(1^1) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

(1^1) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor.

(5) Poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:

a) sub 5 ani – subinspector de poliţie;

b) între 5 şi 10 ani – inspector de poliţie;

c) peste 10 ani – inspector principal de poliţie.

(5^1) Poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 27^35 alin. (2^1)  i se acordă gradul profesional prin aplicarea prevederilor alin. (5).

(4) Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au.

(4) Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu gradele profesionale pe care le dețin.

(4^3) Coeficientul de ierarhizare al funcției în care este încadrat polițistul va fi corespunzător gradului profesional acordat polițistului prin aplicarea prevederilor art. 16.

(1^1) Concursul sau examenul pentru ocuparea postului de conducere vacant se organizează și se desfășoară:

a) în ultimele 6 luni înainte de încetarea mandatului;

b) în maximum trei luni de la încetarea mandatului în condițiile art. 27^53 alin.(1) lit. b)-e).

(1^1) Concursul sau examenul organizat pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute cu funcțiile de conducere menționate la art. 27^50 și se desfășoară:

a) în ultimele 6 luni înainte de încetarea mandatului în situația menționată la art. 27^53 alin.(1) lit. a);

b) în maximum trei luni de la încetarea mandatului în condițiile art. 27^53 alin.(1) lit. b)-d);

(2^1) La concursul organizat pentru ocuparea funcțiilor de conducere pentru care nu se prevede condiția de vechime anterioară în funcții de conducere pot participa și agenții cu studii superioare corespunzătoare cerințelor postului.

Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau video

Concursul organizat pentru ocuparea postului vacant prevăzut cu funcție de conducere constă în susținerea unui test scris structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și video.

Numirea în posturile de conducere se face pentru un mandat de 4 ani.

Numirea în posturile vacante prevăzute cu funcții de conducere la nivelul ordonatorilor de credite se face pentru un mandat de 4 ani.

(1) Persoana care are competența de numire a polițistului care ocupă o funcție de conducere poate dispune verificarea modului de îndeplinire a obligațiilor referitoare la sarcinile, îndatoririle și responsabilitățile care revin ocupantului postului privind organizarea și planificarea activităților, oportunitatea și operativitatea deciziilor manageriale, exercitarea controlului și a autorității, realizarea unui climat optim de muncă, motivarea subordonaților, capacitatea de relaționare și receptivitatea la inițiativele personalului.

(2) În vederea verificării, persoana prevăzută la alin. (1) desemnează o comisie ai cărei membri au funcția sau gradul profesional cel puțin egală/egal cu cea a polițistului verificat.

(3) Cu ocazia constituirii comisiei prevăzută la alin. (2), se stabilesc perioada de activitate supusă verificării, durata estimată de desfășurare a verificării, precum și obiectivele acesteia.

(4) La analiza modului de organizare și planificare a activităților se are în vedere capacitatea de analiză și stabilire a căilor, mijloacelor, responsabilităților și termenelor de realizare a obiectivelor structurii pe care o conduce.

(5) La analiza oportunității și operativității deciziilor manageriale se are în vedere corectitudinea și rapiditatea luării deciziilor în situații normale sau deosebite; realismul, luciditatea, cântărirea obiectivă a argumentelor pro și contra în luarea deciziilor, flexibilitatea și adaptarea la noile contexte decizionale.

(6) La analiza exercitării controlului și a autorității se are în vedere efectul convingător și dinamizator pe care îl imprimă deciziile sale; măsura în care hotărârile pe care le ia sunt înțelese, acceptate și îndeplinite de subordonații și colaboratorii săi; capacitatea și disponibilitatea de a delega din autoritate.

(7) La analiza realizării unui climat optim de muncă se are în vedere încurajarea comunicării deschise; conducerea prin exemple și asumarea responsabilității personale; înțelegerea nevoilor subordonaților; recunoașterea/ recompensarea obiectivă/corectă a realizărilor individuale și ale echipei etc.

(8) La analiza modului de motivare a subordonaților se are în vedere preocuparea pentru folosirea optimă a pârghiilor motivaționale, crearea condițiilor optime de lucru, asigurarea la timp a drepturilor legale privind salarizarea, echipamentul și hrana etc., folosirea justă/principială a sistemului de recompense etc.

(9) La analiza capacității de relaționare se are în vedere capacitatea de a dezvolta legături profesionale în vederea comunicării interpersonale și organizaționale în cadrul colectivului de muncă, cu celelalte structuri ale unității, cu instituțiile care concură la realizarea actului profesional, cu cetățenii/comunitatea; dezvoltarea comunicării în ambele sensuri.

(10) La analiza receptivității asupra inițiativelor personalului se are în vedere acceptarea inițiativelor viabile, deschiderea, operativitatea receptării, verificării și punerii în practică a inițiativelor subordonaților; recunoașterea inițiativelor creatoare; stimularea în colectivul de muncă pe care îl conduce a spiritului de observație/sesizare și înlăturare a golurilor de eficiență etc.

(11) Rezultatul verificării și concluziile motivate ale comisiei se consemnează într-un raport care se prezintă persoanei care a dispus verificarea.

(12) În situația în care, în urma verificării, se constată existența unei situații de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor funcției de conducere, persoana care a dispus verificarea dispune eliberarea din funcția de conducere.

(13) Actul administrativ de eliberare din funcție, la care se anexează raportul prevăzut la alin. (11), se emite cu avizul consultativ al Corpului Național al Polițiștilor sau al organizației sindicale din care face parte polițistul.

(14) Împotriva actului administrativ de eliberare din funcție, polițistul se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

(1) Persoana care are competența de numire a polițistului încadrat pe una din funcțiile prevăzute la art. 27^50 poate dispune verificarea modului de îndeplinire a obligațiilor referitoare la sarcinile, îndatoririle și responsabilitățile care revin ocupantului funcției în ce privește organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților ți aptitudinile manageriale.

(2) În vederea verificării, persoana prevăzută la alin. (1) desemnează o comisie ai cărei membri au funcția sau gradul profesional cel puțin egală/egal cu cea a polițistului verificat.

(3) Cu ocazia constituirii comisiei prevăzută la alin. (2), se stabilesc perioada de activitate supusă verificării, durata estimată de desfășurare a verificării, precum și obiectivele acesteia.

(4) La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii şi perfecționării profesionale şi repartizarea sarcinilor.

(5) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu personalul, alte persoane implicate, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instituției și transparența actului de conducere.

(6) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul de referință.

(7) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

(8) Rezultatul verificării și concluziile motivate ale comisiei se consemnează într-un raport care se prezintă persoanei care a dispus verificarea.

(9) În situația în care, în urma verificării, se constată existența unei situații de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor funcției de conducere, persoana care a dispus verificarea dispune eliberarea din funcția de conducere.

(10) Actul administrativ de eliberare din funcție, la care se anexează raportul prevăzut la alin. (11), se emite cu avizul consultativ al Corpului Național al Polițiștilor sau al organizației sindicale din care face parte polițistul.

(11) Împotriva actului administrativ de eliberare din funcție, polițistul se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

(1) Mandatul prevăzut la art. 27^50 încetează în următoarele situații:

a) la împlinirea termenului acestuia;

b) la acordarea calificativului „satisfăcător” cu ocazia evaluării anuale de serviciu;

c) la constatarea existenței unei situații de exercitare necorespunzătoare a funcției de conducere cu ocazia verificării modului de îndeplinire a obligațiilor ;

d) la cererea persoanei care ocupă funcția de conducere.

(1) Mandatul prevăzut la art. 27^50 încetează în următoarele situații:

a) la împlinirea termenului acestuia;

b) la acordarea calificativului „satisfăcător” cu ocazia evaluării anuale de serviciu;

c) la constatarea existenței unei situații de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;

d) la cererea persoanei care ocupă funcția de conducere.

e) la împlinirea termenului de un an de la suspendarea din funcție dispusă în condițiile art. 27^25 lit. a)-b), dar nu mai târziu de data împlinirii termenului prevăzut la art. 27^50.

(2) Polițistul căruia îi încetează mandatul se pune la dispoziție în condițiile art. 27^21 alin. (1) lit. g).”

(3)  Polițiștii cu studii juridice cărora le-a încetat mandatul la împlinirea termenului pentru care au fost numiți în funcții potrivit art. 27^50, pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.

(1^2) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) sau (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.

(1^3) În situația prevăzută la alin. (1^2), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2), caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.

(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

(1^2) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) sau (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau a contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, pentru plata ratei lunare aferente creditului sau contractului ori a unei fracțiuni din această rată. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară aferentă creditului ipotecar/imobiliar sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(1^3) În situația prevăzută la alin. (1^2), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2), caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații. Ministerul Afacerilor Interne nu îi asigură polițistului care a optat pentru situația prevăzută la alin. (1^2) un spațiu de locuit corespunzător în localitatea unde acesta a achiziționat locuința pe durata existenței situației de la alin. (1^2).

(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele reprezentând compensația lunară pentru chirie se justifică cu un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

(1^2) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) sau (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de leasing imobiliar/vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau a contractului de leasing imobiliar/vânzare-cumpărare cu plata în rate, pentru plata ratei lunare aferente creditului sau contractului ori a unei fracțiuni din această rată. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară aferentă creditului ipotecar/imobiliar sau contractului de leasing imobiliar/ vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(1^3) În situația prevăzută la alin. (1^2), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2), caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații. Ministerul Afacerilor Interne nu îi asigură polițistului care a optat pentru situația prevăzută la alin. (1^2) un spațiu de locuit corespunzător în localitatea unde acesta a achiziționat locuința pe durata existenței situației de la alin. (1^2).

(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele reprezentând compensația lunară pentru chirie se justifică cu un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau un contract de leasing imobiliar/ vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

(1^1) În situația polițistului prevăzut la art. 27^21 alin. (1) lit. g),  încetarea raporturilor de serviciu în condițiile alin. (1) lit. j) se poate realiza și la cererea acestuia.”

(1^1) Polițistul căruia i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile alin. (1) lit. i) nu beneficiază de prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat