Sindicatul Naţional Pro Lex  ________________________________________________________________________________________________  Sediu: str. Mendeleev, nr. 36-38, etaj 8, sector 1, Bucureşti,  C.I.F. 16392628, www.prolex.ro, tel. 0728.788.000, fax 021-316.14.12, office@prolex.ro   Cont Libra Internet Bank RO58 BREL 0002 0021 5938 0100

Nr. 4092/21.12.2020 

 

 

Către 

Avocatul Poporului 

Domnului prof.univ.dr. Mircea Criste, Adjunct al Avocatului Poporului 

 

 

 

Prin prezenta vă transmitem mulțumirile și aprecierea noastră pentru interesul dvs în soluționarea problemei deficitului de personal din rândul polițiștilor și identificarea unor măsuri pentru îmbunătățirea activității polițiștilor. 

Resursa umană a fost o problemă de ani de zile în Ministerul Afacerilor Interne și ea are ca principală cauză lipsa unei corelări a numărului personalului care se pensionează și a pierderilor naturale anuale, cu numărul de locuri din școlile de poliție. Deficitul de personal este o problemă constantă și s-a agravat de la an la an.  

În acest context, modificarea Statutului polițistului în sensul angajării personalului din sursă externă a fost o necesitate. Deși angajarea polițiștilor din sursă externă este prevăzută în lege ca excepție, în practică a devenit o regulă. Această situație generează o serie de discriminări între cei ce urmează cursurile școlilor de poliție cu durata de 1 an pentru agenții de poliție, respectiv 3-4 ani pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție încadrați din sursă externă care urmează, ulterior, cursuri de 3 luni, respectiv agenții de poliție ce trec în corpul ofițerilor. Dacă, potrivit regulii generale de recrutare, o persoană urmează cursurile școlii de formare a agenților de poliție cu durata de un an și ulterior este încadrat ca polițist, în cazul excepției, persoane  încadrate direct, din sursă externă, devin polițiști și ulterior urmează cursul de 3 luni de zile, dobândind o vechime în serviciu mai mare decât cei ce urmează cursurile școlilor de poliție. 

  

Ca răspuns la adresa dvs. nr. 22132/09.12.2020 vă comunicăm următoarele: 

 

Din datele oferite de către Ministerul Afacerilor Interne rezultă faptul că deficitul de personal la nivelul I.G.P.R./I.G.P.F. este, în medie, de 20%, ceea ce înseamnă că la anumite structuri deficitul este mai mare și poate afecta chiar funcționarea acestora.  

În opinia noastră, se impune luarea unor măsuri de urgență pentru a reduce deficitul de personal precum: 

 

Pe termen scurt: 

• Organizarea regulată de concursuri de trecere în corpul ofițerilor, asigurând astfel nevoia de ofițeri cu experiență mai ales dacă se păstrează linia de muncă cu ocazia promovării (criminalistică, omoruri, investigarea fraudelor, combaterea crimei organizate etc.). 

• Organizarea de examene pentru încadrare din sursă externă de către fiecare ordonator de credite (ex. inspectoratele județene de poliție, Brigada de Combatere a Crimei Organizate) atunci când apreciază că se impune.  

Pe termen mediu/lung: 

• Optimizarea cifrei de școlarizare în cadrul unităților de învățământ ale M.A.I., cu nevoia de personal rezultată din analiza numărului de persoane ce urmează a trece în rezervă prin pensionare și pierderile naturale estimate prin raportare la statistică. 
• Transformarea Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor “N. Golescu” – Slatina în unitate de formare profesională. 
• Regionalizarea structurilor de suport (pe modelul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu inspectorate teritoriale). Prin această măsură structurile de suport (financiar/logistic) ar deservi 4-5 județe în loc de unul singur, multe funcții de execuție ar putea fi redistribuite în zone operative. 

• Modificarea art. 29 alin 1. lit. b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Majorarea procentului la 2% și scoaterea acestuia de sub prevederile plafonării cuantumului pensiei la nivelul salariului net, pentru a încuraja polițiștii să rămână în sistem chiar și după împlinirea condițiilor pentru pensionare. 

 

Măsuri pentru îmbunătățirea activității și motivarea personalului în vederea stabilității în specialitatea în care își desfășoară activitatea: 

 

 

1. Cariera poliţiştilor 

Prezentarea situaţiei 

 

1. Acces în carieră 

Accesul în instituţie se realizează, de regulă, prin recrutarea, şcolarizarea şi repartizarea elevilor/studenţilor din şcolile de poliţie şi, ca excepţie, prin încadrarea din sursă externă. Din cauza deficitului mare de personal, foarte mulţi poliţişti au provenit din sursă externă. S-a creat astfel situaţia discriminatorie între cele două categorii, în ceea ce priveşte remuneraţia, vechimea în serviciu şi grupa de muncă, fără a exista modalităţi reale de compensare. 

Spre exemplu, perioada în care elevii/studenţii au urmat cursurile şcolilor de poliţie nu este considerată vechime în serviciu ce poate fi luată în calcul la acordarea gradaţiei de vechime.  

Practica instanţei: 

Soluţiile pronunţate în acţiunile având ca obiect constatarea vechimii în serviciu a perioadei în care elevii/studenţii au urmat cursurile şcolilor de poliţie, au fost contradictorii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a stabilit că această perioadă nu poate fi luată în calcul la stabilirea gradaţiei de vechime. În acest moment, avem o situaţie discriminatorie între cei ce au avut câştig de cauză în instanţă, pe de-o parte şi, pe de altă parte, cei ce nu s-au adresat instanţei sau, deşi s-au adresat, nu au avut câştig de cauză. 

Soluţie propusă: 

Modificarea legii în sensul includerii perioadei de şcolarizare în unităţile de învăţământ ale MAI ca vechime în serviciu şi în grupa de muncă, iar pregătirea în şcoli să fie şi pentru alte specializări decât ordine publică şi rutier. 

 

1. Numirea în funcţie  

Indiferent de sursa de accedere în instituţie, după ieşirea din debut, atât agenţii de poliţie, cât şi ofiţerii de poliţie sunt încadraţi pe funcţii în mod aleatoriu, agent IV –I, respectiv ofiţer III -I, principal III-I). 

Soluţia propusă; 

Indiferent de sursa din care provin, toţi poliţiştii să fie încadraţi salarial cu aceeaşi coeficienţi.  

 

1. Evoluţia în carieră 

Evoluţia în carieră se face atât în funcţia deţinută în cadrul structurii/specialităţii, ex. de la agent IV la agent III, cât şi prin schimbarea profilului sau eşalonului. 

1. În ceea ce priveşte evoluţia în carieră prin promovarea în funcţie, până la intrarea în vigoare a modificărilor aduse prin OUG nr. 21/2016, se realiza aleatoriu (când dorea şeful, pe cine alegea acesta şi dacă existau fonduri), neexistând o reglementare care să asigure o predictibilitate prin condiţii clare. Prin OUG nr. 21/2016 s-a rezolvat parţial, întrucât potrivit art. 22 alin. 41 promovarea se realiza anual, în funcţia imediat superioară. Ultima modificare a Statutului prin OUG nr. 53/2018 a abrogat şi această prevedere, revenind la situaţia de hazard. 

Soluţia propusă; 

Schimbarea încadrării coeficienţilor să se facă pe criterii clare, astfel încât să asigure o predictibilitate şi obiectivitate. Statele de funcţii vor fi corelate corespunzător.  

 

1. În ceea ce priveşte evoluţia în carieră prin schimbarea profilului/specializării, precizăm faptul că mulţi poliţişti aleg această schimbare pentru a fi încadraţi în funcţii de nivel superior celei deţinute în vechea specializare. La structura în care îşi desfăşoară activitatea există un nivel maxim al funcţiei la care pot ajunge. Deşi nivelul funcţiilor dintr-o structură este stabilit de ordonatorii de credite şi tot aceştia îl pot modifica, în fapt, aceste modificări sunt foarte rare, nivelul funcţiilor nu sunt corelate cu felul, importanţa şi riscul activităţii atât faţă de celelalte din structură, aceeaşi structura dar la alt ordonator de credite sau alte structuri din cadrul aceluiaşi ordonator de credite. Mai mult, opinia majoritară este că funcţiile de nivel superior sunt în structurile neoperative. 

Soluţia propusă: 

Funcţiile publice să nu prevadă limite de încadrarea salarială în coeficienţi prevăzuţi de lege şi să nu influenţeze avansarea în gradul profesional.  

 

1. Fluxul activităţilor. Fişa postului şi atribuţiile 

Atribuţiile poliţiei sunt prevăzute în lege. Aceste atribuţii sunt stabilite structurilor prevăzute în organigramă, prin ROF (Regulamentul de organizare şi funcţionare). Fişele posturilor trebuie să existe la momentul încadrării personalului în respectivele funcţii. Atribuţiile din fişele posturilor sunt de natura celor prevăzute în ROF pentru structura în care se află respectivele posturi. Cu ocazia reorganizării diferitelor structuri, refacerea fişelor de post trebuie să fie finalizată înainte de numirea poliţiştilor pe noile funcţii. În practică, există situaţii în care numirile se fac pe funcţii  noi, fără fişe ale posturilor corelate cu noile atribuţii.  

La nivelul structurilor de poliţie nu există proceduri operaţionale actualizate cf Ordinul SGG nr. 600/2018. 

Deşi OMAI nr. 140/2016 prevede conceperea unor fişe cadru pentru linii de muncă, acest lucru s-a realizat doar parţial, existând şi în acest moment fişe de post diferite la structuri identice ca profil, dar la ordonatori diferiţi. 

 

Soluţia propusă: 

Întocmirea fişelor cadru, respectarea prevederilor legale, auditarea structurilor de poliţie şi sub acest aspect, tragerea la răspundere a celor ce încalcă prevederile legale. 

 

1. Acordarea gradul profesional ofiţerilor de poliţie proveniţi prin TCO 

Legislaţia actuală prevede faptul că la acordarea gradului profesional acordat ofiţerilor de poliţie proveniţi din rândul agenţilor de poliţie se are în vedere vechimea în specialitatea studiilor. Toţi funcţionarii publici cu excepţia poliţiştilor beneficiază de posibilitatea de a trece în clasa I (echivalentul categoriei ofiţerilor de poliţie), prin transformarea postului de clasa III (prevăzut a fi ocupat cu studii medii). Poliţiştii, la absolvirea studiilor superioare, în anumite condiţii, beneficiau de un spor de 25% pentru folosirea studiilor absolvite în desfăşurarea activităţilor profesionale. Problema în discuţie, este dacă perioada în care a beneficiat de sporul de 25% este asimilată cu vechimea în specialitatea studiilor.  

Practica instanţelor: 

Instanţele admit acţiunile şi apreciază ca fiind vechime în specialitatea studiilor ce trebuie luată în calcul la acordarea gradului profesional, atât perioada în care poliţistul a beneficiat de sporul pentru 25% cuvenit agenţilor de poliţie cu studii superioare, cât şi perioada în care acesta a lucrat ca agent de poliţie în specialitatea în care este şi funcţia de ofiţer de poliţie (ex. a fost agent de poliţie criminalist şi a devenit ofiţer de poliţie tot criminalist). 

Soluţia propusă: 

Recunoaşterea de către lege a perioadei în care poliţistul a beneficiat de spor pentru studii superioare ca vechime în specialitatea studiilor. 

 

1. Legalitatea actelor de numire în funcţie şi a fişei posturilor 

Potrivit anexei la dispoziţia de numire în funcţie şi fişei postului, poliţistul beneficiază de sporuri care, potrivit legii, au fost abrogate (ex. 8% spor de confidenţialitate, 10% spor pentru condiţii grele, 30% spor pentru pericol deosebit, 25% spor pentru misiune permanentă, 25% spor pentru studii superioare). În fapt, potrivit calculului din recipisa de salariu, aceste sporuri sunt de fapt, cuantumul fostelor sporuri, în sumele stabilite la nivelul anului 2009, 10% sporul de fidelitate). Dispoziţia de numire este act normativ, intrat în circuitul civil, care şi-a produs efecte juridice şi care nu poate fi revocată, ci anulată de instanţa de judecată. În aceste condiţii, poliţiştii pot solicita plata sporurilor prevăzute în actele administrative, în procentele prevăzute de legile ce le reglementau. 

Practica instanţei: 

Instanţa a admis acţiunea poliţiştilor şi a obligat instituţia la plata sporului de fidelitate, atât pentru trecut, cât şi pentru viitor, calculat  în funcţie de vechimea din momentul plăţii. 

Soluţia propusă: 

Refacerea dispoziţiilor de numire şi a fişelor posturilor prin înlocuirea sintagmei „sporul (…)” cu sintagma „sumă compensatorie în echivalentul sporului (…)” 

 

1. Funcţiile publice specifice vs funcţiile de încadrare în coeficienţi de salarizare 

Funcţiile publice pot fi generale (inspector, consilier, expert, consilier juridic, auditor), fiind reglementate prin anexa la Legea nr. 188/1999 sau specifice (inspector vamal, inspector de muncă, etc) reglementate prin anexa la Legea nr. 188/1999 sau stabilite de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. În cazul unor instituţii, printre care şi Ministerul Afacerilor Interne, funcţiile publice specifice se reglementează prin statutele proprii (Legea nr. 188/1999 art. 5, alin.(2) lit. b) sau codul administrativ art. 380. 

Astfel cum Pro Lex a susţinut ani de zile şi ANFP, în raportul „Analiza actelor normative care cuprind dispoziţii referitoare la statutele speciale aplicabile funcţionarilor publici” constată că Statutul poliţistului nu stabileşte funcţii publice specifice şi nu echivalează funcţiile publice specifice cu funcţiile publice generale.  

ANFP – Analiza actelor normative care cuprind dispoziţii referitoare la statutele speciale aplicabile funcţionarilor publici”:  

II.2. Statutul poliţistului.  

Statutul poliţistului este reglementat prin Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare. Aria de aplicare este restrânsă la persoanele care exercită atribuţiile stabilite prin lege pentru Poliţia Română.  

În conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr.30/2007, cu modificările şi completările ulterioare personalul Ministerului Afacerilor Interne se compune din: funcţionari publici, poliţişti – funcţionari publici cu statut special, cadre militare în activitate, personal contractual, precum şi soldaţi şi gradaţi voluntari.  

De principiu, Statutul poliţiştilor poate cuprinde drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute în Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, funcţii publice specifice dar şi prevederi referitoare la carieră (de la momentul naşterii raporturilor de serviciu până la momentul încetării raporturilor de serviciu).  

O primă problemă remarcată este cea legată de lipsa de reglementare în ceea ce priveşte regimul general al funcţiilor cât şi referitor la stabilirea funcţiilor specifice în cuprinsul actului normativ.  

Pe parcursul actului normativ, poliţistul este: un funcţionar public civil cu statut special, o profesie, o calitate, o persoană care ocupă o funcţie în cadrul Poliţiei Române.  

Prin urmare, o constatare generală este aceea că, deşi suntem în prezenţa unui statut special, acesta nu stabileşte funcţii concrete, cu denumire şi grade de carieră asociate, ci face trimitere la un alt act normativ care va stabili funcţii. În acest sens cităm art. 22 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că: “Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”  

Totodată art. 48 alin. (3) din acelaşi act normativ reglementează un tip de echivalare a funcţiilor, într-un caz strict determinat de asocierea poliţiştilor în organizaţii sindicale şi recunoaşterea activităţii pe această perioadă: “Echivalarea funcţiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, la propunerea organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse” Analiza actelor normative care cuprind dispoziţii referitoare la statutele speciale aplicabile funcţionarilor publici . 

Ca o concluzie a prevederilor legale anterior invocate reţinem că Statutul poliţiştilor nu stabileşte funcţii publice specifice şi nu echivalează funcţiile publice specifice cu funcţiile publice generale, deşi aceasta era o obligaţie potrivit cadrului general în materie.  

Astfel, considerăm că o parte dintre dificultăţile în interpretare/ aplicare sunt cauzate de abordarea neunitară pe parcursul legii a instituţiilor juridice cu care aceasta operează, respectiv de neconcordanţa dintre utilizarea acestor instituţii juridice în statutul special şi în statutul general.  

 

În fapt, în mod natural, raportat la natura funcţiilor coroborat cu prevederile art.  22 din Legea nr. 360/2002, funcţiile publice specifice ale poliţiştilor sunt agent de poliţie şi ofiţer de poliţie,   

În practică, MAI foloseşte termenul de funcţii cu sensul de denumire a unor coeficienţi de salarizare, stabiliţi printr-o hotărâre de guvern secretă.  

Prin nereglementarea funcţiilor publice specifice şi folosirea termenului de funcţii cu rol de denumire coeficient de salarizare, a făcut derogare de la întreaga legislaţie ce reglementează/utilizează noţiunea de funcţii publice, generând confuzie şi interpretări diferite. Efectele acestei confuzii afectează atât evoluţia în cariera profesională, cât şi încadrarea salarială a poliţiştilor. Astfel, în sensul unanim acceptat al definiţiei expresiei de promovare în funcţie, astfel cum rezultă din reglementările privind funcţiile publice şi cariera funcţionarilor publici, se înţelege că promovarea în funcţie este trecerea de pe o funcţie de execuţie într-o funcţie de conducere.  

Încadrarea în funcţiile utilizate de MAI (care sunt de fapt, coeficienţi de salarizare) afectează avansarea în grade profesionale (L 360/2002, art.22 alin alin. 4 „Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.”) . 

Încadrarea în funcţiile utilizate de MAI coroborate cu prevederile art 22 alin. 4 din Legea nr. 360/2002 face ca poliţiştii să fie încadraţi pe funcţiile prevăzute în statul de funcţii şi în fişa postului şi salarizaţi pe o funcţie inferioară. 

Practica instanţei este constantă: 

Instanţele admit acţiunile şi obligă angajatorul să încadreze şi să salarizeze poliţiştii corespunzător funcţiilor prevăzute în statul de funcţii. 

Ex. un agent de poliţie a dat examen pentru trecerea în corpul ofiţerilor pentru funcţia de ofiţer specialist I şi după ce a fost declarat admis a fost încadrat şi salarizat pe o funcţie de nivel inferior, posibil ofiţer I. Instanţa obligă instituţia să-l încadreze şi să-l salarizeze pe funcţia de ofiţer specialist I. 

 

De asemenea, trebuie remarcat faptul că, potrivit Legii nr 260/2002, art. 22 alin. (1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient. Acest lucru exclude posibilitatea ca termenul „funcţie” folosit de MAI să fie cel corect, în accepţiunea legiuitorului. 

Mai mult, aşa cum a remarcat şi ANFP, nu s-a respectat art. 22 alin (5) din legea nr. 360/2002 „Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”   

Codul administrativ prevede: 

– art. 370   (5) „Funcţiile publice se stabilesc prin lege.”,  

– alin. 4 din art. 380 se prevede „Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:  b) funcţii publice specifice.”   

– art. 384 Stabilirea funcţiilor publice specifice şi echivalarea acestora cu funcţiile publice generale
     (1) Stabilirea funcţiilor publice specifice şi echivalarea acestora cu funcţiile publice generale se fac prin lege.   

   (2) În înţelesul prezentului cod, echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale se referă la echivalarea în mod cumulativ a următoarelor condiţii:   

   a) nivelul funcţiei publice;   

   b) nivelul studiilor necesare pentru exercitarea funcţiei publice;   

   c) vechimea în specialitate necesară pentru exercitarea funcţiei publice.
 

Nu există vreo lege care să reglementeze funcţiile poliţiştilor, deşi, aşa cum am mai precizat, locul de reglementare este chiar Statutul poliţistului. 

În acest moment, Pro Lex a contestat în instanță HG nr. 0610/2017 și a solicitat constatarea neconstituționalității Anexa VI, Capitolul I și art. 5 alin. 1-3 din Secțiunea 2 Capitolul II Anexa VI din Legea nr. 153/2017. 

 

 

În ceea ce priveşte detaşarea poliţiştilor, în prezent, se realizează nelegal.  

Articolele incidente: 

 „Legea nr. 188/1999 (22) Funcţionarii publici cu statut special pot fi detaşaţi pe funcţii publice generale echivalente funcţiilor publice specifice ocupate, cu notificare prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii, precum şi cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) – (21) şi cu respectarea prevederilor art. 110.  

Art. 110. -  Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 5 alin. (1) au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentei legi, cu consultarea şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”  

Prin Codul administrativ s-a menținut prevederea din Legea nr. 188/1999. 

Detaşarea se realizează pe funcţie echivalentă. Pentru realizarea echivalenţei prin OMAI, trebuie să existe reglementarea funcţiilor publice specifice ce urmează a fi echivalate cu funcţiile publice generale. În practică, ministrul echivalează funcţia folosită ca denumire a coeficientului (ofiţer specialist II cu funcţie publică generală de inspector sau, chiar cu o funcţie contractuală (ex. serviciul de evidenţă a persoanelor de la Primăria Gherla), ANFP avizează, iar instituţia publică îl încadrează. Atât MAI cât şi instituţia publică la care poliţistul este detaşat îşi motivează legalitatea prevalându-se de avizul ANFP. Pe de altă parte, ANFP precizează că în procesul de avizare, „analizează textul legal menţionat în funcţie de solicitările formulate de autorităţile şi instituţiile publice prin raportare la temeiurile legale invocate. În ceea ce priveşte condiţiile prevăzute de art. 89 alin. (1) – (22) şi art. 110 din Legea nr. 188/1999, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, competenţa verificării îndeplinirii acestora revine instituţiilor/autorităţilor publice între care se realizează detaşarea funcţionarului public.” Aşadar, răspunderea aparţine MAI în cazul echivalării, fără temei legal, a funcţiilor publice specifice cu cele generale. Reamintim faptul că tot ANFP a constatat că nu există o reglementare a funcţiilor publice specifice de poliţist şi nici o echivalare a acestora cu funcţiile publice generale. 

 

Potrivit Clasificării ocupaţiilor din România poliţiştii sunt încadraţi la poziţia 

„5412 Poliţişti   

    Poliţiştii asigură menţinerea ordinii şi respectarea legii, efectuează acţiuni de patrulare în zonele publice, aplică dispoziţiile legilor şi regulamentelor şi arestează persoanele suspecte. 

3355 Inspectori de poliţie şi detectivi   

    Inspectorii de poliţie şi detectivii investighează faptele şi împrejurările în care au fost comise crimele, în scopul identificării persoanelor suspecte şi al obţinerii de informaţii care nu sunt disponibile sau evidente privind etapele, circumstanţele şi comportamentul persoanelor implicate, inclusiv în vederea prevenirii crimelor.   

    335501 inspector de poliţie   

    335502 detectiv   

    335503 anchetator poliţie   

    335504 detectiv particular”   

De aici rezultă că funcţia publică specifică este de „poliţist, inspector de poliţie, anchetator de poliţie”. Totuşi, este evident faptul că nu există o armonizare între COR şi realitate, din lipsa unei reglementări exprese în Legea nr. 360/2002. 

 

Exemplu de reglementare a altor funcţii: 

3351 Inspectori de vamă şi frontieră   

    Inspectorii de vamă şi frontieră verifică persoanele şi vehiculele care trec frontierele naţionale, pentru a se asigura că sunt în conformitate cu normele şi reglementările guvernamentale.   

    335101 controlor vamal, controlor pentru datoria vamală (studii medii)   

    335102 revizor vamal   

    335103 referent TIR şi tranzite (studii medii)   

    335104 referent vamal (studii medii)   

    335105 expert/inspector vamal   

    335106 controlor vamal, controlor pentru datoria vamală, agent vamal (studii superioare)   

    335107 inspector de trafic rutier (studii medii)   

 

Chiar şi legea salarizării este neconformă, reglementând drepturile salariale aferente funcţiilor publice generale sau specifice, iar în cazul poliţiştilor, în lipsa unor reglementări a funcţiilor publice specifice, stabileşte salarizare pentru „funcţii corespunzătoare gradelor profesionale”. 

 

Soluţie propusă: 

Modificarea Statutului poliţistului prin reglementarea funcţiilor publice specifice de agent de poliţie şi ofiţer de poliţie. Echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale. 

Modificarea COR. 

 

 

Concluzie cu privire la cariera poliţistului: 

Realizarea unei analize funcţionale a MAI pentru poliţişti. Efectuarea unui studiu a legislaţiei specifice poliţiştilor din alte state europene. Analizarea legislaţiei europene de referinţă cu cea specifică funcţionarilor publici din România. Realizarea unui proiect de lege care să reglementeze un sistem de carieră echitabil şi eficient, precum şi măsurile tranzitorii sau de echivalare a funcţiilor/gradelor existente. 

 

 

1. Armonizarea legislativă, interpretarea şi aplicarea reglementărilor legale 

 

 

Statutul polițistului vs codul administrativ 

 

Art. 380 din Codul Administrativ 

(4) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:   

   a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta parte;   

   b) funcţii publice specifice.   

   (5) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare şi instituţiilor din sistemul de ordine publică şi securitate naţională, dispoziţiile speciale pot reglementa, pe lângă aspectele prevăzute la alin. (4), şi:   

   a) cadrul legal special al raporturilor de serviciu;   

   b) managementul carierei;   

   c) regimul răspunderii administrative şi mecanismele instituţionale specifice de aplicare;   

   d) gestiunea funcţiilor publice;   

   e) mecanismele specifice care să asigure participarea funcţionarilor publici la procesul decizional, prin aplicarea dispoziţiilor privind constituirea comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective.
 

Soluţie propusă: 

Conceperea unui proiect de Statut al poliţistului care să cuprindă prevederi referitoare la carieră astfel cum am precizat mai sus, şi alte reglementări în limitele stabilite de codul administrativ. 

 

1. Concediul de odihnă al poliţiştilor vs concediul de odihnă al funcţionarilor publici şi personalului contractual din MAI 

 

HG nr. 1578/2002 face trimiteri la acte normative abrogate şi cuprinde reglementări diferite şi discriminatorii faţă de alte categorii de bugetari, constând în neacordarea unor zile de concediu de odihnă. 

 

Soluţie propusă: 

Armonizare legislativă. 

 

1. Interpretare şi aplicară neunitară a legislaţiei  

 

Există diferenţe de interpretare şi aplicare a legilor şi ordinelor, de la o structură la alta, atât în ceea ce priveşte acordarea normei 12B (de la interpretarea schimburilor şi turelor continue sau discontinue), menţinerea sumei compensatorii în echivalentul sporului pentru studii superioare (interpretarea sintagmei „aceleaşi condiţii”), decontarea transportului (mutarea în altă localitate de domiciliu vs mutarea în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea), acordarea drepturilor salariale şi profesionale poliţiştilor puşi la dispoziţie (punere la dispoziţie vs mutare şi altele), emiterea dispoziţiilor scrise anterior efectuării orelor suplimentare (nu în toate cazurile se emit dispoziţii scrise şi în foarte puţine cazuri acestea se emit anterior efectuării orelor suplimentare, generând situaţii de vulnerabilitate pentru poliţişti atât prin faptul că nu pot dovedi că sunt în serviciu, cât şi pentru lipsa unei protecţii în caz de accident sau ultraj), serviciul de permanenţă de la domiciliu (deşi nu există temei de drept pentru efectuarea şi plata serviciului de permanentă de la domiciliu, există practica de a abuza de timpul liber al poliţiştilor) 

 

Soluţie propusă: 

Înfiinţarea unei comisii care să analizeze toate sesizările privind nerespectarea legii sau existenţa unor interpretări şi aplicări diferite a actelor normative. Comisia va emite un punct de vedere argumentat cu privire la interpretare, fie va propune modificarea legislativă, fie va sesiza organele de control pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de nerespectarea legii, după caz. 

Imputarea cheltuielilor de judecată persoanelor ce au emis şi avizat necorespunzător actul administrativ ce a prejudiciat poliţistul. 

 

 

1. Salarizare 

 

1. Regimul juridic al sumelor compensatorii. 

Sumele compensatorii au fost introduse în salariul de funcţie, ceea ce este legal. 

Problema constă în faptul că au fost luate în calcul când s-a făcut raportarea salariului de funcţie la salariul minim pe economie. Acest lucru a condus la o salarizare necorespunzătoare, nelegală a poliţiştilor şi discriminatorie în raport cu alte categorii profesionale. Mai mult, chiar art. 38 alin. (61) din Legea nr. 153/2017 modificată prin OUG nr 41/2018 prevede regimul juridic al sumelor compensatorii tranzitorii „Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia.” 

În opinia noastră, raportarea salariului de funcţie la salariul minim pe economie trebuia făcută fără cuantumul sumelor compensatorii.  

De asemenea, sporurile şi alte drepturi ce nu sunt calculate pe bază de pontaj, sunt calculate la salariul de funcţie fără sumele compensatorii tranzitorii. 

 

Practica instanţei: 

În procesele în care s-a pronunţat, instanţa a admis acţiunile reclamanţilor. 

 

1. Încadrarea salarială a agenţilor de poliţie cu studii superioare. 

Legea nr. 153/2017 prevede o salarizare diferit a poliţiştilor încadraţi în funcţii superioare. Legea salarizării nu detaliază, în MAI nu există o reglementare corespunzătoare, iar practica în instituţiile militare şi de siguranţă naţională nu este unitară. 

În MApN există funcţii distincte de subofiţeri cu studii superioare şi doar aceştia sunt încadraţi în clasa salarială prevăzută pentru studii superioare, în Administraţia Naţională a Penitenciarelor toţi cei ce absolvă studii superioare cu diplomă de licenţă sunt încadraţi salarial în clasa prevăzută pentru funcţii de agenţi cu studii superioare. 

În MAI, toţi agenţii, indiferent de studiile absolvite, sunt încadraţi în clasa salarială a agenţilor de poliţie cu studii medii. 

Legea nr. 188/1999: 

„Art. 68. -  (1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituţia publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfăşurarea activităţii.   

     (2) Promovarea în condiţiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării examenului.   

   (3) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic.”   

Prin derogare de la legea generală, poliţiştii nu beneficiază de valorificarea studiilor superioare prin transformarea postului, ci doar prin admiterea la concursul pentru trecerea în corpul ofiţerilor. Cei care nu participă la concurs sau nu sunt declaraţi admişi nu mai primesc sporul de 25% întrucât a fost abrogat şi nici nu sunt încadraţi în clasa de salarizare corespunzătoare agenţilor de politie cu studii superioare. Această interpretare şi aplicare a legii, face ca textul de lege să fie susceptibil a fi declarat neconstituţional. 

 

Soluţie propusă: 

Reglementarea încadrării agenţilor de politie în clasa de salarizare corespunzătoare funcţiilor de agenţi de poliţie cu studii superioare. 

 

 

1. Premiul anual 

Premiul anual (al 13-lea salariu) nu s-a mai regăsit în legea salarizării nr. 284/2010. Potrivit legii, acesta se regăseşte în majorarea salarială acordată în 2011. În fapt, majorarea salarială este doar în cuantumul necesar reîntregirii drepturilor salariale tăiate în 2010, neregăsindu-se şi contravaloarea premiului anual. 

 

Practica instanţelor: 

În mai multe dosare (unele definitive), instanţa a admis acţiunile Pro Lex. 

DGPMB a pus în executare hotărârea, membrii Pro Lex ce au avut calitatea de reclamanţi în respectivul dosar, au salariile mai mari decât colegii lor de birou. Totuşi, DGPMB le acordă contravaloarea premiului anual, ca sumă distinctă, sub forma unui element salarial neprevăzut de lege, deşi atât legea, cât şi instituţia prin întâmpinare a stabilit, respectiv a recunoscut, premiul anual ca fiind majorare salarială. Prejudiciul actual constă in faptul că nu este luat în calcul la stabilirea sporurilor şi nici a bazei de calcul a pensiei.  

 

Soluţia propusă: 

Încadrarea juridică a contravalorii premiului anual ca majorare salarială, cu tot ce derivă din acest lucru. 

 

1. Salarizarea poliţiştilor la nivelul maxim al funcţiei din cadrul categorie profesionale, respectiv MAI 

 

Legile în vigoare, începând cu Legea nr. 71/2015, OUG nr. 20/2016, coroborate cu Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul Pro Lex şi cu Decizia Curţii Constituţionale 794/2016 prevăd dreptul angajaţilor de a fi încadraţi la nivelul maxim al funcţiilor din cadrul categoriei profesionale. Salariul de funcţie maxim este de 3.364 lei pentru funcţiile de agent de poliţie, respectiv 8.819 lei pentru funcţiile de ofiţeri de poliţie. La acestea se adaugă gradaţia de vechime, salariul de grad, indemnizaţia de comandă şi sporurile/indemnizaţiile corespunzătoare. 

Practica instanţei: 

În dosarele Pro Lex instanţa a admis acţiunile. 

 

1. Salarizarea la nivelul funcţiei în care sunt încadraţi în statul de funcţii 

Situaţia a fost prezentată la punctul I.7 

 

1. Modificarea cuantumului sporului pentru suprasolicitare neuropsihică pentru polițiștii cu aviz de poliție judiciară (de la 10% la 20%) pentru a atrage personal pe această linie de muncă. În prezent cel mai mare deficit de personal se regăsește pe această linie de muncă (investigații criminale). 

 

 

1. Finanţarea şi încasarea amenzilor. Dotarea logistică cu mijloace auto 

 

1. Situaţia sumelor provenite din amenzi şi confiscări 

Sumele provenite din amenzi şi confiscări se fac venit la bugetele locale sau al statului, după caz. 

Soluţia propusă: 

Un procent de 25% din sumele încasate să fie virate în contul IGPR cu destinaţia achiziţiei de materiale/mijloace logistice. 

 

1. Amenzile încasate pe chitanţe, direct de către poliţişti 

Încasarea amenzilor de către poliţişti afectează imaginea acestora întrucât cetăţenii observă primirea banilor, nu şi remiterea chitanţei. 

 

Soluţia propusă: 

Dotarea poliţiştilor cu POS. Interzicerea încasării amenzii prin chitanţe. 

Instituţia să reţină procentul de 25% din amenzile încasate şi diferenţa o virează la bugetul local. 

 

1. Înnoirea parcului auto 

 

Durata de exploatare a unui autoturism este de 5 ani. Bugetul este diferit de la an la an şi nu asigură reînnoirea parcului auto. 

 

Soluţia propusă: 

Dacă durata de exploatare este de 5 ani, prin schimbarea anuală însemnă 1/5 din parcul auto. Procentul fiind acelaşi, rezultă că şi bugetul trebuie să fie aproximativ acelaşi (cu actualizările corespunzătoare). Asta înseamnă că avem nevoie de un buget fix, an de an, pentru reînnoirea parcului auto. Neasigurarea acestui buget, înseamnă că Statul nu doreşte să asigure capacitatea logistică necesară îndeplinirii misiunilor, asumându-şi astfel şi efectele corespunzătoare. 

De asemenea, propunem să fie reglementat dreptul Inspectoratul General al Poliției Române să reţină spre folosinţă o parte din autovehiculele confiscate de instituţiile statului. 

 

1. Alte măsuri pentru îmbunătățirea activității 

• Externalizarea serviciilor publice comunitare deconcentrate ale M.A.I. (regim permise conducere și înmatriculări vehicule respectiv pașapoarte) și trecerea acestora în subordinea administrației publice locale asemenea altor țări din U.E. (similar cu evidența persoanelor). 
• Reducerea birocrației, reducerea numărului de raportării, situații statistice. În momentul de față peste 50% din activitatea unui polițist (din anumite linii de muncă). 

 

Cu stimă, 

 

Președinte 

Lincu Vasile 

Comentarii

comentarii