Vicepreşedintele ProLex: “Inspectorii antifraudă au nevoie de protecţie”
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ProLex atrage atenţia Ministerului de Finanţe să urgenteze adoptarea statutului special pentru inspectorii Direcţiei Antifraudă Fiscală. Această măsură este necesară pentru a le asigura protecţie împotriva bătăilor şi ameninţărilor venite din partea agenţilor economici controlaţi.
Negoiţă Voinea, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ProLex, a semnalat necesitatea urgentă de stabilire a protecţiei prin lege a inspectorilor antifraudă fiscală. “Prin statutul special pentru inspectorii antifraudă se va prevedea cine le asigură despăgubirea dacă păţesc ceva, cine le asigură asistenţa juridică, precum şi dreptul de folosire a armei. Până la urmă este un regim semimilitarizat acolo şi inspectorii sunt supuşi la fel de fel de presiuni. Nu mai spun în ce situaţie sunt puşi de agenţii economici: te duci la patron, cum a fost cu închiderea magazinelor, nu poţi să te joci cu aşa ceva, omul acela este disperat pentru că o lună, două, trei nu mai poate să-şi desfăşoare activitatea, nu mai are niciun venit… Sunt multe cazuri în care inspectorii antifraudă au fost ameninţaţi şi bătuţi. Conform legii, pentru funcţionarii publici care sunt supuşi mai multor presiuni trebuie să se elaboreze măsuri de protecţie. Ni s-a trimis o adresă de la Ministerul Finanţelor că au măsuri de protecţie şi că, dacă li se solicită, oricând le pot da. Păi, inspectorul acela s-a dus acolo, lucrează efectiv şi ce face? Sună la ministrul finanţelor să vină să-i asigure protecţia?! Agentul economic trebuie să ştie că, dacă îi face acelui om ceva, este pasibil de o pedeapsă foarte mare, cu circumstanţe agravante. Inspectorii antifraudă au drept de portarmă, dar nu le-au dat până acum. Ei nu se duc înarmaţi şi foarte rar sunt însoţiţi de jandarmerie în marile complexuri comerciale”, ne-a declarat Negoiţă Voinea.
Direcţiile antifraudă rămân fără oameni
Vicepreşedintele ProLex susţine că, potrivit informaţiilor pe care le are, tot mai mulţi inspectori părăsesc direcţiile antifraudă. “Li s-a spus că va fi o instituţie de elită, că li se va face o salarizare corespunzătoare, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Au aceeaşi salarizare cu personalul Ministerului Finanţelor Publice, adică ori că stau la birou, ori că merg în control, iau aceiaşi bani. Direcţiile antifraudă sunt organizate pe regiuni care cuprind câteva judeţe şi ei trebuie să facă naveta dintr-un judeţ în altul sau să stea cu chirie. Din cauza oboselii, au făcut accidente – oamenii aceia aleargă, cei din Bucureşti, de la aparatul central, circulă cu maşinile în ţară, trebuie şi ei un pic protejaţi, să li se asigure condiţii normale de muncă. Este blamată instituţia peste tot, dar nu se spune în ce condiţii lucrează efectiv oamenii. Inspectorii se duc acolo unde li se spune. Nu există inspector antifraudă care stă şi se gândeşte la birou că se va duce la o anumită firmă, toate acţiunile sunt direcţionate după ce se fac analize de risc în birourile specializate”, ne-a mai precizat vicepreşedintele ProLex.
Schimbările legislative, prea dese
Negoiţă Voinea ne mai spune că inspectorii antifraudă sunt puşi în dificultate din cauza modificărilor prea dese ale legislaţiei. “Codul fiscal s-a schimbat în fiecare an, chiar şi de 10 ori într-un an, iar un inspector antifraudă trebuie să fie la curent cu toate modificările”, a afirmat vicepreşedintele ProLex.
“Dacă agenţii economici ar şti că inspectorii antifraudă sunt înarmaţi, că au dreptul de folosire a armei, riscurile ar fi mai mici pentru ei.” – NEGOIŢĂ VOINEA, vicepreşedintele ProLex
1.800 de inspectori sunt angajaţi la direcţiile antifraudă.