membru.
   (4) Nu pot fi nominalizaţi membri ai consiliului poliţiştii care au calitatea de consilier juridic, aflaţi în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare.
    ___________
    Art. 62^4. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 625. – În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei penale.
    ___________
    Art. 62^5. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 626. – (1) În perioada cercetării disciplinare, poliţistul nu poate fi mutat, delegat, detaşat, împuternicit pe o funcţie de conducere într-o altă unitate şi nici nu poate fi trimis la misiuni internaţionale.
   (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul cercetat poate fi mutat în situaţia în care, în urma reorganizării unităţii, funcţia ocupată de acesta nu se mai regăseşte în statul de organizare.
   (3) Mutarea poliţistului în condiţiile alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanşată faţă de acesta.
    ___________
    Art. 62^6. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 627. – Poliţistul se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare, după cum urmează:
   a) 6 luni de la aplicare, pentru sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a);
   b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) şi c), respectiv de la aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d);
   c) 7 ani de la data aplicării sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e).
    ___________
    Art. 62^7. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 628. – Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense şi răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    ___________
    Art. 62^8. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 63. – (1) Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.
   Art. 64. Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
   (1) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
   (3) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
   Art. 65. – Abrogat prin punctul 23. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Art. 65. – a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

 

   

Punere în aplicare SECŢIUNEA a 2-a prin Hotărâre 725/2015 :
CAPITOLUL III Răspunderea disciplinară
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune privind procedura disciplinară
1. Cadrul procedural
Art. 6. – Cadrul procedurii disciplinare (1) Procedura disciplinară se realizează cu respectarea principiilor, garanţiilor, regulilor şi competenţelor prevăzute în cap. IV din Statut şi a prevederilor prezentei hotărâri.
(2) Procedura disciplinară este iniţiată prin declanşarea cercetării prealabile, presupune sesizarea şi consultarea Consiliului de disciplină, după caz, şi se finalizează prin soluţionarea definitivă a cauzei.
(3) Persoana în drept care a luat cunoştinţă, în scris, de comiterea unei abateri disciplinare este obligată să dispună, prin rezoluţie, declanşarea cercetării prealabile.
Art. 7. – Confidenţialitatea procedurilor Procedura disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.
2. Citarea
Art. 8. – Modalităţile de citare (1) Citarea se face, de regulă, prin înştiinţare scrisă cu semnătură de primire, înmânată la sediul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat.
(2) Citarea se poate face şi:
a) prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, expediată la domiciliul, reşedinţa ori la adresa de corespondenţă, indicate de poliţist în scris, din România;
b) prin afişare la domiciliul sau la reşedinţa poliţistului, numai în cazul refuzului de primire sau expirării termenului pentru corespondenţa prevăzută la lit. a);
c) prin intermediul poştei electronice, al oricărui altui sistem de mesagerie electronică ori telefonic, cu acordul poliţistului cercetat;
d) în orice modalitate convenită cu poliţistul cercetat.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c) şi d), poliţistul desemnat sau, după caz, membrii Consiliului de disciplină, denumit în continuare Consiliu, încheie un proces-verbal în care consemnează informaţii privind obţinerea acordului poliţistului cercetat şi modalitatea în care se va realiza citarea. Procesul- verbal se semnează şi de poliţistul cercetat.
(4) Dovada citării se realizează prin confirmarea de primire, procesul-verbal de afişare, un înscris sau înregistrare care confirmă modalităţile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d).
Art. 9. – Situaţiile de citare Citarea se poate face pe parcursul procedurii disciplinare, ori de câte ori poliţistul desemnat sau preşedintele Consiliului apreciază necesară prezenţa poliţistului cercetat.
Art. 10. – Cuprinsul citaţiei Citaţia este individuală şi cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea şi adresa unităţii la nivelul căreia se desfăşoară procedura disciplinară;
b) data emiterii citaţiei;
c) numele şi prenumele poliţistului citat, motivul citării, precum şi locul unde va fi citat;
d) data, ora şi locul în care se va prezenta poliţistul citat;
e) semnătura poliţistului desemnat sau, după caz, a preşedintelui Consiliului.
Art. 11. – Neprezentarea poliţistului citat (1) Procedura disciplinară continuă chiar şi în lipsa poliţistului cercetat, atunci când:
a) refuză să semneze de primire înştiinţarea scrisă;
b) deşi a fost citat conform procedurii, nu se prezintă şi nu face dovada imposibilităţii de prezentare.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), se întocmeşte un proces-verbal.
Art. 12. – Confirmarea procedurii de citare Prezenţa poliţistului cercetat în faţa poliţistului desemnat sau a Consiliului, la data, ora şi locul citării, înlătură orice viciu de procedură legat de citarea acestuia.
3. Exercitarea drepturilor poliţistului cercetat
Art. 13. – Dreptul de a cunoaşte actele cercetării (1) În vederea exercitării dreptului poliţistului cercetat de a cunoaşte actele cercetării, cu ocazia prezentării în urma primei citări, poliţistul desemnat prezintă acestuia, spre studiere, materialul de sesizare care stă la baza declanşării cercetării disciplinare.
(2) În vederea studierii celorlalte acte ale cercetării, poliţistul cercetat poate formula o cerere scrisă, adresată poliţistului desemnat sau preşedintelui Consiliului, după caz.
(3) Cererea prevăzută la alin. (2) se înregistrează la secretariatul unităţii la nivelul căreia se desfăşoară procedura disciplinară.
(4) Poliţistul desemnat sau, după caz, preşedintele Consiliului ia măsuri pentru ca în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii să permită poliţistului cercetat să consulte, în întregime, actele cercetării.
(5) Poliţistul asistent are acces la actele cercetării în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii cu poliţistul cercetat.
Art. 14. – Exercitarea dreptului la apărare (1) În scopul exercitării dreptului la apărare, poliţistul cercetat are dreptul:
a) să solicite administrarea de probe în apărarea sa;
b) să depună orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte personale şi rapoarte de expertiză extrajudiciară;
c) să noteze date şi informaţii din actele cercetării, care nu sunt clasificate potrivit legii;
d) să primească, în fotocopie, raportul de cercetare prealabilă, inclusiv în stadiul de proiect, încheierea Consiliului, actul administrativ de sancţionare şi decizia motivată a persoanei în drept, care nu sunt clasificate potrivit legii.
(2) În exercitarea dreptului la apărare al poliţistului cercetat, poliţistul asistent are drepturile prevăzute la alin. (1), cu excepţia întocmirii în nume personal a declaraţiilor şi rapoartelor poliţistului cercetat.
Art. 15. – Consemnarea accesării actelor cercetării (1) Poliţistul desemnat sau, după caz, preşedintele Consiliului întocmeşte un proces-verbal, în care consemnează condiţiile în care a fost asigurat accesul la actele cercetării, inclusiv situaţiile în care au fost realizate şi predate fotocopii ale unor acte ale cercetării. Procesul-verbal se prezintă pentru semnare poliţiştilor care au accesat actele cercetării.
(2) În procesul-verbal se consemnează şi situaţiile în care consultarea actelor cercetării sau doar a unora dintre acestea nu a fost posibilă din cauza neîndeplinirii condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentării poliţistului cercetat.
4. Suspendarea şi încetarea suspendării procedurii disciplinare
Art. 16. – Suspendarea şi încetarea suspendării procedurii disciplinare (1) Situaţiile privind suspendarea procedurii disciplinare, potrivit art. 60 alin. (2) şi art. 625 din Statut, se constată de poliţistul desemnat sau, după caz, de membrii Consiliului.
(2) Disjungerea unei cauze, în situaţiile prevăzute la art. 60 alin. (3) şi art. 625 din Statut, se realizează cu aprobarea persoanei în drept.
(3) Atunci când suspendarea este consecinţa sesizării organelor de urmărire penală, după disjungere, procedura continuă pentru acei poliţişti sau pentru acele fapte care nu fac obiectul sesizării.
(4) Suspendarea procedurii disciplinare şi încetarea suspendării acesteia se constată printr-un proces-verbal întocmit de persoanele prevăzute la alin. (1), care se prezintă spre aprobare persoanei în drept.
5. Desemnarea unor persoane în cadrul procedurii disciplinare
Art. 17. – Criterii pentru desemnarea unor persoane (1) Poliţistul desemnat, membrii Consiliului şi secretarul acestuia nu pot fi din rândul persoanelor care:
a) au calitatea de şef nemijlocit sau subordonat al poliţistului cercetat;
b) au calitatea de soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu poliţistul cercetat ori se află într-o altă situaţie de conflict de interese prevăzută de lege;
c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare în curs;
d) sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise în judecată;
f) sunt condamnate sau faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. d)-f) se aplică şi cu privire la numirea membrilor colectivului de poliţişti, denumit în continuare colectiv.
(3) Nu pot fi membri ai Consiliului poliţistul desemnat şi poliţistul asistent.
Art. 18. – Abţinerea, recuzarea şi alte situaţii (1) Poliţistul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 17 este obligat să se abţină de la efectuarea de acte ale cercetării şi să formuleze, de îndată, cerere de abţinere.
(2) Poliţistul cercetat poate să formuleze cerere de recuzare a poliţistului aflat în situaţiile prevăzute la art. 17, de îndată ce are cunoştinţă despre existenţa vreuneia dintre acestea.
(3) Cererea de abţinere sau de recuzare, temeinic motivată, se face în scris şi se depune la secretariatul unităţii la nivelul căreia se efectuează cercetarea prealabilă sau, după caz, este constituit Consiliul.
(4) Cererea se analizează şi se soluţionează în termen de două zile lucrătoare de către persoana în drept. În vederea soluţionării cererii, structura de resurse umane întocmeşte un referat pe care îl prezintă persoanei în drept.
(5) Persoana în drept se poate sesiza şi din oficiu cu privire la existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 17.
(6) Persoana în drept dispune, prin rezoluţie, respingerea cererii ca neîntemeiată sau admiterea acesteia. Până la soluţionarea cazului de abţinere sau de recuzare, poliţistul desemnat sau membrul Consiliului nu mai poate îndeplini acte de cercetare.
(7) Poliţistul va fi înlocuit prin act administrativ al persoanei în drept, atunci când din motive întemeiate, altele decât cele de abţinere sau recuzare, nu îşi poate desfăşura activitatea în cadrul procedurii disciplinare, precum şi în situaţia admiterii cererii de abţinere sau de recuzare. În această situaţie, persoana în drept indică actele îndeplinite de poliţist care rămân valabile.
6. Termene procedurale
Art. 19. – Calculul termenelor procedurale La calculul termenelor privind depunerea sau comunicarea unor documente în cadrul procedurii disciplinare se ia în considerare data depunerii documentului la secretariatul unităţii, la oficiul poştal sau la serviciul de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare.
SECŢIUNEA a 2-a Cercetarea prealabilă
Art. 20. – Declanşarea cercetării prealabile Cercetarea prealabilă se declanşează de persoana în drept, prin act administrativ, în condiţiile art. 59 alin. (3) – (5) din Statut.
Art. 21. – Iniţierea cercetării prealabile. Citarea poliţistului (1) După emiterea actului administrativ prevăzut la art. 20, poliţistul desemnat procedează la citarea poliţistului cercetat.
(2) Cu această ocazie îi aduce la cunoştinţă poliţistului cercetat actul administrativ de declanşare a cercetării prealabile şi îi solicită rapoarte scrise cu privire la faptele cercetate ce pot constitui abateri disciplinare.
Art. 22. – Administrarea probatoriului (1) Poliţistul desemnat este obligat să strângă probele care pot conduce la aflarea adevărului cu privire la existenţa sau inexistenţa abaterii disciplinare, gravitatea şi condiţiile care au cauzat sau favorizat săvârşirea acesteia, să evalueze şi să se pronunţe motivat, prin proces-verbal, cu privire la pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor solicitate de către poliţistul cercetat.
(2) Pe timpul cercetării prealabile, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfăşura următoarele activităţi: verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfăşurată anterior de poliţistul cercetat; constatarea, la faţa locului, a unor situaţii de fapt; inventarieri, audieri de martori, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri, precum şi alte activităţi necesare lămurii cauzei.
Art. 23. – Prezentarea dosarului de cercetare prealabilă (1) Dosarul de cercetare prealabilă se prezintă, la finalizarea cercetării prealabile, persoanei în drept pentru a decide una dintre măsurile prevăzute la art. 593 din Statut.
(2) În cazul în care dispune restituirea dosarului, pentru completarea cercetării prealabile, persoana în drept trebuie să indice, în scris, motivele care justifică măsura.
Art. 24. – Conţinutul dosarului de cercetare prealabilă Dosarul de cercetare prealabilă cuprinde toate documentele întocmite în cadrul operaţiunilor administrative aferente procedurii de cercetare prealabilă, după cum urmează:
a) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetării prealabile;
b) copia actului administrativ prin care s-a declanşat procedura disciplinară şi, după caz, a actelor administrative de înlocuire a poliţistului desemnat;
c) proiectul raportului de cercetare prealabilă, respectiv raportul de cercetare prealabilă;
d) toate actele întocmite/administrate în perioada desfăşurării cercetării prealabile;
e) opis privind documentele existente în dosarul de cercetare prealabilă.
Art. 25. – Actele realizate în activitatea de control (1) Atunci când pe timpul activităţilor de control se constată existenţa unor fapte care pot constitui abateri disciplinare, organele de control pot sesiza, prin notă motivată, persoana care a dispus activitatea de control, pentru a decide cu privire la declanşarea cercetării prealabile.
(2) În cazul în care pe timpul activităţilor de control nu a fost întocmită nota motivată prevăzută la alin. (1), raportul prevăzut la art. 594 din Statut, prin care se constată fapte care pot constitui abateri disciplinare, reprezintă material de sesizare.
SECŢIUNEA a 3-a Procedura în faţa Consiliului de disciplină
Art. 26. – Constituirea colectivului (1) Constituirea colectivelor prevăzute la art. 623 din Statut se realizează prin acte administrative ale persoanelor în drept, din rândul poliţiştilor din cadrul unităţilor pe care le conduc.
(2) La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al structurilor din cadrul acestuia, colectivul se constituie prin act administrativ al ministrului afacerilor interne, la propunerea conducătorilor acestor structuri.
Art. 27. – Desemnarea membrilor colectivului (1) Membrii colectivului se desemnează în condiţiile prevăzute la art. 623 din Statut.
(2) Membrul colectivului care are cunoştinţă despre existenţa vreuneia dintre situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) -f) are obligaţia de a informa în scris emitentul actului administrativ de stabilire a colectivului şi de a depune, după caz, documente doveditoare ale susţinerilor sale.
Art. 28. – Durata mandatului membrilor colectivului (1) Membrii colectivului sunt desemnaţi pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii actului administrativ de nominalizare în colectiv. În aceleaşi condiţii are loc reînnoirea mandatului, cu aceeaşi perioadă, o singură dată.
(2) Mandatul de membru al colectivului încetează înainte de data prevăzută la alin. (1) în următoarele situaţii:
a) la data mutării sau transferului din unitatea condusă de persoana în drept care l-a nominalizat;
b) la data încetării raporturilor de serviciu;
c) atunci când intervine una dintre situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) -f).
(3) Încetarea mandatului de membru al colectivului se dispune sau, după caz, se constată prin act administrativ. De regulă, prin acelaşi act administrativ, se desemnează ca membru al colectivului un alt poliţist cu aceeaşi specialitate, potrivit art. 27 alin. (1).
Art. 29. – Constituirea Consiliului Atunci când, la finalizarea cercetării disciplinare, se dispun sesizarea şi consultarea Consiliului, prin act administrativ al persoanei în drept prevăzute la art. 20 se constituie Consiliul.
Art. 30. – Desemnarea membrilor Consiliului Desemnarea poliţiştilor în Consiliu se realizează în condiţiile art. 624 alin. (3) şi (4) din Statut.
Art. 31. – Încetarea calităţii de membru al Consiliului (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează de drept la încetarea calităţii de membru al colectivului.
(2) Încetarea calităţii de membru al Consiliului se dispune sau, după caz, se constată prin act administrativ. De regulă, prin acelaşi act administrativ se desemnează ca membru al Consiliului un alt poliţist cu aceeaşi specialitate, potrivit art. 30.
Art. 32. – Atribuţiile preşedintelui Consiliului Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte locul, data şi ora la care au loc şedinţele Consiliului;
b) conduce şedinţele Consiliului;
c) coordonează activitatea Consiliului;
d) coordonează activitatea secretarului şi verifică documentele întocmite de acesta;
e) reprezintă Consiliul în faţa persoanei în drept.
Art. 33. – Atribuţiile secretarului Consiliului Secretarul Consiliului are următoarele atribuţii principale:
a) înregistrează actele necesare desfăşurării activităţii Consiliului;
b) îi convoacă, la cererea preşedintelui, pe membrii Consiliului şi citează poliţistul cercetat, precum şi persoanele care urmează a fi audiate;
c) redactează încheierile, procesele-verbale de şedinţă şi alte acte emise de către Consiliu;
d) ţine evidenţa şi asigură securitatea documentelor gestionate de Consiliu şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii Consiliului.
Art. 34. – Activitatea Consiliului (1) Lucrările fiecărei şedinţe a Consiliului se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membri şi de secretarul acestuia, precum şi de către poliţistul cercetat şi poliţistul asistent, atunci când aceştia sunt prezenţi.
(2) În cazul în care poliţistul cercetat sau poliţistul asistent nu poate sau refuză semnarea procesului-verbal ori nu este prezent, se face menţiune despre acest fapt, activitatea desfăşurându-se în continuare.
(3) Pentru îndeplinirea rolului şi atribuţiilor specifice, de regulă, Consiliul are următoarele atribuţii principale:
a) citează poliţistul cercetat;
b) evaluează probele administrate;
c) dacă apreciază că se impune, poate solicita poliţistului desemnat să ofere clarificările necesare;
d) audiază persoane, administrează probe şi verifică documente;
e) deliberează asupra cauzei;
f) întocmeşte încheierea prevăzută la art. 62 alin. (5) din Statut.
Art. 35. – Încheierea Consiliului (1) Propunerea din încheiere se formulează pe baza majorităţii de voturi. Încheierea Consiliului se semnează de toţi membrii şi de secretar şi se prezintă, împreună cu celelalte acte ale dosarului de cercetare disciplinară, persoanei în drept, pentru a decide una dintre măsurile prevăzute la art. 622 din Statut.
(2) Membrul Consiliului care are o altă părere va redacta şi semna opinia separată, cu prezentarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.
(3) Dosarul de cercetare disciplinară cuprinde toate documentele întocmite în cadrul operaţiunilor administrative aferente cercetării prealabile şi procedurii în faţa Consiliului, după cum urmează:
a) dosarul de cercetare prealabilă prevăzut la art. 24;
b) copia actului administrativ prin care s-au dispus sesizarea şi consultarea Consiliului;
c) toate actele întocmite/administrate în perioada desfăşurării procedurii în faţa Consiliului;
d) încheierea Consiliului;
e) opis privind documentele existente în dosarul de cercetare disciplinară.
SECŢIUNEA a 4-a Măsura administrativ-preventivă
Art. 36. – Scopul şi consecinţele atenţionării (1) Persoana în drept dispune atenţionarea poliţistului atunci când consideră că aplicarea măsurii administrativ-preventive este proporţională cu gravitatea faptei şi suficientă pentru atingerea scopului răspunderii disciplinare.
(2) Atenţionarea poliţistului constă în atragerea atenţiei cu privire la fapta săvârşită şi la luarea unor măsuri de îndreptare, respectiv în indicarea faptului că poate fi sancţionat disciplinar pentru fapte ce constituie abateri disciplinare.
(3) În cazul atenţionării, pentru aceeaşi faptă nu mai poate fi dispusă o sancţiune disciplinară.
Art. 37. – Gestionarea măsurii Atenţionarea poliţistului se dispune în scris şi se comunică acestuia.
SECŢIUNEA a 5-a Aplicarea sancţiunilor disciplinare
Art. 38. – Aplicarea sancţiunilor disciplinare (1) Sancţiunea disciplinară se stabileşte şi se dispune numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului, cu excepţia mustrării scrise şi a diminuării salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni, când persoana în drept poate decide aplicarea sancţiunii fără consultarea Consiliului.
(2) Sancţiunea disciplinară se dispune prin act administrativ al persoanei în drept, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1) şi (7) din Statut.
Art. 39. – Termenul de prescripţie a faptei (1) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 60 alin. (1) din Statut se calculează de la data la care persoana în drept a luat la cunoştinţă, în scris, de comiterea faptei.
(2) În situaţia prevăzută la art. 25, termenul se calculează de la data luării la cunoştinţă a notei motivate sau, după caz, a raportului de control de către persoana care a dispus activitatea de control.
Art. 40. – Comunicarea actului administrativ de sancţionare (1) Actul administrativ de sancţionare se comunică poliţistului, prin grija structurii de resurse umane, de regulă, prin înmânare cu semnătură de primire, la sediul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau la domiciliul/reşedinţa acestuia.
(2) În cazul în care comunicarea nu se poate realiza în condiţiile alin. (1), actul administrativ se comunică în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) – (4), cu excepţia comunicării telefonice.
(3) Actul administrativ de sancţionare clasificat potrivit legii se aduce la cunoştinţă poliţistului sancţionat disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. În acest caz, se întocmeşte un proces- verbal privind modalitatea de comunicare a actului administrativ.
SECŢIUNEA a 6-a Contestarea sancţiunii
Art. 41. – Depunerea contestaţiei (1) Poliţistul sancţionat poate formula contestaţie împotriva sancţiunii disciplinare, care se depune la secretariatul unităţii conduse de persoana în drept care a dispus sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), persoana în drept care a dispus sancţiunea disciplinară înaintează, cu celeritate, şefului unităţii ierarhic superioare dosarul de cercetare disciplinară şi un raport motivat cu privire la sancţiunea disciplinară dispusă şi la motivele propunerii de respingere sau de admitere a contestaţiei.
(3) În situaţia în care poliţistul sancţionat este încadrat în unităţi ale aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, precum şi în situaţia în care şeful ierarhic al persoanei în drept care a dispus sancţiunea disciplinară este ministrul afacerilor interne, documentele prevăzute la alin. (2) se prezintă acestuia, pentru a dispune cu privire la soluţionarea contestaţiei.
(4) În cazul sancţiunilor dispuse de ministrul afacerilor interne, contestarea se realizează potrivit art. 44 alin. (2).
Art. 42. – Soluţionarea contestaţiei (1) Şeful unităţii ierarhic superioare soluţionează contestaţia, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării la secretariatul acestei unităţi, prin decizie motivată.
(2) Decizia motivată trebuie să cuprindă una dintre soluţiile şi, respectiv, elementele prevăzute la art. 61 alin. (6) şi (7) din Statut.
Art. 43. – Comunicarea actelor la soluţionarea cauzei (1) Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat, prin grija structurii de resurse umane, de regulă, prin înmânare cu semnătură de primire, la sediul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau la domiciliul/reşedinţa acestuia.
(2) În cazul în care comunicarea nu se poate realiza în condiţiile alin. (1), se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 8 alin. (2) – (4), cu excepţia celor de la art. 8 alin. (2) lit. b), precum şi a celor de la art. 8 alin. (2) lit. c) referitoare la comunicarea telefonică.
(3) Actul administrativ de sancţionare şi decizia motivată se comunică şi unităţii care asigură gestiunea resurselor umane.
(4) Prin grija structurii de resurse umane a unităţii prevăzute la alin. (3), actul administrativ de sancţionare şi decizia motivată se comunică structurii financiare care asigură plata drepturilor salariale ale poliţistului sancţionat, dacă sancţiunea disciplinară are efecte pecuniare.
(5) Prevederile art. 40 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 44. – Sesizarea instanţei (1) După soluţionarea contestaţiei, poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. Cu această ocazie pot fi contestate şi celelalte acte care au stat la baza emiterii actului administrativ de sancţionare.
(2) Sancţiunea aplicată de ministrul afacerilor interne poate fi contestată de poliţistul nemulţumit, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
   CAPITOLUL V
Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

 

   Art. 66. – (1) Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
   (2) Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.
   Art. 67. Abrogat prin punctul 39. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   Art. 68. Abrogat prin punctul 39. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   Art. 69. – (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:
   a) la împlinirea vârstei şi a celorlalte condiţii necesare pensionării în sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2011începând cu 07.12.2011.

 

   b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în activitate în condiţiile art. 331 ;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2013începând cu 27.06.2013.

 

   c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.

 

   d) la cerere;
   e) la numirea într-o altă funcţie publică;
   f) prin demisie;
   g) la destituirea din poliţie;
   h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
    ___________
    Litera h) a fost modificată prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 23.04.2004.

 

   i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
    ___________
    Litera i) a fost modificată prin punctul 2. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

 

   j) pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, după expirarea perioadei de punere la dispoziţie sau, pe parcursul acesteia, la cererea poliţistului, în condiţiile art. 2721 alin. (1)atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcţie;
    ___________
    Litera j) a fost modificată prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
   l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată ulterior;
   m) în situaţia nedefinitivării de către agenţii de poliţie a studiilor prevăzute la art. 73 alin. (8).
   n) când poliţistul nu a susţinut, din motive imputabile, evaluarea psihologică în termen de 3 luni de la data suspendării raportului de serviciu în condiţiile art. 2725 lit. h).
    ___________
    Litera n) a fost introdusă prin punctul 25. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   (2) Raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
    ___________
    Art. 69. a fost modificat prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 691. – (1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
   (2) Chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie sunt menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau încetează raporturile de serviciu, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.
   (3) După împlinirea vârstei de 60 de ani, poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) pot fi menţinuţi în serviciu până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2011începând cu 05.07.2012.

 

   (4) În raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, după cum urmează:
   a) cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie;
   b) cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenţii de poliţie.
    ___________
    Art. 69^1. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2011începând cu 07.12.2011.

 

   Art. 70. – Poliţistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.
    ___________
    CAPITOLUL V a fost modificat prin punctul 38. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   

Punere în aplicare CAPITOLUL V prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
Secţiunea a 3-a Procedura încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor
Art. 26. – (1) Încetarea raporturilor de serviciu are loc în condiţiile legii.
(2) Încetarea raporturilor de serviciu la cerere se realizează de la data prevăzută în actul administrativ emis în acest sens sau, în lipsa unei astfel de menţiuni, de la data emiterii acestuia.
(3) Poliţistul are obligaţia de a notifica în scris şefului unităţii în care este încadrat intenţia privind încetarea raporturilor de serviciu prin demisie. Notificarea reprezintă un preaviz şi se realizează, cu cel puţin 15 zile calendaristice, în cazul funcţiei de execuţie, şi cu cel puţin 30 de zile calendaristice, în cazul funcţiilor de conducere, înainte de data încetării raportului de serviciu.
(4) Persoana competentă să emită actul administrativ de încetare a raportului de serviciu poate renunţa integral sau parţial la termenul de preaviz prevăzut la alin. (3).
Art. 27. – Actele administrative privind încetarea raporturilor de serviciu se comunică poliţistului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii sau, după caz, de la data comunicării la unitatea în care acesta este/a fost încadrat.
   CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

 

   Art. 71. – (1) Poliţiştii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:
   a) în următoarele 6 luni după adoptarea măsurilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j);
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 5. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   b) după apariţia situaţiei prevăzute la art. 69 lit. b).
   (2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 172/2012 începând cu 20.07.2012.
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului Administraţiei şi Internelor în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 72. – (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi poliţiştilor aflaţi în funcţie nu le sunt aplicabile dispoziţiile acesteia privind condiţiile de studii şi stagiu în grad, cu excepţia cazurilor în care aceştia fac obiectul unei avansări sau promovări.
   (2) La aceeaşi dată poliţiştilor absolvenţi cu diplomă ai Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Poliţiştii vor depune jurământul de credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).
   Art. 73. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale poliţiştilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior, după cum urmează:
   A. Ofiţerii de poliţie:
   a) sublocotenent – subinspector de poliţie;
   b) locotenent – inspector de poliţie;
   c) căpitan – inspector principal de poliţie;
   d) maior – subcomisar de poliţie;
   e) locotenent-colonel – comisar de poliţie;
   f) colonel – comisar-şef de poliţie;
   g) general de brigadă – chestor de poliţie;
   h) general-maior – chestor principal de poliţie;
   i) general-locotenent – chestor-şef de poliţie;
    ___________
    Litera i) a fost modificată prin punctul 42. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   j) general – chestor general de poliţie.
    ___________
    Litera j) a fost modificată prin punctul 42. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   B. Agenţii de poliţie:
   a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent-major – agent de poliţie;
   b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier – agent principal de poliţie;
   c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major – agent-şef adjunct de poliţie;
   d) maistru militar clasa I şi plutonier adjutant – agent-şef de poliţie;
   e) maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef – agent-şef principal de poliţie.
   (2) Echivalarea gradelor privind agenţii şi ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, precum şi în cazul mutării cadrelor militare sau a poliţiştilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori în cazul transferului la/de la alte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Comisarilor-şefi de poliţie care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie sau general de brigadă ori superioare şi au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin «foarte bun», la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliţie, în condiţiile prezentei legi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (4) Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
   (5) Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.
   (6) Agenţii de poliţie care nu au absolvit studii liceale şi postliceale cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
   (7) Abrogat prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (8) Perioada acordată poliţiştilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcţiei pe care o deţin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă după expirarea perioadei de 5 ani poliţiştii nu şi-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, ofiţerii de poliţie vor fi încadraţi în categorii şi grade profesionale corespunzătoare pregătirii, iar agenţilor de poliţie le vor înceta raporturile de serviciu.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).
   (10) Acordarea gradelor profesionale pentru poliţişti se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul “Zilei Poliţiei Române”.
   (11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a poliţiştilor se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (12) Acordarea gradelor profesionale poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.
   Art. 74. – (1) Evidenţa poliţiştilor pe timpul şi după încetarea raporturilor de serviciu, precum şi modalităţile de păstrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 44. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) La încetarea raporturilor de serviciu poliţistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist cu specialitatea “poliţie” şi gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de evidenţă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Poliţiştii luaţi în evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea efectivelor unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile prevăzute de lege.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   

Punere în aplicare Art. 74. prin Anexă Anexele nr. 1-26 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1… din 02/09/2016 :
ANEXA Nr. 9
Sistemul de gestiune a datelor de personal
Secţiunea 1
Organizarea sistemului de gestiune a datelor de personal
Art. 1. – (1) Sistemul de gestiune a datelor de personal cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor, regulilor privind prelucrarea datelor şi documentelor de personal din domeniul managementului resurselor umane.
(2) Sistemul de gestiune a datelor de personal este constituit din evidenţa nominală şi evidenţa statistică a poliţiştilor, funcţionarilor publici, personalului contractual, veteranilor de război, eroilor martiri şi beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Activităţile de gestiune a resurselor umane se desfăşoară în compartimentele de resurse umane organizate la nivelul unităţilor şi autorităţilor publice.
(4) Şefii de la toate nivelurile sunt obligaţi să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei reţele, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegale.
(5) Informaţiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau electronic, trebuie să fie exacte şi complete, recente şi oportune, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Secţiunea a 2-a Evidenţa personalului în activitate
Art. 2. – Documentele de evidenţă nominală a diferitelor categorii de personal din MAI sunt, după caz:
a) dosarul personal;
b) dosarul profesional;
c) fişa matricolă;
d) statul de organizare;
e) registrul de evidenţă a dosarelor;
f) registrul de evidenţă a salariaţilor/funcţionarilor publici.
Art. 3. – (1) Dosarul personal constituie principalul document de evidenţă nominală a poliţiştilor şi personalului contractual şi conţine date cu caracter personal şi profesional. Dosarul personal se întocmeşte în exemplar unic, în termen de10 zile de la încadrarea în MAI.
(2) Dosarul personal cuprinde:
a) fişa matricolă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 la ordin;
b) documente cu caracter personal:
i) dosarul de recrutare/candidat;
ii) documentele de atestare a studiilor în copie legalizată;
iii) câte o fotografie color cu dimensiunile 9×12 cm în ţinută civilă şi în uniformă de poliţie;
iv) declaraţia de avere;
v) declaraţia de interese.
c) documente cu caracter profesional:
i) fişele de personal;
ii) jurământul de credinţă;
iii) angajamente;
iv) contractul de muncă, după caz;
v) formularele de evaluare de serviciu/rapoartele de evaluare;
vi) documentele privind participarea la concursurile pentru ocuparea unor posturi vacante;
vii) copiile actelor administrative;
viii) fişa postului;
ix) documentele de promovare a examenelor de grad/capacitate/definitivare în funcţie/profesie;
x) documentele cuprinzând concluziile rezultate în urma activităţii de evaluare/asistenţă psihologică.
d) anexa, care conţine documente cu privire la:
i. notele de cunoaştere;
ii. rezultatele verificărilor în evidenţele operative, precum şi la Serviciul Român de Informaţii;
iii. plângerile formulate împotriva titularului;
iv. rapoartele de verificare şi/sau măsurile aplicate;
v. comunicările parchetelor şi instanţelor de judecată;
vi. copii ale documentelor prin care au fost soluţionate definitiv dosarele întocmite cu ocazia cercetării titularului pentru săvârşirea unor abateri disciplinare.
e) fişa inventar a dosarului.
(3) Actualizarea dosarului personal se face în termen de maximum 5 zile de la producerea unei mutaţii cu privire la datele prevăzute la alin. (2).
(4) Dosarul personal poate fi consultat, astfel:
a) de către titular, în ceea ce priveşte documentele prevăzute la alin. (2) lit. b)-c); acesta poate solicita eliberarea unor copii ale documentelor, în măsura în care nu conţin informaţii clasificate;
b) de către şeful unităţii în a cărei competenţă/coordonare se află titularul;
c) de către şeful şi lucrătorii structurii de resurse umane anume desemnaţi;
d) de către ofiţerii cu atribuţii de control, cu ocazia îndeplinirii unei atribuţii de serviciu, precum şi cei desemnaţi în vederea acordării/reînnoirii autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.
(5) Circuitul dosarelor personale ale personalului în activitate se face astfel:
a) la absolvirea instituţiilor de învăţământ ale MAI, dosarele de candidat se înaintează în termen de10 zile la unităţile la care aceştia au fost repartizaţi, unde se constituie în dosar personal;
b) la mutarea în altă unitate a MAI, dosarele personale cu toate datele actualizate, inclusiv cu condiţiile de muncă, se trimit la noua unitate, în termen de maximum 5 zile de la data primirii ordinului;
c) la încetarea raporturilor de serviciu, dosarele personale rămân la unitatea din care a făcut parte cel în cauză. Dosarele personale ale celor care se află în competenţe superioare se trimit la unitatea de care aparţine cel în cauză, odată cu copia (extrasul) de pe actul administrativ privind luarea acestei măsuri. Unitatea în evidenţa căreia se află cadrul militar în rezervă completează dosarul de pensie (dacă îndeplineşte condiţiile legale) şi dosarul de rezervist, pe care îl trimite compartimentului management operaţional (similare) al unităţii împreună cu xerocopia cărţii de identitate şi o fotografie color 3×3 cm, în termen de 30 zile de la primirea actului administrativ de trecere în rezervă/retragere ori încetarea raportului de serviciu în vederea eliberării livretului militar. După eliberarea livretului militar, dosarul de rezervist se trimite Centrului militar pe raza căruia aceştia au domiciliul stabil.
Art. 4. – Dosarul profesional constituie principalul document de evidenţă nominală a funcţionarilor publici, iar modul de întocmire şi gestionare al acestuia se realizează conform legislaţiei în vigoare, aplicabile acestei categorii de personal.
Art. 5. – (1) Fişa matricolă este documentul de evidenţă nominală care cuprinde date cu caracter personal şi profesional.
(2) Fişa matricolă se întocmeşte, în exemplar unic, pentru toate categoriile de personal, cu excepţia funcţionarilor publici şi însoţeşte titularul pe timpul cât acesta se află în evidenţa MAI.
(3) Fişa matricolă se actualizează în termen de maximum 5 zile de la producerea unei mutaţii în datele de personal sau profesionale ale titularului.
(4) Fişa matricolă se poate consulta de către:
a) ofiţerii cu atribuţii de control, astfel:
i. pentru personalul din competenţa conducerii ministerului şi a celui din unităţile aparatului central fără structuri de resurse umane, cu aprobarea directorului general al DGMRU;
ii. pentru celelalte cadre, cu aprobarea şefului/comandantului în a cărui competenţă de numire se află persoanele despre care se solicită date;
b) ofiţerii cu atribuţii de control, cu ocazia îndeplinirii unei atribuţii de serviciu, precum şi cei desemnaţi în vederea acordării/reînnoirii autorizaţiei de acces la informaţii clasificate;
c) membrii consiliilor de disciplină;
d) la transferul/mutarea în altă unitate a ministerului sau în alte structuri din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pe bază de reciprocitate.
(5) La schimbarea categoriei de personal, fişa matricolă însoţeşte titularul.
(6) Se pot întocmi extrase din fişa matricolă, care să ateste vechimea în serviciul militar/ca poliţist, funcţiile îndeplinite şi calificativele obţinute la evaluările anuale, numai pentru poliţiştii transferaţi la alte structuri din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale ori la cererea titularului.
Art. 6. – (1) Statul de organizare este documentul de evidenţă nominală în care se menţionează personalul, posturile prevăzute şi ocupate, precum şi funcţiile corespunzătoare acestora.
(2) Actualizarea modificărilor de structură se realizează de către compartimentul organizare structuri/similar.
(3) Menţiunile din statul de organizare privind încadrarea funcţiilor se face de către personalul care are prevăzute în fişa postului atribuţii cu privire la evidenţă.
(4) Consultarea statelor de organizare se face de către şeful unităţii respective şi, ierarhic, pe nivelurile de competenţă şi coordonare.
Art. 7. – (1) Dosarele personale/profesionale se păstrează în fişete metalice sau camere cu grilaje metalice, de către structurile de resurse umane ce funcţionează pe lângă şeful în competenţa căruia se află titularii dosarelor.
(2) Dosarele personale/profesionale ale personalului de conducere care intră în competenţa ministrului afacerilor interne şi a secretarilor de stat, precum şi cele ale personalului din unităţile aparatului central, care nu au structuri de personal, se păstrează la DGMRU.
(3) Statele de organizare, registrul de evidenţă a dosarelor personale/profesionale, şi registrele de evidenţă a salariaţilor/funcţionarilor publici se păstrează în fişete metalice sau camere cu grilaje metalice de către structurile de personal în evidenţa cărora se află.
Art. 8. – Personalul MAI are obligaţia de a aduce la cunoştinţa compartimentelor de resurse umane/personal modificările privind datele personale sau profesionale, în termen de maximum 5 zile de la producerea acestora.
Art. 9. – (1) Este interzisă comunicarea de date sau transmiterea de documente din dosarul personal/profesional către persoanele care nu au dreptul de a le cunoaşte.
(2) Persoanele care au acces sau consultă dosarele personale/profesionale sau fişele matricole, trebuie să posede autorizaţie de acces la informaţii clasificate, cel puţin de nivelul documentelor în cauză şi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal sau profesional, în condiţiile legii.
(3) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a celor vinovaţi.
Secţiunea a 3-a Evidenţa nominală a cadrelor militare în rezervă sau retragere
Art. 10. – Documentele de evidenţă nominală ale ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă/retragere sunt: dosarul personal sau dosarul de rezervist.
Art. 11. – (1) Pentru cadrele militare în rezervă care provin din poliţişti, dosarul personal conţine aceleaşi documente întocmite în perioada cât s-au aflat în activitate.
(2) Pentru celelalte cadre militare din rezervă, dosarul personal se întocmeşte în termen de 60 de zile de la acordarea gradului de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în rezervă, de către compartimentul de personal din unitatea unde au satisfăcut serviciul militar şi cuprinde:
a) fişa matricolă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 la ordin;
b) fişa cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la încheierea stagiului de pregătire ca militar cu termen redus sau a convocării de pregătire;
c) formularul aprecierii de serviciu pentru înaintarea în grad;
d) certificat privind rezultatele evaluării psihologice;
e) fişa medicală;
f) fotocopii ale actelor de studii;
g) fişa de evidenţă soldaţi-gradaţi pentru cei care au îndeplinit serviciul militar în termen;
h) o fotografie color, în ţinută civilă, cu dimensiunea de 9 X 12 cm.
(3) Documentele ce compun dosarul personal al cadrelor militare în rezervă/retragere se înscriu în inventarul dosarului şi se aranjează în ordinea prevăzută la alin. (2).
Art. 12. – Evidenţa dosarelor personale ale cadrelor militare în rezervă/retragere se ţine de către compartimentul specializat, în registrul destinat în acest scop.
Art. 13. – Regulile de păstrare, consultare şi manipulare a dosarelor de personal ale cadrelor militare în rezervă/retragere sunt cele stabilite pentru dosarele de personal ale personalului în activitate.
Art. 14. – Pentru a fi luaţi în evidenţa grupei de rezervă a MAI, la trecerea în rezervă, unitatea din care sunt trecuţi în rezervă întocmeşte şi înaintează dosarul de rezervist compartimentului management operaţional (similare) în termen de maximum 30 de zile. După eliberarea livretului militar, dosarul de rezervist se trimite Centrului Militar pe raza căruia acesta are domiciliul stabil.
Art. 15. – Modificările intervenite în situaţia cadrelor militare în rezervă/retragere, aflate în planurile de mobilizare, vor fi înscrise în fişele ce se păstrează la unităţile care le au în plan, cu ocazia analizării situaţiei încadrării la mobilizare.
Secţiunea a 4-a Evidenţa nominală a veteranilor de război şi a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare
Art. 16. – (1) Documentul de evidenţă nominală al veteranilor de război este fişa de evidenţă.
(2) Fişa de evidenţă se întocmeşte în 5 exemplare de către compartimentul cu atribuţii de resurse umane din inspectoratele de poliţie judeţene sau din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după care se trimite câte un exemplar filialei judeţene a Asociaţiei Veteranilor de Război, Asociaţiei Veteranilor de Război din MAI, inspectoratului general/similar şi DGMRU.
Art. 17. – (1) Documentele de evidenţă nominală ale beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt: dosarul personal şi registrul de evidenţă.
(2) Dosarul personal pentru eroii martiri şi răniţii în Revoluţie este întocmit de către lucrătorul desemnat de compartimentul resurse umane/personal din unităţile de poliţie, conform metodologiei stabilite de comisia de specialitate pentru aplicarea Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, constituită la nivelul Guvernului României.
(3) Evidenţa beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se ţine, pe titluri şi categorii de personal, în registrul de evidenţă constituit în acest scop.
Secţiunea a 5-a
Documentele de legitimare şi acces în unităţile MAI şi evidenţa acestora
Art. 18. – (1) Legitimaţia de serviciu este documentul oficial care atestă calitatea de poliţist, funcţionar public sau personal contractual.
(2) Legitimaţia de serviciu se foloseşte pentru declinarea calităţii pe care o are titularul numai în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(3) Legitimaţia de serviciu stabileşte, după caz, dreptul posesorului la acces general sau acces limitat în unităţile MAI. Accesul general permite posesorilor intrarea în toate unităţile MAI. Accesul limitat permite posesorilor intrarea numai în unităţile stabilite prin treapta de acces.
(4) Insigna de poliţist este însemnul oficial prin care posesorul îşi declină calitatea în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu şi poate fi confirmată, la solicitare, cu legitimaţia de serviciu.
Art. 19. – Evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a insignelor de poliţist se asigură de către:
a) DGMRU, pentru unităţile centrale fără compartimente de resurse umane;
b) structura de resurse umane din inspectoratul general, direcţiile generale/similare, pentru personalul propriu;
c) fiecare unitate cu structură de personal, pentru personalul din subordine;
d) Direcţia Asigurare Logistică Integrată din subordinea Direcţiei Generale Logistice, pentru toate legitimaţiile de serviciu pe care le emite, atât nominal, cât şi numeric, pe arme şi unităţi.
Secţiunea a 6-a Evidenţa statistică a resurselor umane
Art. 20. – (1) Situaţiile statistice se realizează prin prelucrarea datelor şi informaţiilor din evidenţa nominală, manuală sau automată.
(2) Situaţiile statistice se întocmesc conform formularelor şi la termenele stabilite de directorul general al DGMRU.
(3) Situaţiile statistice, numerice sau nominale, se referă la:
a) planificarea resurselor umane – se raportează dinamica prognozată şi realizarea acesteia;
b) motivarea personalului – se raportează recompensele acordate şi sancţiunile aplicate personalului;
c) personalul cercetat pentru comiterea de infracţiuni – se raportează nominal faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale;
d) personalul ministerului care a fost victimă a infracţiunii de ultraj – se raportează nominal, cu descrierea faptei;
e) avansarea în gradul profesional următor – se raportează propunerile personalului aflat în competenţe superioare;
f) ordine şi decoraţii naţionale – se raportează propunerile de decorare cu ordine şi decoraţii naţionale;
g) orice alte date dispuse de conducerea ministerului necesare în vederea luării deciziilor manageriale.
(4) Întocmirea situaţiilor statistice este atribuţia funcţională a structurilor/lucrătorilor de resurse umane.
ANEXA Nr. 23
fişă matricolă 1
fişă matricolă 2
fişă matricolă 3
fişă matricolă 4
fişă matricolă 5
fişă matricolă 6
fişă matricolă 7
fişă matricolă 8
fişă matricolă 9
fişă matricolă 10
fişă matricolă 11
fişă matricolă 12
fişă matricolă 13
fişă matricolă 14
fişă matricolă 15
fişă matricolă 16
fişă matricolă 17
fişă matricolă 18
fişă matricolă 19
fişă matricolă 20
fişă matricolă 21
fişă matricolă 22
fişă matricolă 23
fişă matricolă 24
   Art. 741. – Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:
   a) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională a poliţistului, precum şi a concursurilor şi examenelor prevăzute de prezenta lege;
   b) naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu.
    ___________
    Art. 74^1. – a fost introdus prin punctul 27. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016începând cu 21.06.2016.

 

   Art. 75. – Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 76. – (1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, şi personalului Poliţiei de Frontieră Române, Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie internă, unităţilor de învăţământ ale poliţiei şi structurilor corespondente din cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza», precum şi personalului unităţilor din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al structurilor subordonate acestuia.
   (2) Competenţele stabilite inspectorului general al Poliţiei Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) de către conducătorii acestora.
    ___________
    Art. 76. a fost modificat prin punctul 45. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 77. – Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
   Art. 78. Abrogat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
   (1) Abrogat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 133/2011 începând cu 01.01.2012.

 

   (2) Abrogat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
   (3) Abrogat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
   (4) Abrogat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 21/2016 începând cu 21.06.2016.
    ___________
    Art. 78. a fost modificat prin punctul 46. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 79. – În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.
   Art. 80. – În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.
   Art. 81. – (1) Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului administraţiei şi internelor date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) poliţiştii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.
   Art. 82. – (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

 

   

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

 

   

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
    Bucureşti, 6 iunie 2002.
    Nr. 360.

Comentarii

comentarii