Raspunsul MAI la propunerile ProLex de intarire a autoritatii politistului

 

Nr. 89287/05.08.2015

 

 

Stimate Domnule Gabriel Oprea,

Viceprim-ministru şi ministru al afacerilor interne

 

 

         Autoritatea scăzută a poliţiştilor afectează deopotrivă pe cetăţeni, cât şi pe cei însărcinaţi să asigure ordinea şi siguranţa publică.

Orice întârziere în realizarea Planului de acţiuni pentru întărirea autorităţii poliţistului convenit în 2009, produce victime în rândul ambelor categorii mai sus menţionate.

         Sondajul realizat de Centrul de Psihosociologie al MAI evidenţiază foarte clar factorii determinanţi care conduc la diminuarea autorităţii poliţistului. Percepţia respondenţilor (poliţişti, poliţişti de frontieră, jandarmi) este că diminuarea autorităţii a atins un nivel critic, a produs şi continuă să conducă inevitabil la efecte dificil de controlat pe termen mediu şi lung.

         Pro Lex este îngrijorat de modul în care este tratată această problemă, având în vedere faptul că termenele de implementare a Planului de acţiuni pentru întărirea autorităţii poliţistului au expirat acum 4 ani.

         În opinia noastră, se impune a se reglementa următoarele aspecte:

1. Modificarea art. 28, alin. (1), lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în sensul suportării de către unitate a sumelor de bani necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului în situaţia în care este victimă a infracţiunii de ultraj.

Deşi am sesizat verbal, cât şi în scris, iar dvs. aţi dispus, nu s-a iniţiat şi realizat modificarea Statutului poliţistului sub aspectul protecţiei victimei infracţiunii de ultraj, ceea ce face ca poliţiştii ultragiaţi să nu beneficieze de asistenţă juridică gratuită din partea instituţiei.

2. Modificarea OMAI nr. 577/2008 privind timpul/programul de muncă al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal, în sensul desfăşurării activităţii peste durata normală a timpului de muncă din dispoziţia şefului unităţii, scrisă sau verbală consemnată în scris, anterior începerii activităţii.

În acest moment, poliţiştii care desfăşoară activitatea peste durata normală a programului de lucru nu beneficiază de protecţia legii, neputând face dovada că sunt în timpul serviciului, întrucât în practică, la nivel naţional nu se respectă prevederile art. 8.   (2) din OMAI nr. 577/2008 „În situaţii neprevăzute, care impun desfăşurarea de activităţi peste durata normală a programului de lucru, şeful unităţii dispune în scris, cu justificarea temeinică a hotărârii sale, efectuarea de ore suplimentare.”.

Întrucât dovada dispoziţiei şefului trebuie să fie anterioară desfăşurării activităţii peste durata normală a programului de lucru, prevederile  art. 5. Alin. (2) lit. a) din OMAI nr. 4/2015 „există o programare în ture, schimburi sau altă formă de organizare a programului normal de lucru şi/sau există ordinul/dispoziţia şefului, de desfăşurare a activităţii peste durata normală a timpului de muncă, scris(ă) sau verbal(ă), dar consemnat(ă) ulterior în scris, emis(ă) conform competenţelor şi regulilor stabilite la nivelul fiecărei unităţi;” nu sunt în măsură să asigure protecţia reală a poliţiştilor.

Necesitatea dovedirii existenţei dispoziţiei şefului pentru desfăşurarea de  activităţi peste durata normală a programului de lucru se impune, în mod deosebit, în situaţia unui accident de muncă sau unei verificări din partea organelor abilitate, inclusiv a procurorului. Ori, dacă dispoziţia este verbală şi neconsemnată în scris, anterior desfăşurării de activităţii peste durata normală a programului de lucru, poliţistul nu poate face dovada faptului că este în serviciu.

Problema a mai fost sesizată, iar prin adresa nr. 343159/09.02.2015 ni s-a răspuns că proiectul de modificare a OMAI nr. 577/2008 se afla în faza de definitivare la nivelul Direcţiei Generale Management Operaţional.

 

3. Modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice în sensul majorării pedepselor şi introducerii sancţiunii alternative amenzii constând în muncă în folosul comunităţii sau închisoare contravenţională pentru cei ce nu plătesc amenzile contravenţionale.

Legislaţia actuală este ineficientă, amenzile nu se plătesc, procedura obligării la muncă în folosul comunităţii este greu de aplicat.

Majoritatea poliţiştilor apreciază că era mai eficientă legea veche care prevedea sancţiunea închisorii contravenţionale.

 

4. Modificarea legislaţiei privind uzul de armă, în sensul reglementării uzului de armă, specific fiecărui tip de misiune.

Situaţiile în care potrivit Legii nr. 17/1996, poliţiştii pot folosi uzul de armă, sunt:

   Art. 47. – Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de armă, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare, în următoarele situaţii:

1. b)împotriva acelora care atacă persoanele învestite cu exerciţiul autorităţii publice sau cărora, potrivit legii, li se asigură protecţie;
2. d)pentru imobilizarea infractorilor care, după săvârşirea unor infracţiuni, încearcă să fugă;
3. e)împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoanele prevăzute la lit. b) şi c), precum şi împotriva conducătorilor acestora care refuză să oprească la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existând indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune ori că este iminentă săvârşirea unei infracţiuni;
4. f)pentru imobilizarea sau reţinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune şi care ripostează ori încearcă să riposteze cu arma ori cu alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei;
5. g)pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere;”(…).

                   Din analiza textului de lege, observăm faptul că poliţistul poate folosi armamentul doar în situaţiile de la lit. b) şi g), celelalte articole sunt incoerente şi susceptibile de interpretări diferite.

                   Poliţistul trebuie să acţioneze rapid, decizia de a folosi uzul de armă se ia în secunde sau fracţiuni de secundă, apoi, anchetatorii, din birou, analizează dacă indiciile erau temeinice din punctul lor de vedere, dacă arma ori obiectele agresorilor îi puteau pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a poliţistului, dacă limitele apărării erau proporţionale cu atacul etc.

Infractor este persoana care a săvârşit o infracţiune. Operând prezumţia de nevinovăţie, numai instanţa de judecată, prin hotărâre definitivă apreciază dacă o persoană a săvârşit o infracţiune. În această situaţie, lit. b) s-ar aplica doar persoanelor care au fost condamnate şi care refuză să se predea.

 

5. Modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în sensul introducerii unei sume de bani cu titlu de rentă viageră persoanelor care au fost victime ale infracţiunii de ultraj şi au fost clasate ca fiind inapte medical.

Avem situaţii în care victimele acţiunilor de ultraj au rămas în comă sau nu mai sunt apte medical pentru a desfăşura o activitate remunerată, iar pensia pentru invaliditate nu acoperă cheltuielile medicale şi cheltuielile necesare traiului poliţistului şi familiei acestuia.

 

6. Modificarea legii sub aspectul probatoriului şi dotarea poliţiştilor cu camere de luat vederi.

După cum se ştie, un martor, chiar şi fictiv (neprezent la faţa locului) poate răsturna proba ce constă în constatarea poliţistului. În practică, sunt foarte multe situaţii în care nu sunt martori obiectivi sau persoane care să fie de acord să aibă calitatea de martor. Ne-au fost semnalate cazuri în care, şoferul a schimbat locul cu un pasager, sau a refuzat să oprească la semnalele agentului de circulaţie şi altă persoană a declarat ulterior că a condus autoturismul respectiv.

Sunt doar o parte din situaţiile întâlnite în practică în care constatările poliţiştilor sunt anulate în instanţă din lipsa probelor sau prin folosirea unor probe mincinoase.

 

7. Consilierea psihologică a poliţiştilor pentru decompresie psihică în mod periodic şi în anumite situaţii ce vor fi reglementate expres prin acte normative.

Această consiliere ar reduce riscul sinuciderilor şi al folosirii forţei disproporţionate cu situaţia care generează folosirea forţei.

 

8. Salarizare corespunzătoare care să respecte principiile prevăzute în legea salarizării: echitate, performanţă profesională, la muncă egală remuneraţie egală, motivare care permite evoluţia în carieră, precum şi criteriile referitoare la competenţe profesionale, responsabilitate şi impactul deciziilor, interacţiunea cu factorii externi, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi regimuri speciale.

În legislaţia actuală, dar şi în proiectul privind noua lege de salarizare, tocmai aceste principii şi criterii sunt încălcate.

Dacă ofiţerii de poliţie trec în altă clasă de salarizare odată cu avansarea în grade profesionale, ajungând ca salariul să crească cu 100%, agenţii de poliţie rămân cu aceeaşi clasă de salarizare indiferent de evoluţia în carieră.

În structurile MAI avem poliţişti ce desfăşoară activitate de suport şi alţii care sunt în operativ. Avem poliţişti care sunt în stradă şi poliţişti la birouri. Cei din operativ şi din stradă, deci poliţiştii care lucrează efectiv în condiţiile cele mai periculoase, sunt, în marea lor majoritate, agenţi de poliţie. În aceste condiţii, cum se explică faptul că aceştia au salariul unui paznic/portar de la o firmă privată?

În timp ce toţi funcţionarii publici care absolvă cursuri universitare cu diplomă de licenţă susţin un examen pentru trecerea într-o funcţie corespunzătoare studiilor superioare, numai agenţii de poliţie nu pot fructifica absolvirea cursurilor universitare. Pentru a trece în corpul ofiţerilor trebuie să mai urmeze încă o dată facultatea de drept, de această dată pe cea din Academia de Poliţie, concurând pe 10% din locurile repartizate celor din afara ministerului. Dacă până la 31.12.2009 primeau un spor de 25% pentru studii superioare, conform proiectului legii salarizării, agenţii de poliţie cu studii superioare vor primi mai puţin de 100 lei şi numai dacă, vor ocupa funcţii prevăzute pentru studii superioare. 

 

9. Eficientizarea relaţiei cu mass-media.

Comunicarea doar prin purtătorii de cuvânt, printr-un limbaj stereotip, fără prezenţa specialiştilor în studiourile de televiziune, nu va îmbunătăţi relaţia cu cetăţenii şi nici nu vom obţine sprijinul acestora când situaţia impune.

Avem printre noi mulţi eroi şi oameni cu performanţe în diferite domenii, dar, în emisiunile televizate, până şi în  filmele româneşti, poliţiştii sunt prezentaţi în mod negativ, chiar ridiculizaţi.

 

10. Eliminarea derogărilor şi respectarea condiţiilor de studii într-o anumită specialitate necesare pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi de execuţie. Ocuparea funcţiilor vacante să se facă numai prin concurs şi cu transparenţă, nu prin selecţionare de personal.

Derogările de la îndeplinirea condiţiilor legale pentru ocuparea unor funcţii s-au acordat şi se acordă şi în prezent, chiar dacă nu se mai aprobă de ministru sau inspectorul general, în mod direct, ci prin delegare de competenţă. Derogările reprezintă acceptarea la concurs a unor persoane ce nu îndeplinesc condiţiile legale de ocupare a funcţiei respective.

În foarte multe cazuri, cei care beneficiză de derogare sunt şi chiar cei care ocupă funcţiile scoase la concurs.

 

11. Asigurarea logisticii necesare desfăşurării activităţii.

Autoturismele din parcul auto nu corespund misiunilor încredinţate Poliţiei Române, fie din cauza stării tehnice, fie din lipsa girofarului (în cazul autoturismelor noi).

În ceea ce priveşte asigurarea imprimantelor, copiatoarelor şi consumabilelor, vă propunem să analizaţi posibilitatea colaborării cu firme de genul ECOCART (www.ecocart.ro), care pune la dispoziţia utilizatorului, gratuit, imprimante, copiatoare şi multifuncţionale cu condiţia de a cumpăra de la acestea consumabile, la preţ de producător.

 

12. Modificarea codului penal cu privire la infracţiunile de ultraj.

Încă din 2009, domnul chestor principal de poliţie Dan-Valentin Fătuloiu, secretar de stat, şef al departamentului ordine şi siguranţă publică, a dispus măsuri pentru modificarea codului penal, cu termen de realizare 01.12.2009.

 

13. Separarea politicului de poliţie.

Ani de zile, funcţiile de conducere de la nivelul localităţilor (comune, oraşe, municipii) au depins de voinţa primarului, prefectului sau altor oameni politici. Exemplele le furnizăm la cerere.

Poliţiştii trebuie să se subordoneze doar şefilor ierarhici, iar ocuparea funcţiilor de conducere nu trebuie să depindă de „recomandarea” politicienilor.

 

14. Modificarea legii nr. 195/2001 legea voluntariatului, în sensul reglementării drepturilor şi obligaţiilor persoanelor care încheie contract de voluntariat cu structurile de poliţie.  

În contextul deficitului de personal din structurile de poliţie şi al interesului cetăţenilor de a se implica în sprijinirea forţelor de ordine, apreciem că se impune reglementarea distinctă a contractului de voluntariat dintre voluntari şi unităţile de poliţie, în sensul reglementării drepturilor şi obligaţiilor acestor voluntari, astfel încât aceştia să beneficieze de protecţia legii şi să fie pregătiţi în unităţile de învăţământ ale MAI.

 

De aceeaşi protecţie prevăzută de lege pentru poliţişti trebuie să beneficieze şi jandarmii şi poliţiştii locali.

 

Domnule viceprim-ministru, prin acţiunile dvs. în acest mandat, aţi demonstrat că aveţi voinţa şi puterea de a schimba ceva în domeniul siguranţei publice.

Vă rugăm ca, împreună, să contribuim la schimbarea stării în care se află autoritatea poliţistului român.

 

Cu deosebită consideraţie,

 

Preşedinte

Vasile Lincu

Sinteza Raport cercetare Centrul de Psihosociologie 2011

MAI dispozitie referitoare la ultraj

In presa:

Teribilul accident căruia agentul şef principal Gheorghe Ionescu (44 de ani) i-a căzut victimă în timpul unei misiuni nocturne a inflamat spiritele în rândul colegilor de la Brigada Rutieră şi, în general, în rândul poliţiştilor. Drama subofiţerului a readus în actualitate slaba dotare a oamenilor legii care sunt nevoiţi să alerge după infractori cu maşini vechi, depăşite din punct de vedere tehnic.

Cazul Gheorghe Ionescu i-a atras atenția ministrului internelor. Gabriel Oprea vrea acum creșterea pedepselor pentru cei care atacă polițiști

Turcul Abdullah Ataş, omul de afaceri beat care acum cinci zile l-a nenorocit pe subofiţer, a fost prins de un şofer civil deosebit de curajos, care l-a “alergat”, cu viteză ameţitoare, cu BMW-ul său. Bolidul de mare putere a lăsat în urmă toate echipajele de la Rutieră lansate în urmărire şi a ajuns primul la infractorul care încerca să scape.

O imagine incredibilă, ce nu face decât să demonstreze starea jalnică în care se află parcul auto al poliţiştilor din sistemul operativ. De câteva zile, adică de când colegul lor zace în comă profundă pe un pat de spital, poliţiştii care lucrează pe stradă parcă au luat foc. Şi-au amintit iar de felul în care sunt obligaţi să-şi facă meseria: cu maşini vechi, aflate într- o stare de degradare avansată.

Cad tablele de pe Loganurile Poliţiei

“E jenant. Folosim nişte jafuri de Dacii de pe care cade tabla. Cum să alergăm după maşinile performante? Nu avem nici o şansă. De data asta, un civil ne-a ajutat şi l-a prins pe autorul accidentului. Dar altă dată cum va fi? Trebuie să se întâmple o nenorocire, trebuie să moară un om pentru ca să se gândească cineva iar la noi?”, ne-a spus un poliţist care lucrează pe stradă.

Tensiunea care mocneşte în rândul poliţiştilor, ce poate fi comparată cu o revoltă dusă în tăcere, nu este străină sindicaliştilor, cei care le reprezintă interesele profesionale. “Parcul auto este învechit, este depăşit din punct de vedere tehnic în proporţie de 90 la sută. Vorbim de maşini care au chiar şi 15 ani de serviciu sau de maşini care şi-au dat de mult kilometrajul peste cap”, ne-a declarat Vasile Lincu, preşedintele sindicatului poliţiştilor şi vameşilor Pro Lex.

Soţia s-a «mutat» la spital

De cinci zile, agentul şef principal Gheorghe Ionescu este internat la Reanimare, la Floreasca. Soţia sa este permanent la căpătâiul subofiţerului şi aşteaptă o minune. Zeci de colegi ai poliţistului vin, cu rândul, să-l vadă şi să o îmbărbăteze pe femeia care şi-a mutat viaţa pe holurile spitalului. Omul legii este în comă, iar medicii sunt rezervaţi în privinţa şanselor lui de supravieţuire.

Sursa: Libertatea

 

Comentarii

comentarii